A tupu noa i te rahi i te ite
“[E] apiti atoa to outou faaroo . . . i te ite.”—PETERO 2, 1:5.
1, 2. (a) Eaha ta outou e nehenehe e haapii na roto i te mataitairaa i te raˈi? (Roma 1:20) (b) Eaha te faito mau o to te taata haereraa i mua i te pae no te ite?
EAHA ta outou e nehenehe e haapii ia haere anaˈe outou i rapae i te hoê po maramarama maitai e ia hiˈo atu outou i te avaˈe e anaana ra e te mau fetia e rave rahi? E nehenehe outou e haapii i te tahi mea no nia i Tei poiete i teie mau taoˈa atoa.—Salamo 19:1-6; 69:34.
2 Mai te peu e e hinaaro outou e faarahi atu â i taua ite ra, e paiuma anei outou i nia i te tapoˈi o to outou fare a hiˈo atu ai mai reira mai? Eita paha. Ua faaohipa o Albert Einstein i teie huru faahohoˈaraa no te faataa e mea iti te haereraa i mua a te mau aivanaa i te pae no te ite o te ao o te reva e mea iti roa atoa to ratou ite no nia i Tei poiete i teie ao.a Ua papai te taote Lewis Thomas e: “Te vahi faahiahia roa i naeahia e te ite aivanaa i roto i te mau senekele hotu roa ˈˈe i te pae no te ite aivanaa, o te iteraa mai ïa i to tatou pouri rahi; mea iti roa to tatou ite no nia i te natura e mea haihai atu â ta tatou e taa ra.”
3. I roto i teihea auraa te faarahiraa i te ite e faarahi atoa ˈi i te oto?
3 Noa ˈtu e e horoa outou i te toea o to outou oraraa i te maimiraa i teie ite, e taa hau atu â outou e mea poto te oraraa e e papu aˈe outou e ua taotiahia te faaohiparaa te taata i te ite i te huru tia ore e te ‘piˈo’ o teie nei ao. Ua haamatara o Solomona i teie manaˈo ia ˈna i papai e: “Te rahi ra hoi te paari te rahi atoa ra te inoino, e o tei faarahi i to ˈna ite ra, ua faarahi ïa i te oto.” (Koheleta 1:15, 18) Oia, mea pinepine te noaaraa mai i te ite e te paari tei taa ê roa i te mau opuaraa a te Atua i te faatupu i te oto e te inoino.—Koheleta 1:13, 14; 12:12; Timoteo 1, 6:20.
4. Eaha te ite ta tatou e hinaaro ra ia noaa mai?
4 Te faaue ra anei te Bibilia e eiaha tatou ia anaanatae i te faarahi i to tatou ite? Ua papai te aposetolo Petero e: “Ia tupu râ to outou i te maitai, e te ite i to tatou Fatu ra i te Ora ia Iesu Mesia. Ei ia ˈna te haamaitai i teie nei, e a muri noa ˈtu.” (Petero 2, 3:18) E nehenehe tatou e e tia ia tatou ia farii e e tano teie faaueraa no tatou, e te faaitoito maira ia tupu tatou i te rahi i te ite. Teie râ, teihea huru ite? Nafea tatou ia faarahi i teie ite? E te na reira mau ra anei tatou?
5, 6. Nafea to Petero haapapuraa e mea hinaaro na tatou ia noaa mai i te ite?
5 Ua riro te faarahiraa i te ite papu i te Poiete o te ao atoa nei e ia Iesu, ei manaˈo tumu i roto i te piti o te rata a Petero. I roto i ta ˈna parau omuaraa, ua papai oia e: “Ia faarahihia mai te maitai e te hau ia outou i te ite i te Atua, ei to tatou Fatu ia Iesu ra, na te mana Atua no ˈna i horoa mai i te mau mea atoa ia tatou i te au i te ora e te paieti, no te ite ia ˈna tei parau mai ia tatou [na roto i te hanahana e te haerea tura].” (Petero 2, 1:2, 3) No reira, te tuati ra oia i te noaaraa i te maitai faito ore e te hau e te noaaraa mai ia tatou te ite i te Atua e ta ˈna Tamaiti. Mea tano te reira, inaha o te Poiete ra o Iehova te niu o te ite mau. E nehenehe ta te taata e mǎtaˈu ra i te Atua e ite i te mau ohipa ia au i te hiˈoraa tia e e naea i te mau faaotiraa tano.—Maseli 1:7.
6 Ua faaue o Petero i muri iho e: “E faaitoito hua i te apiti atoa to outou faaroo i te [haerea tura]; te [haerea tura] hoi, i te ite; te ite hoi, i te hitahita ore; te hitahita ore hoi, i te faaoromai; te faaoromai hoi, i te paieti; te paieti hoi, i te aroha taeae; te aroha taeae hoi, i te [here] i te taata atoa. E tei ia outou te reira mau mea, e te rahi ra, na te reira e faaite e, aore outou i toaruaru e te hotu ore i te ite i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.” (Petero 2, 1:5-8)b I roto i te pene i muri iho, te taio nei tatou e e tauturu te noaaraa mai te ite ia ape i te viivii o teie nei ao. (Petero 2, 2:20) Te haapapu maitai ra ïa o Petero e te titau nei te feia o te riro maira ei kerisetiano i te ite, e hoê â huru no te feia o te tavini ê na ra ia Iehova. Tei roto anei outou i te hoê o teie na pǔpǔ?
A haapii, a na nia iho faahou, a faaohipa
7. Mea nafea to te mau taata e rave rahi noaaraa mai i te ite papu o te mau parau mau matamua a te Bibilia?
7 Peneiaˈe te haapii ra outou i te Bibilia e te mau Ite no Iehova no te mea te taa ra ia outou te taˈi o te parau mau i roto i ta ratou poroi. Hoê taime i te hebedoma, i roto i te area hoê hora, te tuatapapa nei outou i te hoê tumu parau bibilia maoti te hoê buka tauturu mai teie E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei. Maitai roa! E rave rahi o tei fanaˈo i teie huru haapiiraa e te mau Ite no Iehova o tei noaa mai i te ite papu. Eaha râ ta outou e nehenehe e rave no te faarahi i te faito o ta outou iho e haapii ra? Teie te tahi mau manaˈo.c
8. Ia faaineine oia no te hoê haapiiraa, eaha ta te hoê taata haapii e nehenehe e rave no te faarahi i to ˈna ite?
8 Na mua roa ˈˈe, ia faaineine outou i ta outou haapiiraa, a hiˈopoa i te tuhaa e tuatapapahia. Oia hoi, a hiˈo i te upoo parau o te pene, te mau upoo parau iti, e te mau hohoˈa atoa i faaohipahia no te faataa i te tumu parau. I muri iho, ia taio outou i te hoê paratarapha aore ra te hoê tuhaa o te buka, a maimi i te mau manaˈo faufaa roa ˈˈe e te mau irava turu, ma te reni aore ra te haamatara i te reira. No te ite mai te peu e ua haapii outou i te mau parau mau i hiˈopoahia, a tamata i te pahono i te mau uiraa o te mau paratarapha huru rau. Ia na reira outou, a tamata i te horoa i te mau pahonoraa na roto i ta outou iho mau parau. I te pae hopea, a hiˈopoa faahou i te haapiiraa, ma te tamata i te tapea mai i te mau manaˈo rarahi e te mau tatararaa e turu ra i te reira.
9. Nafea te faaohiparaa i te mau manaˈo no nia i te haapiiraa ia tauturu i te hoê taata ia haapii?
9 E nehenehe outou e faarahi i to outou ite mai te peu e e faaohipa outou i teie mau manaˈo. No te aha? Hoê tumu oia hoi e tuatapapa outou i te tumu parau ma te hinaaro mau e haapii, mai te mea ra e te faaineine ra outou i te repo. Na roto i te hiˈopoaraa na mua e te imiraa i muri iho i te mau manaˈo rarahi e te mau haaferuriraa, e ite outou e mea nafea te mau tuhaa haihai ia tuati i te tumu parau aore ra i te parau faaotiraa. E tauturu te hiˈopoa-faahou-raa i te pae hopea ia outou ia haamanaˈo i te mea o ta outou i haapii. Eaha ïa to muri iho, ia tuatapapa anaˈe outou i te Bibilia?
10. (a) No te aha e mea iti roa te faufaa o te faahitiraa na nia iho i te mau manaˈo aore ra te haamaramaramaraa apî? (b) Eaha tei titauhia i roto i te “haamanaˈo-tamau-raa i muri aˈe i te hoê area taime”? (c) Mea nafea te mau tamarii Iseraela i te faufaaraa na roto i te na nia-iho-noa-raa?
10 Ua ite te feia aravihi i te pae no te haapiiraa i te faufaaraa o te na nia-iho-faahou-raa i te taime e au e maoti te hoê aveia. E ere râ teie i te tahana-noa-raa, mai ta outou paha i rave i te fare haapiiraa no te haapii i te tahi iˈoa, aore ra te hoê manaˈo ma te tamau aau. Aita anei râ i moe-oioi-hia ia outou te mea o ta outou i faahiti, ua moe taue noa i to outou feruriraa? No te aha? No te mea e mea haumani ia tahana noa i te hoê parau aore ra te hoê manaˈo apî, e mea poto roa te mau faahopearaa e noaa mai. Na te aha e faataui i te reira? To outou ïa hinaaro mau e haapii. Te tahi atu ravea, oia hoi te faahitiraa na nia iho ia au i te hoê aveia. Tau minuti i muri aˈe i to outou haapiiraa i te hoê manaˈo, hou e moehia ˈi ia outou, a tamata i te haamanaˈo faahou i te mea o ta outou i haapii. Ua parauhia teie ravea “te haamanaˈo-tamau-raa i muri aˈe i te hoê area taime.” Na roto i te faaararaa i to outou feruriraa hou e moehia ˈi, e faaroa ˈtu â outou i te maororaa o te haamanaˈoraa. I Iseraela, e titauhia na te mau metua tane ia haapii tamau maite i te mau faaueraa a te Atua i ta ratou mau tamarii. (Deuteronomi 6:6, 7) “E haapii tamau maite” oia hoi te auraa e haapii na roto i te na nia-iho-noa-raa. Oia hoi, e rave rahi mau metua tane o tei vauvau atu na mua i te mau ture i ta ratou mau tamarii; i muri aˈe, e na nia iho faahou ratou i te faahiti i teie parau; e i muri iho, e ui atu ratou i te tahi mau uiraa i ta ratou mau tamarii no nia i te mea i haapiihia.
11. Eaha te nehenehe e ravehia i roto i te hoê haapiiraa bibilia no te faarahi i te haapiiraa?
11 Mai te peu e te faatere ra te hoê Ite i te hoê haapiiraa na muri ia outou, e nehenehe oia e tauturu ia outou ia haapii na roto i te raveraa i te mau haapotoraa tamau i te tahi mau taime i roto i te tereraa o te haapiiraa. Aita outou e faarirohia ra mai te hoê tamarii. E ravea râ teie o te haamaitai i te haapiiraa, no reira a oaoa i te apiti atu i teie mau faahaamanaˈoraa tamau. I muri iho, ia oti te haapiiraa, a amui atu i roto i te hiˈopoaraa hopea i reira outou e pahono ai ia au i ta outou e haamanaˈo ra. E nehenehe ta outou, na roto i ta outou iho mau parau, e faataa i te mau manaˈo mai te mea e te haapii ra outou i te tahi atu taata. (Petero 1, 3:15) E tauturu te reira e ia ô roa te reira i roto i to outou haamanaˈoraa o te vai maoro.—A faaau e te Salamo 119:1, 2, 125; Petero 2, 3:1.
12. Eaha ta te taata haapii iho e nehenehe e rave no te haamaitai i to ˈna haamanaˈoraa?
12 Te tahi atu tuhaa o te tauturu ia outou, hoê aore ra e piti mahana i muri iho, o te faaiteraa ˈtu ïa i te mea o ta outou i haapii i te hoê taata, peneiaˈe te hoê hoa haapiiraa, te hoê hoa rave ohipa, aore ra te hoê taata tapiri. E nehenehe outou e faahiti i te tumu parau e i muri iho e parau e te hinaaro noa ra outou e ite mai te peu e te haamanaˈo ra anei outou i te mau haaferuriraa matamua aore ra te mau irava turu no roto mai i te Bibilia. E nehenehe te reira e faaara i te anaanatae o teie taata. Noa ˈtu e eita, e haamau roa te faahiti-faahou-raa i te haamaramaramaraa apî hoê aore ra e piti mahana i muri aˈe, i te reira i roto i to outou feruriraa. Ua haapii mau ïa outou i te reira, ma te rave i ta te Petero 2, 3:18 e faaue ra.
Te haapiiraa ma te ohipa
13, 14. No te aha tatou e hinaaro ai e na nia ˈtu i te faito o te noaaraa mai e te haamanaˈoraa i te tahi haamaramaramaraa?
13 Te haapiiraa, e ere noa ïa te raveraa mai i te mau manaˈo aore ra te haamanaˈoraa i te hoê haamaramaramaraa. Tera hoi ta te feia e haapaoraa ta ratou i rave i te tau o Iesu e ta ratou mau pure tahana noa. (Mataio 6:5-7) Ua ohipa ra anei teie mau parau i nia ia ratou? Ua faatupu anei ratou i te mau hotu parau-tia? Aita ïa. (Mataio 7:15-17; Luka 3:7, 8) Hoê tuhaa o te fifi oia hoi aita te ite i ô hohonu roa i roto i to ratou mafatu, ma te ohipa maitai i nia ia ratou.
14 Ia au i te mau parau a Petero, mea taa ê te mau kerisetiano, i taua tau ra e i teie nei. Te faaue maira oia ia apiti tatou i to tatou faaroo i te ite o te tauturu ia tatou ia haapae i te riroraa ei taata ohipa ore aore ra hotu ore. (Petero 2, 1:5, 8) Ia tano te reira no tatou, e hinaaro tatou e tupu i te rahi i roto i teie ite e ia ohipa hohonu roa oia i roto ia tatou, ma te haaputapû roa i te hohonuraa o to tatou aau. Eita te reira e tupu i te mau taime atoa.
15. Eaha te fifi o tei tupu i nia i te tahi mau kerisetiano Hebera?
15 I te tau o Paulo, ua fifihia te mau kerisetiano Hebera i teie paeau. I te mea e e ati Iuda ratou, ua noaa ia ratou te tahi ite no nia i te mau Papai. Ua ite ratou ia Iehova e vetahi o ta ˈna mau titauraa. I muri iho, ua apiti mai ratou i te ite no nia i te Mesia, ua faatupu ratou i te faaroo, e ua bapetizohia ratou ei mau kerisetiano. (Ohipa 2:22, 37-41; 8:26-36) I te roaraa o te mau avaˈe e te mau matahiti, ua haere ratou i te mau putuputuraa kerisetiano, i reira ua nehenehe ratou e apiti i roto i te taioraa e i te tatararaa i te mau irava. Noa ˈtu râ, aita vetahi i paari i roto i te ite. Ua papai o Paulo e: “Ahiri hoi mai teie nei ua riro outou ei orometua ua tia ïa i te maoro, e tena na, ia haapii-faahou-hia outou i te â o te parau a te Atua e tia ˈi; e ua riro iho nei outou mai te feia e au ia ratou te û, eiaha te maa etaeta.” (Hebera 5:12) Mea nafea hoi? E nehenehe atoa anei te reira e tupu i nia ia tatou?
16. Eaha te repo toetoe paari, e eaha te faahopearaa i nia i te mau raau tupu?
16 Ei hiˈoraa, a rave na i te repo toetoe paari e vai tamau noa i te mau poro toetoe e i te tahi atu mau fenua i reira tei raro mai te faito anuvera matauhia i te faito e paari ai te pape. E toetoe roa te repo, te mau ofai, e te pape fenua e e riro mai ei pǎpǎ paari, i te tahi taime e 900 metera te hohonu. I te tau veavea, e nehenehe te niaraa o te repo (parauhia te tapoˈi rairai) e tahe. Teie râ, mea pinepine e mea vari teie tapoˈi rairai o te repo tei tahe, no te mea eita te pape e nehenehe e tahe atu i roto i te repo toetoe paari i raro aˈe mai. Mea pinepine te mau raau o te tupu i roto i te repo tapoˈi rairai, i te mea nainai aore ra i te tupu ino; eita to ratou mau aa e tupu hohonu i roto i te repo toetoe paari. E ani paha outou e, ‘Eaha te ohipa a te repo toetoe paari i roto i to ˈu tupuraa i roto i te ite o te parau mau a te Bibilia?’
17, 18. Mea nafea te repo toetoe paari e to ˈna tapoˈi rairai ia faaohipahia no te faahohoˈa i te mea i tupu i nia i te tahi mau kerisetiano Hebera?
17 Te faahohoˈa maitai ra te repo toetoe paari i te huru tupuraa o te feia aita to ratou feruriraa e ohipa mau ra ia rave mai ratou, ia haamanaˈo, e ia faaohipa ratou i te ite papu. (A faaau e te Mataio 13:5, 20, 21.) Te vai ra i te taata te aravihi o te feruriraa no te haapii e rave rahi mau tumu parau, e tae noa ˈtu te parau mau a te Bibilia. E haapii oia i ‘te â o te mau faaiteraa moˈa a te Atua’ e peneiaˈe ua naeahia ia ˈna te faito e au no te bapetizo, mai taua mau kerisetiano Hebera ra. Eita râ o ˈna e ‘haere â i mua i te paari mau,’ i te mau mea tei hau atu i ‘te haapiiraa matamua no nia i te Mesia ra.’—Hebera 5:12; 6:1.
18 A feruri na i te tahi o taua mau kerisetiano i te mau putuputuraa i taua tau ra. Ua haere mai ratou e ua araara, teie râ, ua tu anei to ratou feruriraa no te haapii? Te ohipa mau ra anei ratou no te tupu i te rahi i roto i te ite? Aita paha. No te feia aita i naeahia i te paari, ua riro to ratou amuiraa mai i roto i te mau putuputuraa mai taua tapoˈi rairai roa ra, area i raro aˈe mai ra, mai te repo hohonu paari ra ïa. Eita te mau aa o te mau parau mau paari aˈe aore ra fifi aˈe e nehenehe e tupu hohonu i roto i teie repo toetoe paari o te feruriraa.—A faaau e te Isaia 40:24.
19. Mea nafea te hoê kerisetiano maoro ia riro mai te mau kerisetiano Hebera?
19 Hoê â huru no te hoê kerisetiano i teie mahana. Noa ˈtu e e tae mai oia i te mau putuputuraa, eita paha oia e faaohipa i teie mau taime no te tupu i te rahi i roto i te ite. Eaha ïa no nia i te apitiraa ma te itoito i roto i te mau putuputuraa? No te hoê taata apî aore ra te hoê taurearea, e riro paha te faatororaa i te rima no te taio i te hoê irava aore ra no te pahono ia au i tei papaihia i roto i te paratarapha, ei tutavaraa rahi, e faaite ra i to ˈna faaohiparaa maitai e te popou i to ˈna aravihi. Teie râ, ua faaite o Paulo e no te tahi pae, ia au i te maororaa to ratou riroraa ei kerisetiano, e tia ia ratou ia mahemo i taua faito matamua i te pae no te apitiraa ra mai te peu e te hinaaro ra ratou e tupu noa i te rahi i te pae no te ite.—Hebera 5:14.
20. Eaha te hiˈopoaraa tataitahi te tia ia tatou paatoa ia rave?
20 Mai te peu e te faaea ra te hoê kerisetiano maoro i nia i te faito o te taio-noa-raa i te hoê irava bibilia aore ra i te horoaraa i te hoê pahonoraa a te paratarapha, e nehenehe e parau e no roto mai ta ˈna tuhaa i te “tapoˈi rairai” matamua o to ˈna feruriraa. E hope noa ˈtu te mau putuputuraa, te vai noa ra te hohonuraa o to ˈna feruriraa i roto i te toetoe-roa-raa, ia au i te hiˈoraa o te repo toetoe paari o ta tatou i rave mai. E tia ia tatou ia aniani ia tatou iho e: ‘Mai te reira anei to ˈu huru? Ua vaiiho noa anei au i to ˈu feruriraa i roto i te toetoe paari? Eaha te itoito e te anaanatae o ta ˈu e faaite ra i te pae no te haapiiraa?’ Noa ˈtu e e huru ê tatou i ta tatou mau pahonoraa haavare ore, e nehenehe tatou e haamata i teie nei i te rave i te mau taahiraa no te tupu i te rahi i roto i te ite.
21. Eaha te mau taahiraa o tei tuatapapahia na mua ˈtu ta outou e nehenehe e faaohipa i roto i te faaineineraa aore ra te haereraa ˈtu i te mau putuputuraa?
21 E nehenehe tatou tataitahi e faaohipa i te mau manaˈo i te paratarapha 8. Noa ˈtu eaha te maororaa to tatou ôraa mai i roto i te amuiraa, e nehenehe tatou e faaoti e haere â i mua i te paari mau e te ite rahi aˈe. No vetahi pae, e titau te reira ia faaineine no te mau putuputuraa ma te itoito atu â, peneiaˈe te faaara-faahou-raa i te mau peu o tei apeehia tau matahiti na mua ˈˈe o tei paruparu mǎrû râ. Ia faaineine anaˈe outou, a tamata i te faataa e eaha te mau manaˈo faufaa roa ˈˈe e ia taa i te auraa o te mau irava matau-ore-hia o tei faaohipahia no te vauvau i te mau haaferuriraa. A maimi i te mau huru hiˈoraa aore ra te mau tuhaa apî i roto i te tumu parau e haapiihia ra. Oia atoa, i roto i te mau putuputuraa, a tamata i te faaohipa i roto ia outou iho te mau manaˈo e faahitihia ra i roto i te mau paratarapha 10 e te 11. A tutava ia vai ara noa to outou feruriraa, mai te mea ra e te tapea noa ra outou i te veavea i roto i to outou feruriraa. E patoi ïa te reira e ia tupu mai te “repo toetoe paari”; e faatahe atoa teie tutavaraa o te feruriraa i te tahi vahi “toetoe” o tei tupu mai paha na mua ˈtu.—Maseli 8:12, 32-34.
Te ite, e tauturu no te faatupu i te hotu
22. Nafea tatou ia faufaahia mai te peu e e ohipa tatou no te faarahi i to tatou ite?
22 Nafea tatou tataitahi ia faufaahia mai te peu e e rohi tatou i roto i te tupuraa i te rahi i te maitai faito ore e te ite i to tatou Fatu e to tatou Faaora ra o Iesu Mesia? Na roto i to tatou tutavaraa ma te ara maite ia vai ara noa to tatou feruriraa, ma te ineine i te rave mai i te ite, e aa hohonu roa ïa te mau huero o te mau parau mau apî e te fifi aˈe a te Bibilia, e e rahi noa ˈtu to tatou taaraa e e vai maoro mai. E nehenehe ïa e faaauhia i ta Iesu i parau i roto i te hoê faahohoˈaraa ê atu no nia i te mafatu. (Luka 8:5-12) E nehenehe te mau huero o te topa i nia i te repo maitai e faatupu i te mau aa puai no te turu i te mau raau o te tupu maitai e o te faahotu.—Mataio 13:8, 23.
23. Eaha te mau faahopearaa e noaa mai ia haapao maite tatou i te Petero 2, 3:18? (Kolosa 1:9-12)
23 Mea taa ê rii te faahohoˈaraa a Iesu, tera râ, hoê â huru te mau faahopearaa maitatai i ta Petero i tǎpǔ mai: “E ia tupu te reira, e faaitoito hua i te apiti atoa to outou faaroo i te [haerea tura]; te [haerea tura] hoi, i te ite; . . . E tei ia outou te reira mau mea, e te rahi ra, na te reira e faaite e, aore outou i toaruaru e te hotu ore i te ite i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.” (Petero 2, 1:5-8) Oia mau, e tauturu to tatou paariraa i te ite ia tatou ia hotu. E ite atu tatou e mea au roa na tatou ia rave hau atu â i te ite. (Maseli 2:2-5) E rahi atu outou i te haamanaˈo e i te faufaahia i te mea o ta outou e haapii ra, ia haapii atu outou ia vetahi ê ia riro ei pǐpǐ. I roto atoa i teie tuhaa, e hau atu outou i te faahotu e e faahanahana outou i te Atua e ta ˈna Tamaiti. Ua faaoti Petero i te piti o ta ˈna rata i te na ôraa e: “Ia tupu râ to outou i te maitai, e te ite i to tatou Fatu ra i te Ora ia Iesu Mesia. Ei ia ˈna te haamaitai i teie nei, e a muri noa ˈtu.”—Petero 2, 3:18.
[Nota i raro i te api]
a “E nehenehe [te rahiraa o to tatou ite] e faaauhia i te noaa mai i te hoê taata, o te anaanatae i te haapii hau atu â no nia i te avaˈe, ia paiuma anaˈe oia i nia i te tapoˈi o to ˈna fare no te haafatata ˈtu â i taua tiarama ra.”
b Ua tuatapapahia te faaroo e te haerea tura, na huru maitatai matamua e piti o teie irava, i roto i ta matou numera o te 15 no tiurai 1993.
c E nehenehe atoa teie mau manaˈo e tauturu i te feia e kerisetiano ratou mea maoro i teie nei ia haafaufaa atu â i ta ratou haapiiraa tataitahi e te faaineineraa i te mau putuputuraa.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ No te aha outou e anaanatae ai i te faarahiraa i to outou ite?
◻ Nafea te hoê taata haapii bibilia apî ia faufaa-rahi-hia i ta ˈna haapiiraa?
◻ Eaha te vahi atâta te tia ia tatou ia ape, ia au i te hiˈoraa o te repo toetoe paari?
◻ No te aha tatou e opua papu ai ia haamaitai i to tatou aravihi no te faarahi i te ite?
[Hohoˈa i te api 15]
Te fifihia ra anei au e te hoê feruriraa o tei toetoe-roa-hia?