VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 1/5 api 10-15
  • Te haamaramaramaraa no nia i te vairaa mai o te Mesia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te haamaramaramaraa no nia i te vairaa mai o te Mesia
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • ‘Te vairaa mai o to tatou Fatu’
  • Te tapao
  • Te ohipa a te mau melahi
  • Te tia-faahou-raa i nia i te raˈi
  • Te pororaa na te ao nei
  • A vai viivii ore e te hapa ore
  • Te haerea mai o Iesu aore ra te vairaa mai o Iesu—Teihea ïa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Tei rotopu te Mesia ia tatou nei!
    A ara mai na! 1993
  • Te vairaa mai o te Mesia e ta ˈna faatereraa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Hoˈiraa mai o te Mesia
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 1/5 api 10-15

Te haamaramaramaraa no nia i te vairaa mai o te Mesia

“Ia tae maira te Tamaiti a te taata ma ta ˈna hanahana, . . . na ˈna e faataa [i te mau nunaa].”—MATAIO 25:31, 32.

1. Mea nafea to te mau upoo a te amuiraa faaroo kerisetiano tatararaa i te auraa o te mau parau i roto i te Mataio 24:3?

E TORU mahana na mua ˈˈe i te poheraa o Iesu, ua haafatata ˈtu e maha o ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna e ua ani atu ratou ma te aau mehara e: “E faaite mai oe ia matou i te tupuraa o taua mau mea nei? e te tapao o to oe taeraa mai [pa·rou·siʹa na roto i te reo Heleni] e te hopea o teie nei ao?” E rave rahi mau senekele to te mau upoo e te feia papai a te amuiraa faaroo kerisetiano tatararaa i teie mau parau i faahitihia e Iesu i roto i te Mataio 24:3 (Tatararaa a te Arii Iakobo) mai te mea e e fa faahou mai oia i te pae tino e e itehia oia e te huitaata atoa nei. No reira, ua haapii ratou e e tupu te hoˈiraa mai o te Mesia ma te faaiteiteraa rahi e te faaotoraa ite-mata-hia. Te parau nei ratou e o te pitiraa ïa o te haerea mai o te Mesia. Mea tano anei râ teie mau manaˈo to ratou?

2, 3. (a) Eaha te taa-ê-raa ta te Buka 2 a te Mau tuatapaparaa no nia i te mau Papai (beretane) e rave ra i rotopu i te mau parau “haerea mai” e “vairaa mai”? (b) Eaha tei taa-papu-hia e te nunaa o Iehova no nia i te auraa o te pa·rou·siʹa o te Mesia?

2 I te matahiti 1889 ra, ua noaa ê na i te feia faatavaihia e Iehova, o ratou hoi te feia amo i te maramarama i te senekele 19 ra, i te faatitiaifaroraa no nia i te tumu parau o te hoˈiraa mai o te Mesia. I roto i te piti o te buka a te Mau tuatapaparaa no nia i te mau Papai (beretane), mau api 158 tae atu i te 161, ua papai o Charles T. Russell, te peretiteni matamua a te Watch Tower Bible and Tract Society, e: “Parousia . . . oia hoi te auraa vairaa mai, e eiaha roa ia hurihia na roto i te parau haerea mai, mai tei matauhia i roto i te Bibilia Beretane . . . Te iriti ra te ‘Emphatic Diaglott,’ te hoê tatararaa faufaa roa o te Faufaa Apî, i te parau parousia ma te tano maitai, oia hoi vairaa mai . . . , eiaha râ haerea mai, mai te mea e e tupu i muri â, tera râ vairaa mai, inaha i muri aˈe i te taeraa mai ua parau [o Iesu], ‘Mai te tau o Noa, mai te reira atoa te parousia [vairaa mai] o te Tamaiti a te taata nei.’ A tapao na e, te faaauhia ra eiaha te haerea mai o Noa e te haerea mai o to tatou Fatu . . . Te ravehia nei râ te faaauraa i rotopu i te tau o te vairaa mai o Noa i rotopu i te taata ‘na mua ˈˈe i te diluvi,’ e te tau o te vairaa mai o te Mesia i roto i te ao, i te pitiraa o to ˈna faraa mai, ‘na mua ˈˈe i te auahi’—te ahoaho rahi o te Mahana o te Fatu [Iehova] i reira teie anotau e hope ai.”—Mataio 24:37.

3 No reira, ua taa papu i te nunaa o Iehova i te 19raa o te senekele e e mea itea-ore-hia te pa·rou·siʹa o te Mesia. Ua taa atoa ia ratou e e tupu te hopea o te Anotau o te mau Etene i te tau auhune o te matahiti 1914. A haere noa ˈi te haamaramaramaraa i te pae varua i mua, ua taa ia ratou i muri iho e ua faateronohia o Iesu Mesia i nia i te raˈi ei Arii no te Basileia i taua matahiti atoa ra, oia hoi 1914.—Maseli 4:18; Daniela 7:13, 14; Luka 21:24; Apokalupo 11:15.

‘Te vairaa mai o to tatou Fatu’

4. E tano te parau ‘te vairaa mai o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia’ i te aha?

4 I to tatou nei tau, eaha ïa te auraa o teie parau a te Bibilia, ‘te vairaa mai o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia’? (Tesalonia 1, 5:23) Te faataa ra te hoê tia mana e “ua riro mai” te parau “vairaa mai,” oia hoi pa·rou·siʹa, “ei parau haamanahia no te tere farereiraa o te hoê taata tiaraa teitei, te mau arii e te mau emepera [iho â râ] e tere atu i roto i te hoê mataeinaa.” No reira, e tano teie nei parau no te vairaa mai o te Fatu ra o Iesu Mesia ei Arii, mai te matahiti 1914 e haere atu ai, i muri noa ˈˈe i to ˈna faateronoraahia i nia i te raˈi. Te vai nei oia ma te itea-ore-hia no te ‘arii i rotopu i to ˈna mau enemi,’ e te faatere mau nei oia ei Arii no te faatupu i teie faaueraa parau tohu. (Salamo 110:2) I roto i tau 79 matahiti, ua farerei te mau taata i nia i te fenua nei i te mau faahopearaa o te vairaa mai itea-ore-hia o te Mesia ei arii.

5. Eaha te mau tupuraa i roto i te pa·rou·siʹa o te tuatapapahia i roto i na tumu parau haapiiraa e toru o teie vea?

5 I roto i teie na tumu parau e toru, e hiˈopoa faahou mai tatou i te haapapuraa o te mau ohipa i ravehia e te Basileia o te Mesia i roto i taua area tau ra. A tahi, e vauvau matou e rave rau mau parau tohu bibilia o tei faaite atea i te mau ohipa o tei tupu ê na aore ra o te tupu ra i teie nei. A piti, e faataa matou i te ohipa rahi e ravehia nei e te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari ta Iesu e faaohipa ra i roto i teie area tau taatoa o to ˈna vairaa mai ei arii. (Mataio 24:45-47) E faataa mai te toru o te tumu parau no tatou nei, i te faahopearaa rahi, te tau o te “ati rahi.” Te reira te taime e haere mai ai o Iesu ei Mauhaa a Iehova no te haamou i te feia parau-tia ore e e faaora i te feia parau-tia. (Mataio 24:21, 29-31) Te faataahia ra teie tau haamouraa e te aposetolo Paulo mai te roohia i nia “ia outou i tei hamani-ino-hia ra, o te ora ïa ta ˈna e tuu mai no tatou atoa nei, ia fa mai [faaiteraahia mai] te Fatu ra o Iesu mai te raˈi mai, ma tana mau melahi mana atoa ra, ma te auahi ura ra, i te tuuraa mai i te pohe i te feia aore i ite i te Atua, e tei ore i faaroo i te evanelia o to tatou Fatu o Iesu Mesia ra.”—Tesalonia 2, 1:7, 8.

Te tapao

6. Eaha te tapao tatuhaahia e faataahia ra i roto i te Mataio pene 24 e te 25?

6 Hoê ahuru ma iva hanere matahiti i teie nei, ua ani te mau pǐpǐ amo i te maramarama a Iesu ia ˈna i te hoê tapao, aore ra haapapuraa, no to ˈna vairaa mai a muri aˈe i roto i te mana o te Basileia. I roto i ta ˈna pahonoraa, tei papaihia i roto i te mau pene 24 e 25 a Mataio, te vauvauhia ra te hoê tapao tatuhaahia, e te tupu nei to ˈna mau tuhaa atoa i teie nei i nia i te palaneta atoa nei. Te haapapu nei te tupuraa o taua tapao ra i te hoê tau ati e te tamataraa rahi. Ua faaara o Iesu e: “E ara ia outou ia ore roa outou ia vare i te taata. E rave rahi hoi te haere mai ma to ˈu nei iˈoa, e te na ôraa mai, O vau te Mesia, e e rave rahi hoi te vare. E e faaroo outou i te parau tamaˈi, e te aueue roo tamaˈi, e ara râ eiaha outou e mǎtaˈu; ia tupu hoi taua mau mea ra e tia ˈi; aita râ e fatata te hopea i reira.”—Mataio 24:4-6.

7. Eaha te mau tuhaa o te tapao o ta tatou i ite i te tupuraa mai te matahiti 1914 mai â?

7 Ua tohu o Iesu i muri iho e e tupu te mau tamaˈi i nia i te hoê faito aita i itehia aˈenei. I te tupuraa teie parau, e piti o teie mau tamaˈi o tei faataahia mai te mau tamaˈi rahi o te ao nei, hoê i te matahiti 1914 tae atu i te matahiti 1918 e te piti mai te matahiti 1939 tae atu i te matahiti 1945. Hau atu, ua parau oia e e tupu te mau oˈe e te aueueraa fenua i tera vahi e tera vahi. E hamani-ino-hia te mau kerisetiano mau. Ia au i te parau tohu, ua faaoromai te mau Ite no Iehova, te feia amo i te maramarama no teie nei tau, i te hamani-ino-raa i roto i na vau ahuru matahiti i mairi aˈenei a poro noa ˈi ratou i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua “e ati noa ˈˈe teie nei ao.” (Mataio 24:7-14) Te horoa maira te mau Buka matahiti a te mau Ite no Iehova (farani) atoa i te haapapuraa e te tupu nei teie mau tuhaa o te tapao.

8, 9. (a) Eaha ta te vairaa mai o Iesu ei arii e titau ra? (b) Eaha ta te parau tohu a Iesu no nia i te mau Mesia haavare e faaite ra no nia i te vahi e te huru o to ˈna vairaa mai?

8 I te mea e te arii nei o Iesu i nia i te palaneta atoa, te parare nei te haamoriraa mau na te mau fenua atoa. Ua riro to ˈna vairaa mai ei arii (pa·rou·siʹa) ei taime hiˈopoaraa rahi. (Petero 1, 2:12) Te vai anei râ te hoê oire pu, oia hoi te hoê vahi otahi, i reira e nehenehe ai e farerei ia Iesu? Ua pahono o Iesu i teie uiraa na roto i te tohuraa e a tiai noa ˈi i to ˈna vairaa mai, e tia mai te mau Mesia haavare. Ua faaara oia e: “E ia parau mai te taata ia outou e, Inaha oia [te Mesia] tei te medebara, eiaha e haere; inaha tei roto i te piha, eiaha e faaroo. E au hoi te [vairaa] mai [pa·rou·siʹa] o te Tamaiti a te taata nei i te uira e anapa i te hitia o te râ, e anaana noa ˈtura i te tooa o te râ ra.”—Mataio 24:24, 26, 27.

9 Hau atu i te tahi atu taata i nia i te fenua, ua ite o Iesu, “te Tamaiti a te taata,” i hea roa oia ia haamata anaˈe to ˈna vairaa mai. Eita o ˈna e tia i reira aore ra i ǒ nei, aore ra i te hoê vahi taa ê o te fenua. Eita o ˈna e fa mai i te tahi vahi moemoe, i “te medebara,” ia haere mai te taata e imi ra i te Mesia e farerei ia ˈna ma te ore e itehia mai e te mau mana faatere o te fenua, te hoê vahi i reira te mau pǐpǐ e nehenehe ai e haamataro ia ratou i raro aˈe i ta ˈna aratairaa, ma te faaineine i te hoê faatahuriraa politita a haamau atu ai ia ˈna ei Arii Mesia o te ao nei. Hau atu, eita o ˈna e tapuni i “roto i te piha,” e o te tahi noa feia maitihia o te ite i to ˈna vahi, e i reira, ma te ite-ore-hia e ma te huna, e nehenehe oia e faanaho e e faaineine i te mau opuaraa moemoe e to ˈna mau hoa no te faatahuri i te mau faatereraa o te ao nei e ia faatavaihia oia ei Mesia i tǎpǔhia mai. Eita!

10. Nafea te mau uira o te parau mau a te Bibilia i te anaparaa e ati noa ˈˈe te fenua nei?

10 Area ra, eita e mea e hunahia no nia i to Iesu haerea mai ei Arii, i te omuaraa o to ˈna vairaa mai ei arii. Mai ta Iesu i tohu, na te fenua atoa nei, e tamau noa te mau uira o te parau mau a te Bibilia i te anapa na te mau vahi atoa mai te hitia o te râ e tae atu i te tooa o te râ. Oia mau, ei feia amo i te maramarama no teie nei tau, ua riro te mau Ite no Iehova “ei tiarama no te [mau nunaa] e ei ora na [Iehova] e tae noa ˈtu i te hopea mai o te fenua nei.”—Isaia 49:6.

Te ohipa a te mau melahi

11. (a) Mea nafea te mau melahi i te faaohiparaahia no te haaparare i te maramarama o te Basileia? (b) Afea e i roto i teihea pǔpǔ to te mau melo o te pǔpǔ o te sitona haaputuputuraahia?

11 Te faataa ra te tahi atu mau irava no nia i te vairaa mai o Iesu ia ˈna ma te apeehia mai, aore ra ‘e tono ra,’ i te mau melahi. (Mataio 16:27; 24:31) I roto i te parabole o te sitona e te zizania, ua faataa o Iesu e “o te aua ra, oia teie nei ao” e “te auhune ra, o te hopea ïa o teie nei ao; e te feia ooti ra, o te mau melahi ïa.” E ere râ te auraa e i roto i te tau o to ˈna vairaa mai i roto i te mana e te hanahana o te Basileia, e faaohipa noa oia i te mau vea melahi no te mau hopoia i nia i te fenua nei. Mai te matahiti 1919 mai â, ua faataa ê te mau melahi i raro aˈe i te aratairaa a Iesu i te pǔpǔ o te sitona a te feia faatavaihia e te varua i nia i te fenua, o tei haapurarahia i te Tamaˈi Rahi I, e ua faaineinehia ratou no te ohipa hau atu na nia i te iˈoa o te Arii. (Mataio 13:38-43) I te mau matahiti 1920, ua rave te mau tausani taata ê atu i to ratou tiaraa i te pae o te Basileia haamauhia a te Atua e ua faatavaihia ratou i te varua o te Atua. Ua amuihia mai teie feia faatavaihia i te pǔpǔ o te toea matamua. Ia rave-taatoa-hia ratou, o ratou ïa te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari i to tatou nei tau.

12. Ua apiti mai te mau melahi i roto i teihea ohipa tamâraa, e eaha te faahopearaa i nia i te fenua nei?

12 Ua papaihia te tahi atu hiˈoraa o te tuhaa a te mau melahi i te tau o te vairaa mai o Iesu i muri aˈe i to ˈna faateronoraahia i te matahiti 1914, i roto i te Apokalupo 12:7-9: “O Mihaela [Iesu Mesia] e ta ˈna ra mau melahi tamaˈi atura i te teni; e ua tamaˈi maira te teni e ta ˈna ra mau melahi. Aore râ i riro te re ia ratou; e aore roa ˈtura o ratou e parahiraa i nia i te raˈi. Hurihia ˈtura hoi te teni rahi i rapae, o taua ophi tahito ra ïa, o tei parauhia o te diabolo ra, e o Satani hoi, o tei haavare i to te ao atoa nei; i hurihia oia i rapae i nia iho i te fenua nei, e ta ˈna mau melahi atoa ua huri-atoa-hia i rapae.” Ua tamâhia te mau raˈi i teie nei, e toe noa mai ïa te tuhaa a te Basileia i nia i te fenua ia tamâ-roa-hia ei faaraaraa i te iˈoa o Iehova. I teie matahiti 1993, te tamau noa nei â te faaararaa a te Atua: “E ati râ hoi to te fenua . . . tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.”—Apokalupo 12:12.

Te tia-faahou-raa i nia i te raˈi

13, 14. (a) Teihea ohipa ta te mau Papai e faaite ra e ua tupu mai te matahiti 1918 e haere atu ai? (b) Eaha ta Paulo raua o Ioane e faaite ra no nia i te toea faatavaihia i teie mahana?

13 Te tahi atu tupuraa maere i roto i te vairaa mai o te Mesia, o te haamataraa ïa o te tia-faahou-raa i nia i te raˈi. Ua faaite te aposetolo Paulo e o te mau kerisetiano faatavaihia o tei varea i te taoto i roto i to ratou menema, o ratou te feia matamua e faaorahia mai e o te ora i pihai iho ia Iesu Mesia i roto i te ao varua. Ua hohorahia te mau haapapuraa i te roaraa o te mau matahiti no te faaite e ua tupu te reira mai te matahiti 1918 e haere mai ai. Te papai ra o Paulo e: “E hope atoa i te faaorahia i te Mesia. E haapaohia râ te taata atoa i to ˈna iho pǔpǔ; o te Mesia te matamua; e i muri aˈe, o to te Mesia ïa [i to ˈna vairaa] mai [pa·rou·siʹa].” (Korinetia 1, 15:22, 23) Ua haapapuhia te tia-faahou-raa o te feia faatavaihia i te vairaa mai o te Mesia i roto i te Tesalonia 1, 4:15-17: “Teie ta matou e parau atu ia outou, i ta [Iehova] ra parau, o tatou o te feia e ora o te toe i te ao [i te vairaa mai] [pa·rou·siʹa] te Fatu ra, e ore e na mua i te feia e taoto nei . . . e te feia i pohe i roto i te Mesia ra, o te tia mai na ïa i nia. E muri aˈera, o tatou o te feia ora e toe ra, e ravea-atoa-hia mai ïa e ratou atoa ra i reira, afaihia ˈi i nia i roto i te ata, ia farerei atu i te Fatu i roto i te reva nei ra.” E 144 000 feia no te Mesia ratou ei feia faatavaihia o te fanaˈo i teie haamauruururaa faahiahia.—Apokalupo 14:1.

14 Mai ta Paulo e faaite ra, eita te feia no te toea faatavaihia e ora nei i teie mahana e ô i roto i te Basileia na mua ˈˈe i te feia hamani-ino-hia e te mau pǐpǐ kerisetiano matamua haapao maitai. Te faataa ra te aposetolo Ioane i te feia faatavaihia o te pohe i teie mahana i te na ôraa e: “E ao to te feia i pohe ma te faaroo i te Fatu e pohe ai ra: Te parau maira hoi te [v]arua, oia mau, ia faaea ratou i te rave i ta ratou ohipa, e e pee hoi ta ratou ohipa ia ratou,” oia hoi, i roto i to ratou oraraa ia faatiahia mai ratou. (Apokalupo 14:13) E te na ô ra o Paulo e: “Inaha, e faaite atu vau ia outou i te parau aro; eita tatou e hope i te taoto, e hope râ tatou i te faahuru-ê-hia, eita e mahia, mai te amoraa mata nei, ia tae i te pu hopea ra: e oto mau hoi te pu, e e faatiahia tei pohe ma te tahuti ore, e faahuru-ê-hia tatou.” (Korinetia 1, 15:51, 52) Auê ïa semeio maere e!

15, 16. (a) Eaha te parabole ta Iesu i horoa i roto i te Luka 19:11-15, e no teihea tumu? (b) Mea nafea teie parau tohu i te tupuraa?

15 I te hoê taime, te poro ra o Iesu i te hoê pǔpǔ o ta ˈna mau pǐpǐ no nia i te Basileia o te Atua, ua faaohipa aˈera oia i te hoê parabole no te tauturu ia ratou ia faatitiaifaro i to ratou mau manaˈo hape. Te na ô ra te faatiaraa e: “Te manaˈo ra ratou e, e itea mai te basileia o te Atua i reira ra. No reira oia i na ô atu ai, Haere atura te hoê taata mana i te fenua roa ia noaa ia ˈna te toroa arii ra, e a hoˈi mai ai. Ua parau atura oia i te mau tavini no ˈna e tino ahuru ra, e ua tuu atura i na mina hoê ahuru ia ratou, na ô atura, E hoo outou, e ia hoˈi mai au ra. . . . E hoˈi maira oia ma te toroa arii atoa i nia ia ˈna, ua faaue atura oia e tii i taua mau tavini ta ˈna i tuu atu i te moni ra, ia ite oia i te huru o te taoˈa i noaa ia ratou i te hooraa ra.”—Luka 19:11-15.

16 O Iesu taua “taata” ra o tei haere i nia i te raˈi, “i te fenua roa” i reira e horoahia mai te hoê basileia na ˈna. Ua noaa mai ia ˈna taua Basileia ra i te matahiti 1914. I muri noa iho, ua rave te Mesia ei Arii i te hoê hiˈopoaraa i nia i te feia e parau ra e e pǐpǐ ratou no ˈna no te ite e eaha ta ratou i rave no te haapao i te mau faufaa o te Basileia i horoahia ia ratou ra. Ua maitihia te tahi mau taata haapao maitai no te fanaˈo i teie parau haapopou a te fatu: “Ua tia, e tavini rave maitai oe; no te mea ua haapao maitai oe i tena na mea iti haihai, ei tavana oe e ia hoê ahuru o oe oire.” (Luka 19:17) I roto i teie tau o te vairaa mai o te Mesia, te ravehia ra te ohipa pororaa tamau e te tuutuu ore o te Basileia, e tae noa ˈtu te faaiteraa i te mau haavaraa a te Atua i nia i te feia iino, e tei roto te haapaoraa i teie ohipa i te mana i tufahia na te “tavini maitai.”

Te pororaa na te ao nei

17. Eaha te oaoa e tapao ra i te pa·rou·siʹa?

17 Eaha ˈtu â te tupu i roto i teie pa·rou·siʹa? E tau oaoa rahi ïa i roto i te ohipa pororaa e te tautururaa i te mau taata apî ia faaineine ia ratou no te ora ˈtu i te ati rahi i mua nei. Ua riro teie “feia rahi roa,” o te turu nei i te toea, ei mau “episetole haamaitai.” (Apokalupo 7:9; Korinetia 2, 3:1-3) Te faahiti ra o Paulo i te oaoa o teie ohipa auhune i to ˈna parauraa e: “Eaha hoi to matou tiaturiraa, e te oaoaraa, e te riro ei korona oaoa no matou? E ere anei o outou i mua i te aro o to tatou ra Fatu o Iesu Mesia [i to ˈna vairaa mai] [pa·rou·siʹa]?”—Tesalonia 1, 2:19.

A vai viivii ore e te hapa ore

18. (a) Eaha te pure a Paulo o tei taaihia i te pa·rou·siʹa? (b) Eaha te huru te tia ia tatou paatoa ia faaite i teie nei tau, e mea nafea?

18 Ua pure atoa o Paulo no te haamoˈaraa o te feia e ora i teie tau o te vairaa mai o te Mesia: “E ia haamaitai hua mai te Atua hau iho ia outou; e ia tiaihia mai te taata atoa na, to outou varua, e te aau, e te tino atoa ma te hapa ore, e tae noa ˈtu i te [vairaa] mai [pa·rou·siʹa] o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia.” (Tesalonia 1, 5:23) E, i teie mahana, noa ˈtu e tei roto tatou i te toea faatavaihia aore ra i te numera rahi o te mau mamoe ê atu, te taati maite nei te aau autahoê ia tatou ia nehenehe tatou e tamau noa i te vai viivii ore e te hapa ore i teie anotau otahi roa. Oia atoa, e tia ia tatou ia faatupu i te faaoromai. Ua papai o Iakobo e: “E teie nei, e faaoromai, e au mau taeae, e ia tae [atu i te vairaa mai] [pa·rou·siʹa] te Fatu ra. . . . e faaitoito na i to outou aau; ua fatata roa taua [vairaa] mai [pa·rou·siʹa] o te Fatu ra.”—Iakobo 5:7, 8.

19. Eaha te faaararaa ta Petero i horoa no nia i te pa·rou·siʹa, e mea nafea tatou ia pahono atu?

19 E parau atoa ta te aposetolo Petero ia tatou o te ora nei i teie anotau. Ua faaara mai oia ia tatou i te feia tâhitohito, mea rahi hoi ratou e ati noa ˈˈe te fenua nei. Te na ô ra o Petero e: “Ia ite ra outou i teie e ia tae i te mau mahana hopea ra, e itea mai ai te feia tâhitohito, i te haapaoraa i to ratou iho hinaaro, e te parauraa mai e, Teihea te [vairaa] mai [pa·rou·siʹa] no ˈna i parauhia ra? te vai noa nei â hoi te mau mea atoa mai te taotoraa mai â o te feia metua ra, mai te hamaniraa mai â i te matamua ra.” (Petero 2, 3:3, 4) Noa ˈtu te uˈanaraa o te feia tâhitohito i te vairaa mai o te Mesia, e tamau noa te nunaa o Iehova i te anaana ei tiarama no te ao nei, ia ora te feia e rave rahi.

Mau uiraa faahaamanaˈoraa

◻ Mea nafea te nunaa o Iehova i te haamaramarama-mǎrû-raahia no nia i te pa·rou·siʹa?

◻ Mea nafea te Mataio 24:4-8 i te tupuraa?

◻ Mea nafea te mau melahi i te tahoêraa e te Mesia tei faateronohia?

◻ Eaha te semeio maere o te tupu atoa e te pa·rou·siʹa?

◻ Eaha te oaoa e fanaˈohia i teie nei tau, e o vai te fanaˈo i te reira?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono