VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 1/10 api 14-19
  • Te vairaa mai o te Mesia e ta ˈna faatereraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te vairaa mai o te Mesia e ta ˈna faatereraa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te huru o te hoˈiraa mai o te Mesia
  • Afea râ e haamata ˈi?
  • No te aha ïa te tau arepurepu e tupu ai?
  • Ia faatere mai te Mesia i te fenua
  • Nafea ta ˈna faatereraa ia ohipa i nia ia outou
  • Te haamaramaramaraa no nia i te vairaa mai o te Mesia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Afea te Basileia o te Atua e tae mai ai?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • Hoˈiraa mai o te Mesia
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Te haerea mai o Iesu aore ra te vairaa mai o Iesu—Teihea ïa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 1/10 api 14-19

Te vairaa mai o te Mesia e ta ˈna faatereraa

“O Iesu nei â, tei ravehia aˈenei i nia i te raˈi, e hoˈi mai ïa mai te reira atoa ra, mai ta outou i ite atu ia ˈna i te revaraa ˈtu i nia i te raˈi ra.”—OHIPA 1:11.

1, 2. (a) Mea nafea na melahi toopiti i te tamahanahanaraa i te mau aposetolo a Iesu i to ˈna maueraa ˈtu i nia i te raˈi? (b) Eaha te mau uiraa o te faahitihia no nia i te parau no te hoˈiraa mai o te Mesia?

HOÊ ahuru ma hoê taata o te tia ra i te pae hitia o te râ o te Mouˈa i Oliveta, ma te tiatonu i nia i te raˈi. Tau taime na mua ˈtu, ua maue atu o Iesu Mesia mai rotopu mai ia ratou, e ua morohi atura to ˈna hohoˈa a haapoˈihia ˈtu ai e te hoê ata. I roto i te mau matahiti a vai ai ratou i pihai iho ia ˈna, ua ite taua mau taata ra ia Iesu i te horoaraa mai e rave rahi mau haapapuraa e o ˈna te Mesia; ua ite ratou i te mauiui i to ˈna poheraa e te oaoa rahi o to ˈna tia-faahou-raa. I teie nei râ, ua haere o ˈna.

2 Ua fa taue maira e piti melahi e ua faahiti maira i teie mau parau tamahanahana mau: “E te mau taata o Galilea nei, eaha outou i tia noa ˈi e i tiatonu mârô ai i nia i te raˈi ra? o Iesu nei â, tei ravehia aˈenei i nia i te raˈi, e hoˈi mai ïa mai te reira atoa ra, mai ta outou i ite atu ia ˈna i te revaraa ˈtu i nia i te raˈi ra.” (Ohipa 1:11) Auê te tamǎrû e—i te mea e ua maue atu o Iesu i nia i te raˈi, e ere ïa te auraa e aita o ˈna e haapao faahou ra i te fenua e te huitaata nei! Area ra, e hoˈi mai o Iesu. Eita e ore e ua faaî teie mau parau i te mau aposetolo i te tiaturiraa. E mau mirioni taata i teie mahana o te haafaufaa rahi nei i teie parau tǎpǔ no nia i te hoˈiraa mai o te Mesia. Te faahiti nei vetahi i te parau no te “Piti o te Haerea mai” aore ra “Faraa mai.” Area te rahiraa ra, e au ra e te feaa nei ratou no nia i te auraa mau o te hoˈiraa mai o te Mesia. E hoˈi mai te Mesia i roto i teihea auraa? Afea ra? E mea nafea te reira ia ohipa i nia i to tatou oraraa i teie mahana?

Te huru o te hoˈiraa mai o te Mesia

3. Eaha ta te mau taata e rave rahi e tiaturi nei no nia i te hoˈiraa mai o te Mesia?

3 Ia au i te hoê buka (An Evangelical Christology), “e riro te piti o te haerea mai aore ra te hoˈiraa mai o te Mesia (parousia) i te haamau i te basileia o te Atua, ma te papu, ma te huna ore, e a muri noa ˈtu.” E rave rahi te tiaturi nei e e itehia te hoˈiraa mai o te Mesia ma te huna ore, oia hoi e ite-mata-roa-hia e te taatoaraa o te taata i nia i te palaneta. No te turu i teie manaˈo, e rave rahi teie e faahiti nei i te Apokalupo 1:7, e na ô ra e: “Inaha, te haere mai na oia i roto i te ata; e ite te mau mata atoa ia ˈna, e te feia atoa i patia ia ˈna ra.” Tera râ, e tia anei ia rave i teie irava i roto i to ˈna auraa mau?

4, 5. (a) Nafea tatou e ite ai e eiaha tatou ia rave i te Apokalupo 1:7 i roto i to ˈna auraa mau? (b) Nafea te mau parau a Iesu iho ia haapapu i teie tatararaa?

4 A haamanaˈo na, ua horoahia mai te buka Apokalupo na roto i te mau “tapao.” (Apokalupo 1:1, “T.a.a.”) E auraa taipe ïa to teie irava; inaha, nafea hoi “te feia atoa i patia ia ˈna ra” e nehenehe ai e ite i te hoˈiraa mai o te Mesia? Ua pohe hoi ratou tau 20 senekele i teie nei! Hau atu, ua parau te mau melahi e e hoˈi mai te Mesia “mai te reira atoa ra” oia hoi mai ta ˈna i haere atu. Mea nafea hoi to ˈna revaraa? E mau mirioni taata anei o tei ite ia ˈna? Aita, te tahi noa râ feia haapao maitai o tei ite atu i teie ohipa. E i to te mau melahi paraparauraa ˈtu ia ratou, ua hiˈo anei te mau aposetolo i roto i te auraa mau i to te Mesia haereraa e tae roa ˈtu i nia i te raˈi? Aita, no te mea ua tapoˈi te hoê ata ia Iesu aita ˈtura oia i ite-faahou-hia. I muri noa iho, ua tomo atu oia i roto i te raˈi varua ei taata varua, ma te ite-ore-hia e te mata taata nei. (Korinetia 1, 15:50) No reira, ta te mau aposetolo i ite atu, o te omuaraa noa ïa o te maueraa o Iesu; aita ratou i ite e tae roa ˈtu i te hopea, oia hoi to ˈna hoˈiraa ˈtu i mua i te aro o to ˈna Metua ra o Iehova i nia i te raˈi. E nehenehe noa ta ratou e ite i te reira e te mata o te faaroo.—Ioane 20:17.

5 Te haapii mai ra te Bibilia e mai te reira atoa te huru o te hoˈiraa mai o Iesu. Ua parau o Iesu iho na mua iti noa ˈˈe i to ˈna poheraa e: “E ia roovau iti aˈe, e ore to te ao e hiˈo faahou mai ia ˈu.” (Ioane 14:19) Ua parau atoa oia e “e ore te basileia o te Atua e tupu faaite hua mai.” (Luka 17:20) I roto i teihea ïa auraa ‘e ite ai te mau mata atoa ia ˈna’? No te pahono i teie uiraa, e tia na mua ia tatou ia taa maitai i te parau ta Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i faaohipa no nia i to ˈna hoˈiraa mai.

6. (a) No te aha e ere te mau parau ra “hoˈiraa mai,” “taeraa mai,” “faraa mai,” e “haerea mai” i te mau huriraa tano no te parau Heleni ra pa·rou·siʹa? (b) Eaha te mea e faaite ra e e maoro atu â te pa·rou·siʹa, oia hoi “vairaa mai,” i te tahi noa ohipa poto?

6 Inaha, eita te Mesia e ‘hoˈi noa mai’. Te faahiti ra teie parau, mai te “haerea mai,” te “taeraa mai,” aore ra te “faraa mai,” i te hoê ohipa otahi e tupu i roto i te hoê area taime poto roa. Area te parau Heleni ta Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i faaohipa ra, ua hau atu ïa to ˈna auraa i te reira. Teie parau, o pa·rou·siʹa ïa, oia hoi to ˈna auraa “te tiaraa mai i pihai iho” aore ra “te vairaa mai.” Te farii nei te rahiraa o te feia tuatapapa e te faataa nei teie parau eiaha noa te hoê taeraa mai, oia atoa râ, te vairaa mai i roto i te tau i muri iho—mai te tere o te hoê taata tiaraa arii. E ere teie vairaa mai i te hoê ohipa poto noa; e anotau taa ê ra, te hoê tau tapaohia. I roto i te Mataio 24:37-39, ua parau o Iesu e e riro “te [vairaa] mai [pa·rou·siʹa] o te Tamaiti a te taata nei” mai “te anotau ra ia Noa ra” o tei hope na roto i te Diluvi. Ua patu o Noa i te hoê araka e ua faaara oia i te feia iino e rave rahi mau ahuru matahiti hou te Diluvi i tae mai ai e i haamou roa ˈi i taua faanahoraa ino o te ao nei. Oia atoa, e tupu te vairaa mai itea-ore-hia o te Mesia i nia i te hoê area o tau ahuru matahiti hou oia e hope atoa ˈi na roto i te hoê haamouraa rahi.

7. (a) Na te aha e haapapu ra e eita te pa·rou·siʹa e itehia e te mata taata nei? (b) Nafea e afea te mau irava e faataa ra i te hoˈiraa mai o te Mesia ma te itehia ‘e te mau mata atoa’ e tupu ai?

7 Ma te feaa ore, eita te pa·rou·siʹa e ite-mau-hia e te mata taata nei. Ahiri e oia ra, no te aha ïa o Iesu e horoa ˈi i teie rahiraa taime, mai ta tatou e ite atu, no te hohora ˈtu i ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê tapao no te tauturu ia ratou ia taa i to ˈna vairaa mai?a Teie râ, ia haere mai te Mesia no te haamou i te faanahoraa o te ao a Satani, e taa papu ïa te taatoaraa e tei reira mau â oia. I reira ïa “e ite te mau mata atoa ia ˈna.” Tae noa ˈtu te feia patoi ia Iesu, e taa atoa ia ratou, ma te peapea hoi, e te faatere mau ra te Mesia.—Hiˈo Mataio 24:30; Tesalonia 2, 2:8; Apokalupo 1:5, 6.

Afea râ e haamata ˈi?

8. Eaha te ohipa o te tapao i te haamataraa o te vairaa mai o te Mesia, e ihea roa te reira i te tupuraa?

8 E haamata te vairaa mai o te Mesia na roto i te hoê ohipa o te faatupu i te hoê tumu parau faahiti-pinepine-hia i roto i te mau parau tohu no nia i te Mesia. E faakoronahia oia ei Arii i nia i te raˈi. (Samuela 2, 7:12-16; Isaia 9:6, 7; Ezekiela 21:26, 27) Ua faaite o Iesu iho e e taaihia to ˈna vairaa mai i to ˈna tiaraa arii. I roto e rave rahi mau faahohoˈaraa, ua faaau oia ia ˈna iho i te hoê fatu o te vaiiho mai i to ˈna utuafare e ta ˈna mau tavini i muri, no te rave i te hoê tere maoro i te hoê “fenua roa” ia noaa mai ia ˈna te “toroa arii.” Ua horoa oia i te hoê faahohoˈaraa mai teie te huru i roto i ta ˈna pahonoraa i te uiraa a te mau aposetolo e afea to ˈna pa·rou·siʹa e haamata ˈi; ua horoa faahou atu oia i te tahi no te mea “te manaˈo ra ratou e, e itea mai te basileia o te Atua i reira ra.” (Luka 19:11, 12, 15; Mataio 24:3; 25:14, 19) No reira, i roto i te tau a riro ai oia ei taata i nia i te fenua, mea atea â to ˈna faakoronaraahia, e tupu hoi i te “fenua roa” oia hoi i nia i te raˈi. Afea ïa te reira e tupu ai?

9, 10. Eaha te haapapuraa e te faatere nei te Mesia i teie nei i nia i te raˈi, e afea to ˈna haamataraa i ta ˈna faatereraa?

9 I to te mau pǐpǐ a Iesu aniraa ˈtu ia ˈna e: “E faaite mai oe ia matou: ‘Eaha te tapao o to oe vairaa mai e o te hopea o te faanahoraa o te mau mea?’” ua pahono atura o Iesu na roto i te horoaraa i te hoê tatararaa faataa-maitai-hia o taua tau no a muri aˈe ra. (Mataio, pene 24; Mareko, pene 13; Luka, pene 21; hiˈo atoa Timoteo 2, 3:1-5; Apokalupo, pene 6.) Te faaau ra teie tapao i te hoê faahohoˈaraa faataa-maitai-hia o te hoê anotau ahoaho. O te hoê ïa tau i tapaohia e te mau tamaˈi na te ao nei, te maraaraa o te taparahiraa taata, te inoraa o te oraraa utuafare, te mau maˈi pee, te ˈoˈe, e te mau aueueraa fenua—eita teie mau ati e tupu i te tahi noa vahi, e ati noa ˈˈe râ te palaneta. Aita anei te reira e tupu ra? I te mau mahana atoa, te haapapuhia ra e ua tano maitai te senekele 20 i te faataaraa a Iesu.

10 Te farii nei te feia tuatapapa aamu e ua riro te matahiti 1914 ei taime tauiraa rahi i roto i te aamu o te taata, te hoê matahiti tapaohia i reira te rahiraa o teie mau fifi i te oreraa e vî faahou, e ua parare oioi na te fenua atoa nei. Oia mau, te faaite ra te mau huru tupuraa atoa o te ao nei o tei faatupu i te parau tohu bibilia e, o te matahiti 1914 te matahiti i reira to Iesu haamataraa i te faatere ei Arii i nia i te raˈi. Hau atu, te horoa maira te hoê parau tohu i roto i te Daniela pene 4 i te haapapuraa ia au i te taioraa i te tau o te aratai ia tatou i taua matahiti mau ra—1914—ei tau i reira te Arii faatoroahia e Iehova e haamata ˈi i te faatere.b

No te aha ïa te tau arepurepu e tupu ai?

11, 12. (a) No te aha e mea fifi no vetahi pae ia tiaturi e te faatere nei te Mesia i nia i te raˈi i teie nei? (b) Nafea tatou ia faahohoˈa i te ohipa i tupu i muri aˈe i to Iesu faakoronaraahia ei Arii?

11 Te aniani nei râ vetahi e, ‘No te aha te ao nei e arepurepu rahi ai ahiri e te faatere maira te Mesia i nia i te raˈi? Aita anei ta ˈna faatereraa e manuïa ra?’ E tauturu te hoê faahohoˈaraa ia tatou. Te faaterehia ra te hoê fenua e te hoê peretiteni ino. Ua haamau oia i te hoê faanahoraa tia ore o te mana ra na te fenua taatoa. E faatupuhia râ te hoê maitiraa; e e upootia mai te hoê taata maitai. Eaha ïa te ohipa e tupu i teie nei? Mai te itehia ra i roto i te tahi mau fenua demotaratia, e tupu na mua te hoê area taime tauiraa tau avaˈe te maoro hou te peretiteni apî e faaohipa ˈi i to ˈna mana taatoa. Eaha ïa ta teie e piti nau taata e rave i roto i teie area taime? E aro oioi anei te taata maitai e e faaore anei oia i te mau ohipa iino atoa ta te taata na mua ˈtu ia ˈna i rave i roto i te fenua? Eita anei oia e haapao na mua i te oire pu, ma te haamau i te hoê apooraa apî e ma te haapae i te mau hoa e te mau apiti haavare o te peretiteni tahito ra? Ia na reira oia, ia haamata anaˈe oia i te faaohipa i to ˈna mana taatoa, e nehenehe ïa oia e ohipa maoti te hoê tiaraa mana mâ e te papu. Area te peretiteni ino ra, eita anei oia e faaohipa i te taime poto e toe ra no te haru mai i te mau faufaa tia ore atoa o te fenua hou oia e ere-roa-hia ˈi i te mana?

12 Inaha, hoê â huru e te pa·rou·siʹa o te Mesia. Te faaite nei te Apokalupo 12:7-12 e i to te Mesia faariroraahia ei Arii i nia i te raˈi, ua huri na mua oia ia Satani e te mau demoni i rapae i te raˈi, ma te tamâ i te pu o Ta ˈna faatereraa. I te mea e ua roohia oia i teie pau tiai-maoro-hia, eaha ïa te huru o Satani i roto i teie “maa taime poto” e toe nei hou te Mesia e faaohipa ˈi i to ˈna mana taatoa i nia i te fenua? Mai taua peretiteni tia ore ra, e tamata oia i te haharu i te mau mea atoa e pau ia ˈna i roto i teie nei faanahoraa ino. Aita râ o ˈna e imi ra i te moni; te imi nei oia i te mau taata. Te hinaaro nei oia e faaatea ê i te rahiraa taata o ta ˈna e nehenehe ia Iehova e i Ta ˈna Arii faatere.

13. Nafea te mau Papai ia faaite e e tupu te tau ahoaho ia haamata anaˈe te Mesia i te faatere mai?

13 Eita ïa e maerehia e ia haamata anaˈe te Mesia i te faatere, e tupu ïa te hoê tau ‘ati no te fenua.’ (Apokalupo 12:12) Oia atoa, te faaite ra te Salamo 110:1, 2, 6 e e haamata te Mesia i ta ˈna faatereraa ‘i rotopu i to ˈna mau enemi.’ I muri iho roa ïa oia e vavahi roa ˈi i “te mau fenua,” e tae noa ˈtu te mau tuhaa atoa o te faanahoraa tia ore a Satani, e ia moe-roa-hia!

Ia faatere mai te Mesia i te fenua

14. Eaha ta te Mesia e rave i muri aˈe i to ˈna haamouraa i te faanahoraa ino o te mau mea a Satani?

14 I muri aˈe i to ˈna haamouraa i te faanahoraa a Satani e te feia atoa e turu nei ia ˈna, i reira ïa te Arii Mesia, o Iesu Mesia, e rave mai ai i te tiaraa no te faatupu i te mau parau tohu faahiahia a te Bibilia o te faataa ra i ta ˈna Faatereraa Mileniuma. Te tauturu nei te Isaia 11:1-10 ia tatou ia ite e eaha te huru o te Mesia ei Arii. Te faaite maira te Isa 11 irava 2 e “e vai â te varua o Iehova i nia ia ˈna; te varua o te paari e no te ite; te varua faaaˈo e no te puai.”

15. Eaha ta te ‘varua o te puai’ e rave i roto i te faatereraa Mesia?

15 A hiˈo atoa na e eaha ta ‘te varua no te puai’ e faatupu i roto i te faatereraa a Iesu. I to ˈna vairaa mai i nia i te fenua, ua noaa ia ˈna te hoê faito puai no ǒ mai ia Iehova ra, e ua nehenehe oia e rave i te mau semeio. E ua faaite oia i to ˈna hinaaro mehara e tauturu i te taata, i te na ôraa e, “Ua tia ia ˈu.” (Mataio 8:3) Ua riro noa râ ta ˈna mau semeio i taua tau ra ei hiˈoraa no te ohipa o ta ˈna e rave ia faatere mai oia mai te raˈi mai. E faatupu Iesu i te mau semeio i nia i te palaneta taatoa! E ora te feia maˈi, te matapo, te tariˈa turi, te hapepa, e te pirioi, e a muri noa ˈtu. (Isaia 35:5, 6) E faaore te pue-noa-raa o te maa, o te operehia ma te tia, i te poia e a muri noa ˈtu. (Salamo 72:16) Eaha ïa no te mau mirioni rahiraa taata i roto i te mau menema ta te Atua e oaoa roa i te haamanaˈo? I roto i te “puai” o Iesu, te vai atoa ra te mana no te faatia faahou mai ia ratou, ma te horoa ˈtu na te taata tataitahi i te ravea no te ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso! (Ioane 5:28, 29) Teie râ, noa ˈtu teie puai taatoa, e riro noâ te Arii Mesia ei taata haehaa rahi. “E rahi hoi to ˈna [oaoa] i te mǎtaˈu ia Iehova.”—Isaia 11:3.

16. Mai te aha râ te huru o te Arii Mesia ei Haava, e eaha te taa-ê-raa e te ohipa i itehia e te mau haava taata nei?

16 E riro atoa teie Arii ei Haava tia roa. E ore hoi oia e haava “i tei itea e tana mata; e ore hoi oia e aˈo i ta to ˈna tariˈa i faaroo ra.” O vai te haava taata nei, no mutaa ihora e no teie nei tau, e tano teie parau no ˈna? E nehenehe ta te hoê taata aravihi roa ˈˈe e haava ia au noa i ta ˈna e ite ra e ta ˈna e faaroo ra, ma te faaohipa i te paari aore ra te maramarama e vai ra ia ˈna. No reira, ua taueue haere e ua feaa te manaˈo o te mau haava e te feia aˈo no teie nei ao tahito na roto i te mau râmaraa aravihi, te mau haavarevareraa a te tiribuna, aore ra te mau haapapuraa tuea ore. Mea pinepine o te feia moni e te feia mana anaˈe te nehenehe e aufau i te tahi parururaa papu, e te peta nei hoi ratou i te haavaraa. E ere râ mai te reira te huru e te Mesia Haava! E ite oia i roto roa i te mafatu. Eita hoê mea e mahere ia ˈna. Eita te parau-tia, tamǎrûhia e te here e te aroha, e nehenehe e hoohia i te moni. E upootia te parau-tia i te mau taime atoa.—Isaia 11:3-5.

Nafea ta ˈna faatereraa ia ohipa i nia ia outou

17, 18. (a) Eaha te hohoˈa oaoa mau no nia i te oraraa o te huitaata nei a muri aˈe e faataahia ra i roto i te Isaia 11:6-9? (b) E tano na mua teie parau tohu i nia ia vai, e no te aha? (c) Nafea teie parau tohu ia tupu i roto i te auraa mau?

17 Ma te taa-papu-hia, e mana hohonu mau to te faatereraa a te Mesia i nia i to ˈna mau taata. E taui oia i te taata. Te faaite ra te Isaia 11:6-9 i te faito o teie mau tauiraa. Te faataa nei teie parau tohu i te hoê hohoˈa putapû mau o te mau animala atâta, e te taehae—te daba, te luko, te nemera, te liona, te asepi—o te faaea i pihai iho i te mau animala rata e te mǎrû e i pihai iho atoa i te mau tamarii. Eita râ e tia ia mǎtaˈu i teie mau animala taehae! No te aha? Te pahono ra te Isa 11 irava 9 e: “E ore ratou e hauti, e ore e rave ino, i to ˈu atoa nei mouˈa moˈa, te na reira maira Iehova; e î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.”

18 Parau mau, eita te “ite ia Iehova” e ohipa i nia i te mau animala mau; no reira, e tano teie mau irava na mua ˈˈe i nia i te taata. Te turu nei te faatereraa a te Mesia i te hoê porotarama haapiiraa ati noa ˈˈe te fenua, no te haapii i te taata no nia ia Iehova e ta ˈna mau eˈa, no te haapii i te taata atoa ia faaite i nia i to ratou taata-tupu i te here, te faatura, e te tura. I roto i te Paradaiso i mua nei, e hopoi tia ˈtu te Mesia na roto i te raveraa semeio, i te huitaata nei i nia i te tia-roa-raa i te pae tino e i te pae morare. E ore roa te huru taehae e au i to te animala ra o te faaino nei i te natura taata tia ore. I roto i te hoê auraa mau atoa, e parahi hau noa te huitaata e te mau animala—auê te oaoa e!—A faaau e te Genese 1:28.

19. Nafea te faatereraa a te Mesia ia ohipa i nia i te oraraa o te taata i teie mau mahana hopea?

19 A haamanaˈo râ, te faatere nei te Mesia i teie nei. I teie taime, te haapii nei te mau taata auraro i te Basileia ia ora amui ma te hau, e te faatupu nei ratou i te Isaia 11:6-9 i roto i te hoê auraa. Hau atu, fatata i te 80 matahiti to Iesu faatupuraa i te Isaia 11:10: “E ia tae i taua mahana ra, e itea mai ai te hoê no te tumu ra o Iese, e tia i nia ei reva no te taata, e imi hoi te mau fenua atoa ia ˈna; e maitai maite to ˈna faaearaa.” Te fariu nei te mau taata no te mau nunaa atoa i nia i te Mesia. No te aha? No te mea mai te tau mai â a haamata ˈi oia i te faatere, ua “tia [oia] i nia ei reva.” Ua rave oia ia itehia to ˈna vairaa mai na te ao nei na roto i te ravea o te porotarama haapiiraa rahi i faataahia i nia ˈtu. Inaha, ua tohu o Iesu e e riro te ohipa pororaa ati noa ˈˈe teie nei ao ei tapao faahiahia no to ˈna vairaa mai hou te hopea o teie nei faanahoraa tahito.—Mataio 24:14.

20. Eaha te haerea te tia i te mau taata auraro atoa i te faatereraa a te Mesia ia ape, e no te aha?

20 E ere atura ïa te vairaa mai o te Mesia ei Arii i te hoê ohipa atea, e te papu ore, te hoê noa tumu parau tauaparauraa i te pae feruriraa i rotopu i te mau taata tuatapapa faaroo. Te ohipa nei ta ˈna faatereraa e te taui nei oia i te oraraa o te taata i nia i te fenua nei, mai ta Isaia i tohu mai na. Ua aratai mai o Iesu i te mau mirioni taata auraro i ta ˈna Basileia i rapaeau i teie faanahoraa o te ao ino. Tei roto anei outou i teie mau taata? A tavini ïa ma te aau tae e te oaoa te tia ia faataehia i to tatou Arii! Oia mau, mea ohie roa ia haaparuparu, ia apiti atu i teie nei ao o te pii nei ma te faaooo e: “Teihea te [vairaa] mai no ˈna i parauhia ra?” (Petero 2, 3:4) Teie râ, mai ta Iesu iho i parau, o “te mau papu e tae noa ˈtu i te hopea ra, oia te ora.”—Mataio 24:13.

21. Nafea tatou paatoa ia faarahi i to tatou mauruuru no te tiaturiraa no nia i te Mesia?

21 A mairi noa ˈi te mau mahana, te piri atu nei tatou i te mahana rahi i reira o Iehova e faaue ai i Ta ˈna Tamaiti ia faaite tahaa roa i to ˈna vairaa mai i mua i te aro o te ao atoa nei. Eiaha e vaiiho i to outou tiaturiraa i taua mahana ra ia iti mai. A feruri maite i nia i te tiaraa Mesia o Iesu e i nia i to ˈna mau huru maitatai ei Arii faatere. A manaˈonaˈo hohonu atoa no nia i te Atua ra o Iehova, te tumu e te taata opua i te tiaturiraa rahi no nia i te Mesia tei vauvauhia i roto i te Bibilia. Ia na reira outou, eita e ore e e hau atu outou i te ite i te manaˈo o te aposetolo Paulo ia ˈna e i papai e: “Auê te rahi hau ê atu o te paari e te ite o te Atua e!”—Roma 11:33.

[Nota i raro i te api]

a I te matahiti 1864 ra, ua faataa te taata tuatapapa faaroo ra o R. Govett e: “Mea papu roa i to ˈu hiˈoraa. I te mea e ua horoahia mai te hoê tapao no to ˈna Vairaa mai, te faaite ra ïa te reira e e ohipa moe teie. Eita hoi tatou e titau i te hoê tapao no te faaite ia tatou i te hoê vairaa mai e ite-mata-hia.”

b No te mau haamaramaramaraa hau atu â, a hiˈo i te buka “Ia tae mai to oe ra Basileia” (farani), api 132-138.

Nafea outou ia pahono mai?

◻ Eaha te huru o te hoˈiraa mai o te Mesia?

◻ Nafea tatou e ite ai e mea ite-ore-hia te pa·rou·siʹa o te Mesia e e tupu oia i nia i te hoê area tau maoro?

◻ Afea râ te vairaa mai o te Mesia e haamata ˈi, e nafea tatou e itea ˈi i te reira?

◻ Mai te aha te huru o te Mesia ei Arii no te raˈi?

◻ Mea nafea te faatereraa a te Mesia ia ohipa i nia i te oraraa o to ˈna mau taata auraro?

[Hohoˈa i te api 15]

E auraa rahi to te tiaturiraa e e hoˈi mai o Iesu no ta ˈna mau aposetolo haapao maitai

[Hohoˈa i te api 17]

Ma te faatere mai te raˈi mai, e faatupu Iesu i te mau semeio i nia i te palaneta taatoa

[Faaiteraa i te tumu]

Fenua: Ia au i te NASA photo

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono