Hiˈoraa i nia i teie nei ao
Mau animala e mau raau tupu i faainohia
Ua faaite te Faatere hau no te Parururaa i te natura no Helemani ra o Angela Merkel, i mua i te huiraatira i to ˈna tapitapi no te rahiraa animala e raau tupu e faainohia ra i teie fenua. Ma te faaara i te matararaa o te hoê buka no nia i te natura, neneihia e te faatereraa hau, ua vauvau o Merkel Vahine i te tahi mau numera peapea mau. Te manaˈo nei te feia tuatapapa e, i nia i te mau animala tumu no Helemani, “e 40 % o te mau animala ote û atoa, e 75 % o te mau animala nee, e 58 % o te mau animala pape, e 64 % o te mau iˈa tahora pape, e e 39 % o te mau manu, o te faainohia ra,” o ta te vea ra Süddeutsche Zeitung ïa e faataa ra. Hoê â huru no te mau raau tupu inaha, e 26 % o te mau raau tupu atoa o te faainohia ra. Aita te mau tutavaraa i ravehia aˈenei no te faaiti i te faainoraa i te natura i manuïa. Ua titau o Merkel Vahine e ia imihia “te hoê ravea apî no te parururaa i te natura.”
Ia paruruhia te mau tamarii i te feia haru
Te tapitapi rahi nei te mau metua no Helemani no nia i te parururaa i ta ratou mau tamarii, i mua iho â râ i te maraaraa o te mau haruraa tamarii tamahine i itehia iho nei i teie fenua. Ia au i te vea ra Nassauische Neue Presse, ua faaau o Julius Niebergall, taote turu i te Taatiraa Helemani no te Parururaa i te Tamarii, i te tahi mau ravea arairaa. Ei hiˈoraa, e nehenehe te mau metua e faaite i ta ratou mau tamarii i te tahi mau vahi i nia i te eˈa i rotopu i te fare e te fare haapiiraa—te hoê fare toa anei aore ra te hoê fare—i reira ratou e nehenehe ai e horo e ani i te tauturu i roto i te hoê tupuraa ru. E tia atoa ia haapiihia te mau tamarii nainai eiaha ia paraparau atu i te feia ta ratou i ore i matau aore ra eiaha ia faatia i te feia ta ratou i ore i matau ia tapeapea ia ratou. Ua haapapu o Niebergall Tane e “e tia i te mau tamarii ia haapii e e tiaraa to ratou no te parau e aita,” e tae noa ˈtu i te mau taata paari. Mai te peu iho â râ e te haamǎtaˈuhia ra ratou e te tahi taata haru, e tia i te mau tamarii ia ani i te tauturu i te tahi atu feia paari. “Ee, a tauturu mai ia ˈu. Mea riaria roa na ˈu tera taata,” o te parau ïa te nehenehe e haapii ia ratou ia faahiti.
E mau horopatete iino
Te faaite ra te mau pu manureva i te hoê maraaraa taue o te haerea ino o te mau horopatete iria. No to ratou inoino i te mea e ua taerehia te manureva e ua moe ta ratou mau tauihaa, “e tutuha [te mau horopatete] i nia i te mau tuati manureva, e taora ratou i ta ratou mereti maa e i te tahi mau taime, e tupai roa ˈtu ratou i te mau rave ohipa. Ua tae atoa ratou i te hamani ino i te mau pairati,” o ta te vea ra The New York Times ïa e faataa ra. Te tapitapi nei iho â râ te mau tia mana e ia tupu teie mau hamani-ino-raa i nia i te mau manureva e rere ra, no te mea e nehenehe te reira e faatupu i te mau perehîraa manureva. Te tapao nei te hoê pu manureva 100 hamani-ino-raa i parau-vaha-hia aore ra i rave-roa-hia i nia i te taata, i te mau avaˈe atoa. Te na ô ra te vea ra Times e “te mau horopatete faahuehue, e tane ïa e e vahine atoa, noa ˈtu eaha te nunaa, te faito matahiti e mea au ore roa ratou i roto i te mau tuhaa atoa o te manureva, te vahi mama, to te mau ratere tapihoo, e to te feia moni. Fatata hoê i nia i te toru o tei inu i te ava.”
Te rave-noa-hia ra te mau tâpûraa melo vahine
Te riro noa râ te tâpûraa i te melo taatiraa o te vahine ei fifi i roto e rave rahi mau fenua, i Afirika iho â râ, ia au i te tabula matahiti ra Te haereraa i mua o te mau nunaa 1996 (Beretane), neneihia e te mau Nunaa Amui. Noa ˈtu e e rave rahi mau nunaa o tei faaoti i te mau ture no te opani i teie peu hamani ino, fatata e piti mirioni tamahine o te tâpûhia nei i te mau matahiti atoa. Tei roto te rahiraa i te 4 e te 12 matahiti. “Taa ê atu i te mǎtaˈu e te mauiui o te tâpûraa, e nehenehe te mau faahopearaa e tupu i muri iho, e haere mai te tapahi, te haapê, te oreraa te tamarii e noaa, e tae atu i te pohe,” o ta te tabula ïa e parau ra. (No te tahi atu mau haamaramaramaraa no nia i teie huru tâpûraa, a hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no Eperera 1993, mau api 20-23 [Farani].)
Ia tauturu te mau urî i te feia maˈi hopii
I Beretane, te haapiihia ra te mau urî ia faaara i te feia maˈi hopii e e roohia ˈtu ratou i te hoê tupuraa hopii. E horoa ïa te reira i te taata maˈi i te taime navai maitai no te faaineine ia ˈna no te tupuraa, o ta te vea ra The Times no Lonedona ïa e faataa ra. “E haamauruuruhia te urî ia aoa anaˈe oia i te taime e tupu ai te hopii,” o ta te vahine haapao i te hoê taatiraa o te haapii nei i te mau urî no te feia huma ïa e faataa ra, “e mea na reira oia ia haamatauhia i te ite oioi i te mau tapao e te mau huru o te taata maˈi hou oia e tupuhia ˈi i te hopii. No te mea e ua ite oia e ia faaara oia, e haamauruuruhia oia, e hiˈopoa maitai ïa te urî i taua mau tapao ra.”