Te uiui nei te mau taurearea . . .
No te aha to ˈu taeae e haapao-rahi-hia ˈi?
“Te mea e haapeapea ra ia ˈu, oia te haapao-rahi-hia ra to ˈu mau taeae e mau tuahine no te mea te rave noa ra ratou i te tahi mea—maitai aore ra ino. Area vau ra, eita ïa vau e tâuˈahia, no te mea e mea faaroo vau.”—Kay, 18 matahiti.a
“Mea haapao-roa ˈˈe-hia e mea rave-maitai-roa ˈˈe-hia to ˈu mau taeae e mau tuahine. I te rahiraa o te taime, e tâuˈahia vau no te tamaˈi noa mai ia ˈu. E mea maitai aˈe ahiri e aˈo-atoa-hia ratou.”—Ruth, 15 matahiti.
“Te manaˈo nei au e te fanaˈo rahi ra to ˈu mau tuaane e tuaana i te mau haamaitairaa taa ê e te ara-maite-raa.”—Bill, 13 matahiti.
MAI to tatou fanauraahia mai, e hinaaro iho â tatou e ia haapao mai to tatou mau metua ia tatou. E mai te peu e te manaˈo ra outou e aita outou e haapaohia ra ma te au, papu maitai e e mauiui e e riri outou. Mai te peu iho â râ e o to outou taeae aore ra tuahine—paari aˈe, apî aˈe, maitai roa ˈˈe, aore ra faaroo ore roa ˈˈe—te haafaahiahia ra i te mau taime atoa. E riro atoa paha outou i te manaˈo mai ia Davida ia ˈna i papai e: “Aore au i haapaohia mai, mai te taata pohe ra aore i manaˈohia ra; ua riro vau mai te aˈua i parari ra.”—Salamo 31:12.
E mea mauiui ia ite anaˈe outou i to outou taeae aore ra tuahine ia fanaˈo i te aupururaa o ta outou iho e hinaaro ra e fanaˈo. Te auraa anei râ e aita outou e herehia ra? Eita roa ˈtu. I te tahi taime, mea haapao-roa-hia te tahi mau taurearea no te mea mea aravihi roa aore ra mea oraora maitai ratou. Te na ô ra o Kenneth, 11 matahiti, e: “Noa ˈtu e tei roto noa to ˈu taeae apî aˈe, o Arthur, i te piha CE2, e hauti oia i te upaupa e te mau tamarii i roto i te piha CM2. Mea ite atoa oia i te haa tuaro e te numera. Inaha, o ˈna te tamarii matamua i roto i ta ˈna mau piha atoa i te fare haapiiraa. I te tahi taime, e manaˈo vau e mea au aˈe na te taata ia ˈna ia ˈu, aita râ vau e pohehae ra ia ˈna. Maa vahi iti noa paha.”
No reira, e au ra e te vai ra te mau taurearea e fanaˈo rahi roa ˈˈe ra i te taime o to ratou mau metua, no te mea noa o ratou te matahiapo—aore ra te hopea. Te parau ra te Bibilia no nia i te taurearea ra o Iosepha e: “E here rahi to Iseraela ia Iosepha i ta ˈna mau tamarii atoa ra, no te mea e tamaiti no tana ruhiruhiaraa ra.” (Genese 37:3, 4) No Todd râ, 18 matahiti, ua manaˈo oia e mea here-aˈe-hia to ˈna taeae no te mea o ˈna te matahiapo. Te haamanaˈo ra oia e: “I te hoê taime, ua anihia mai ia matou e afai i te hoê hohoˈa aiû au-roa ˈˈe-hia no te hoê opuaraa a te fare haapiiraa. Ua ite au i te tahi noa mau hohoˈa to ˈu e mea rahi aˈe to to ˈu tuaana. Ua uiui au e no te aha.”
E pinepine râ, mea haapao-roa ˈˈe-hia te hoê taeae aore ra tuahine no te mea te fifi ra oia—e mau fifi paha aita outou i ite. “I te 16raa o to ˈu matahiti, ua farerei to ˈu tuaana i te fifi,” o ta Cassandra ïa, e 22 matahiti to ˈna i teie nei, e faataa ra. “Aita o ˈna i papu e e hinaaro mau anei o ˈna e tavini ia Iehova, e o ˈna ˈtura ïa ta to ˈu mau metua i aupuru maitai. I taua taime ra, aita vau i taa e no te aha. Ua manaˈo vau e aita roa ˈtu raua e tâuˈa maira ia ˈu. Ua peapea vau e ua manaˈo vau e ua tuuhia vau i te hiti—ua riri atoa vau.”
No te aha ratou e here rahi aˈe ai te tahi tamarii i te tahi atu
I te tahi râ mau taime, mea here roa ˈˈe na te mau metua te tahi tamarii i te tahi atu. Ua faˈi te hoê metua vahine e: “Ua ite au e te taa ra i ta mâua tamaroa ra o Paul, ma te mauiui, e te teoteo ra mâua i ta mâua tamahine. Ua parau roa mai oia ia mâua e, ‘E hiˈohiˈo noa orua Papa ia orua ia parau anaˈe o Liz i te tahi mea.’ I te omuaraa, aita mâua i taa e eaha ta ˈna e parau ra. I muri iho râ, ua taa ˈtura ia mâua e e hiˈohiˈo tamau noa mâua ia mâua, ma te hinaaro e parau e ‘e ere anei o ˈna i te mea faahiahia?’ Mai to ˈna faaararaa mai ia mâua, ua tutava mau â mâua e eiaha e na reira faahou.”
Tera râ, eaha te tumu te mau metua e here rahi aˈe ai te tahi tamarii i te tahi atu? No te haapiiraa paha ta ratou i fanaˈo i to ratou nainairaa. Ei hiˈoraa, mai te peu e ua paari mai to outou metua vahine ei tamarii hopea, e riro paha oia i te piri roa ˈtu i ta ˈna tamarii hopea. Ma te ore e ite, e riro paha to outou metua vahine i te turu ia ˈna. Aore ra mea au aˈe paha na te hoê metua i te hoê tamarii, no te mea hoê â to raua huru aore ra ta raua mau mea e anaanatae. A hiˈo na e eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te manaˈo o Isaaka e to Rebeka i nia i ta raua nau maehaa, o Iakoba raua o Esau: “Tupu atura taua na tamarii ra, e riro atura Esau, ei taata haharu paari, e taata no te aru; area o Iakoba, e taata marû ïa, e te parahi noa i te tiahapa. Here atura Isaaka ia Esau, no te mea, ua amu oia i te venatio na ˈna; area o Rebeka, here atura oia ia Iakoba.”—Genese 25:27, 28.
Eaha te tia ia outou ia rave, mai te peu e e au ra e mea here aˈe na to outou mau metua i te hoê o to outou mau taeae aore ra tuahine?b A tamata i te tauaparau i to outou mau metua no nia i te reira ma te mǎrû e ma te ore e faahapa. (Maseli 15:22) Na roto i te faarooraa ˈtu ia raua ma te faatura, e nehenehe paha outou e hiˈo i te mau mea ia au i to raua mau manaˈo. E tauturu paha te reira ia outou ia faaore i to outou inoino. (Maseli 19:11) Te parau ra te hoê potii e: “Ua peapea mau â vau i te mea e mea au aˈe na to ˈu mama i to ˈu taeae ia ˈu. I to ˈu aniraa ia ˈna e no te aha, ua faataa mai oia e no te mea hoê â huru to to ˈu taeae e to Papa, no reira oia e au ai ia ˈna. E no te mea hoê â to mâua Mama huru, mea au aˈe ïa na Papa ia ˈu. No reira atoa mâua Mama e riri noa ˈi. E no te mea e mea tuea roa to ˈu metua tane e to ˈu taeae, e peapea noa ïa raua. I to ˈna faataaraa mai—noa ˈtu e aita vau i oaoa roa—ua farii au.”
E ere hoê â huru raveraa—Mea tano ore anei?
No te aha râ eita ta te mau metua e nehenehe noa e faaite i te hoê â huru raveraa i nia i te taatoaraa? Te na ô ra o Beth, 18 matahiti to ˈna i teie nei, e: “I te 13raa o to ˈu matahiti, ua manaˈo vau e e tia ia faaitehia i nia ia mâua to ˈu taeae apî aˈe i te huru paetahi ore—hoê â huru raveraa. Tera râ, o vau anaˈe te tamaˈihia, area o ˈna ra, aita roa ˈtu oia i aˈohia. E e pinepine oia i te rave i te ohipa i nia i te pereoo e o Papa. E au e e ere i te mea tano.”
Tera râ, te huru raveraa taa ê, e ere ïa te auraa e ere i te mea tano. A hiˈo na e eaha te huru o Iesu Mesia i nia i ta ˈna mau aposetolo. Papu maitai e ua here oia i na aposetolo 12 atoa, tera râ, ua ani oia i e 3 anaˈe o ratou no te ite i te tahi mau ohipa taa ê, tae noa ˈtu i te tia-faahou-raa o te tamahine a Iaeiro e te faahuru-ê-raa. (Mataio 17:1; Mareko 5:37) Hau atu, e taairaa piri roa tei rotopu ia Iesu e te aposetolo o Ioane. (Ioane 13:23; 19:26; 20:2; 21:7, 20) E huru raveraa taa ê anei teie? Oia mau. Mea tano ore anei râ? Aita roa ˈtu. Noa ˈtu e mea piri aˈe o Iesu i vetahi, aita oia i ore i tâuˈa i te mau hinaaro o te tahi atu o ta ˈna mau aposetolo.—Mareko 6:31-34.
Oia atoa, peneiaˈe mea haapao-roa-hia te hoê o to outou mau taeae aore ra tuahine, no to ˈna aravihi, to ˈna huru, aore ra to ˈna mau hinaaro. Parau mau, e nehenehe e riro ei mea mauiui. Tera râ, e nehenehe e uiuihia, Te tâuˈa-ore-mau-hia ra anei to outou mau hinaaro? Ia hinaaro anaˈe outou i te mau aˈoraa, te tauturu, aore ra te turu a to outou mau metua, ua ineine anei ratou i te tauturu mai ia outou? Mai te peu e oia, e nehenehe mau anei outou e parau e aita i tano? Te faaitoito maira te Bibilia ia tatou ia ohipa e o vetahi ê “ia au i to ratou ra mau hinaaro.” (Roma 12:13, MN) I te mea e mea taa ê to outou mau hinaaro i to to outou mau taeae aore ra tuahine, eita ïa to outou mau metua e nehenehe e faaite i te hoê â huru i nia ia outou i te mau taime atoa.
Ua taa ˈtura ia Beth, tei faahitihia na mua ˈtu, e ia ravehia hoê â faito no te taatoaraa, e ere noa ïa i te mea tano, e ia faatanohia no te taatoaraa, e ere noa ïa i roto i te hoê â faito. Te na ô ra oia e: “Ua taa ˈtura ia ˈu e mea taa ê mâua to ˈu taeae, e mea taa ê ïa te huru raveraa i nia ia mâua. Ma te hiˈo i muri, mea fifi no ˈu ia tiaturi e aita vau i nehenehe e taa i te reira i to ˈu apîraa ra. Te manaˈo ra vau e no ta tatou noa huru hiˈoraa i te mau mea i taua faito matahiti ra.”
Te haapiiraa i te faaohipa i te ite maite
Oia, e mea faufaa “ta outou huru hiˈoraa i te mau mea” i nia i to outou huru i mua i to outou fifi. Mai te mau hiˈo penihia, e nehenehe to outou mau manaˈo horuhoru e faahuru ê i te hohoˈa o te mau mea i mua ia outou. Te hinaaro i te pae no te here, e ia haapao mai e ia farii mai te mau metua ia outou, e mea puai ïa. Te parau ra te feia maimi ra o Stephen Bank e o Michael Kahn e: “Noa ˈtu e e nehenehe ta te mau metua e titau i te huru tupuraa maitai roa ˈˈe e faaite i te huru paetahi ore i nia i ta ratou mau tamarii taa ê roa, e manaˈo iho â te tamarii tataitahi e mea here aˈe na te mau metua te hoê i te tahi atu mau tamarii.”
Ei hiˈoraa, a hiˈo faahou na e eaha ta na taurearea e toru i faahitihia i te omuaraa, i parau. E au e mea peapea to ratou huru tupuraa, tera râ hoi: E mau taeae e tuahine ratou! Oia, te manaˈo ra ratou tataitahi e mea haapao-roa-hia vetahi, area o ˈna ra, aita ïa oia e tâuˈahia ra! No reira, e pinepine e ua hape rii ta tatou huru hiˈoraa i te mau mea. “Te taata i noaa ia ˈna te ite [“maite,” MN] ra e aau maitai to ˈna,” o ta te Maseli 17:27 ïa e parau ra. Te faaohiparaa i te ite maite, o te hiˈoraa ïa i te mau mea ma te manaˈo tano e te aifaito, eiaha râ ma te manaˈo i te pae no te here. E nehenehe te ite maite e tauturu ia outou ia taa e noa ˈtu e e ere hoê â huru to to outou mau metua i nia ia outou, te tapitapi nei raua no te maitai o te mau tamarii atoa! E nehenehe te taaraa i te reira e tauturu ia outou ia ape i te riri e i te inoino.
Eaha râ mai te peu e e au ra e aita iho â outou e haapaohia ra ma te tia? Eaha ta outou e nehenehe e rave? E tuatapapahia te reira i roto i te hoê tumu parau a A ara mai na! i mua nei.
[Nota i raro i te api]
a Ua tauihia vetahi mau iˈoa.
b E tuatapapa roa ˈtu â te hoê tumu parau i mua nei i te parau o te here-rahi-roa ˈˈe-raa te tahi i te tahi.
[Hohoˈa i te api 26]
Mai te peu e e ere hoê â huru raveraa i nia i te tahi e te tahi, e nehenehe e manaˈohia e aita i tano