Te eˈa o te oraraa mai
I MURI aˈe i te hoê maˈi mafatu tupu taue, e tano ia mǎtaˈu e ia haapeapea te hoê taata. E tupu-faahou-hia anei au i te maˈi mafatu tupu taue? E riro anei au ei hapepa aore ra e taotia anei te mauiui e te ereraa i te puai e te itoito ia ˈu?
Ua tiaturi o John, tei faahitihia i roto i te piti o te tumu parau, e a mairi noa ˈi te tau, e ore mǎrû noa te au ore e te mauiui ouma o ta ˈna i ite i te mau mahana atoa. Tera râ, tau avaˈe i muri iho, ua parau oia e: “Aitâ i ore atura. E no teie tumu, apitihia i te rohirohi-oioi-raa e te otuituiraa o to ˈu mafatu, ua aniani noa vau ia ˈu iho, ‘Fatata roa anei au i te tupuhia i te tahi atu maˈi mafatu tupu taue?’”
Ua farii o Jane, no te mau Hau Amui no Marite, e vahine ivi apî oia i to ˈna tupuraahia i te maˈi mafatu tupu taue, e: “Ua manaˈo vau e eita vau e ora aore ra e roo-faahou-hia vau i te tahi maˈi mafatu tupu taue e e pohe au. Ua riaria roa vau, no te mea e toru tamarii te tia ia ˈu ia haapao.”
Ua faatia o Hiroshi, no Tapone, e: “Ua hitimahuta roa vau i te parauraahia mai e eita to ˈu mafatu e ohipa faahou mai i mutaa ihora; ua topa te faito pâmuraa i nia i te 50 %. Ua papu ia ˈu e e tia ia ˈu ia faaiti mai i te tahi o ta ˈu mau ohipa ei tavini Ite no Iehova, no te mea eita e maraa faahou ia ˈu ia rave i te afaraa o ta ˈu i rave na.”
Ia paruparuhia te tino o te hoê taata, e riro oia i te roohia i te hepohepo e te manaˈo haafaufaa ore. Ua autâ o Marie, e vahine Auteralia e 83 matahiti o tei haa ma te taime taatoa i roto i te ohipa pororaa a te mau Ite no Iehova, e: “Ua peapea roa vau i te mea e eita ta ˈu e nehenehe e rohi mai ta ˈu i matau i mutaa iho. Eita ta ˈu e nehenehe faahou e tauturu ia vetahi ê, o vau râ te hinaaro nei i te tauturu.” I Afirika Apatoa, ua parau o Harold e: “E toru avaˈe to ˈu faaearaa i te rave i te ohipa. Aita ˈtu ta ˈu e nehenehe e rave maoti râ e hahaere noa na roto i te aua. Auê te peapea e!”
Ua titauhia ia tâpûhia o Thomas, no Auteralia, no te faatuati i te uaua toto i muri aˈe i te piti o to ˈna maˈi mafatu tupu taue. Ua parau oia e: “Mea riaria roa na ˈu te mauiui, e ua taiâ roa vau i te manaˈonaˈoraa e e ravehia te hoê tâpûraa rahi i nia ia ˈu.” Ua faataa o Jorge, no Beresilia, i te tau i muri iho i te tâpûraahia to ˈna mafatu e: “No to ˈu ravai ore i te pae moni, ua haapeapea vau i te vaiiho i ta ˈu vahine o ˈna anaˈe e aita e tauturu. Ua manaˈo hoi au e eita vau e ora maoro.”
Te oraraa mai
Eaha te mea i tauturu e rave rahi ia ora mai e ia tamǎrû i to ratou hepohepo? Ua parau o Jane e: “Ia riaria roa anaˈe au, e fariu tia ˈtu vau i nia ia Iehova na roto i te pure e e huri au i te mau hopoia e faateimaha ra ia ˈu i nia ia ˈna a vaiiho atu ai ia ˈna ra.” (Salamo 55:22) E tauturu te pure i te hoê taata ia noaa faahou mai i te puai e te hau o te feruriraa e titauhia ra ia faaruru oia i te mau peapea.—Philipi 4:6, 7.
Ua haere o John raua o Hiroshi i te mau porotarama haapiipiiraa. Ua haapuai te haapao-maitai-raa i te maa e te faaetaetaraa tino i to raua mafatu, e ua nehenehe faahou raua e rave i te ohipa. E te parau nei raua e, te tumu raua i ora mai ai i te pae feruriraa e te pae horuhoruraa, mea na roto ïa i te puai faaitoito o te varua o te Atua.
Auaa te turu a to ˈna mau taeae kerisetiano, ua noaa ia Thomas i te itoito no te faaruru i to ˈna tâpûraa. Ua parau oia e: “Na mua ˈˈe i te tâpûraa, ua haere mai te hoê tiaau e farerei ia ˈu e ua pure oia no ˈu. Na roto i te hoê pure hohonu, ua ani oia ia Iehova ia tauturu mai ia ˈu. I taua po ra, ua feruri hohonu vau i ta ˈna pure e ua oaoa vau i te fanaˈoraa i te mau matahiapo mai ia ˈna, ua riro hoi to ratou aroha i roto i te tau horuhoru ei tauturu no te ora mai.”
Teie te ravea a Anna, no Italia, no te faaruru i te hepohepo: “Ia paruparu anaˈe au, e feruri au i te mau haamaitairaa atoa o ta ˈu i fanaˈo aˈena ei tavini no te Atua e i te mau haamaitairaa i mua nei i raro aˈe i te Basileia o te Atua. Te tauturu nei te reira ia ˈu ia vai hau faahou.”
Te mauruuru nei o Marie no te tauturu a Iehova. Ua tia noa mai to ˈna utuafare i pihai iho ia ˈna, e te na ô ra oia e: “Ua rave to ˈu mau taeae e mau tuahine pae varua, noa ˈtu e e hopoia ta ratou tataitahi e amo nei, i te taime no te haere mai e hiˈo ia ˈu, no te taniuniu mai ia ˈu, aore ra no te papai mai i te tahi rata. Nafea hoi au ia vai peapea noa i mua i teie here e faaitehia mai?”
Aita e mafatu moemoe
Te vai ra te hoê parau e na ô ra e, e ore te mafatu moemoe e ora. Te hauti nei te turu a te utuafare e a te mau hoa i te hoê tuhaa rahi e te maitai atoa i roto i te oraraa mai te feia e tia ia faaorahia to ratou mafatu i roto i te auraa mau e te auraa taipe.
Ua faaite o Michael, no Afirika Apatoa, e: “Mea fifi ia faataa ia vetahi ê e mai te aha te huru ia paruparu anaˈe oe. Tera râ, ia tomo atu vau i roto i te Piha no te Basileia, e mahanahana-roa-hia vau e e itoitohia vau i te tapitapiraa o te mau taeae ia ˈu.” Ua haapuai-atoa-hia o Henry, no Auteralia, i te here hohonu e te taa-maitai-raa ta ta ˈna amuiraa i faaite mai. Ua parau oia e: “Ua hinaaro mau â vau i taua mau parau faaitoitoraa aroha ra.”
Ua mauruuru roa o Jorge no te tapitapiraa hohonu ta vetahi ê i faaite mai na roto i te tautururaa i to ˈna utuafare i te pae moni e tae roa ˈtu i te taime i nehenehe faahou ai oia e rave i te ohipa. Ua mauruuru atoa o Olga, no Tuete, i te tauturu papu ta te mau taeae e mau tuahine pae varua e rave rahi i horoa mai na ˈna e na to ˈna atoa utuafare. Ua haere vetahi e hoohoo, e vetahi ra, ua tamâ ïa ratou i to ˈna fare.
Mea pinepine, e tia i te feia maˈi mafatu ia faaiti i te tahi mau ohipa au-roa-hia e ratou na mua ˈˈe. Ua faatia o Sven, no Tuete, e: “I te tahi mau taime, eita e tia ia ˈu ia haere i roto i te taviniraa mai te peu e mea mataˈi roa aore ra mea toetoe roa, no te mea e faatupu te reira i te paariraa o te uaua toto. Te mauruuru nei au no te mea e e rave rahi o to ˈu mau hoa Ite o tei taa i to ˈu nei huru.” E ia titauhia oia ia faaea i nia i te roˈi, e nehenehe ta Sven e faaroo i te mau putuputuraa no te mea, ma te here, ua haruharu te mau taeae i te mau putuputuraa na ˈna i nia i te ripene. “E faaara tamau noa ratou ia ˈu i te mau ohipa e tupu ra i roto i te amuiraa, e au ra ïa e tei reira atoa vau.”
Te manaˈo nei o Marie, e tia ia ˈna ia faaea i nia i te roˈi, e mea fanaˈo roa oia i te mea e te haere mai nei te feia ta ˈna e haapii ra i te Bibilia i ǒ na. Auaa te reira, e nehenehe ta ˈna e tamau noa i te tauaparau no nia i te oraraa faahiahia mau o ta ˈna e tiatonu nei. Te mauruuru nei o Thomas i te tapitapiraa o ta ˈna e fanaˈo ra: “Mea maitai roa te mau matahiapo i nia ia ˈu e ua faaiti mai ratou i te mau tuhaa o ta ratou e horoa mai na ˈu.”
Te hinaaro nei te mau fetii i te tauturu
E mea fifi te eˈa o te oraraa mai no te taata maˈi e tae noa ˈtu no to ˈna mau fetii. E roo-atoa-hia hoi ratou i te hepohepo rahi e te mǎtaˈu. No nia i te peapea o ta ˈna vahine, ua parau o Alfred, no Afirika Apatoa, e: “I to ˈu hoˈiraa i te fare mai te fare maˈi mai, ua faaara noa mai ta ˈu vahine ia ˈu e rave rahi taime i te po no te hiˈo e eaha to ˈu huru, e ua ani onoono mai oia ia haere au e hiˈo i te taote i te mau toru avaˈe atoa ia hiˈopoahia vau.”
Te na ô ra te Maseli 12:25 e ‘e oto tei te aau, e piˈo ïa i raro.’ Te faaite ra o Carlo, no Italia, e mai te tau a tupuhia ˈi oia i te maˈi mafatu tupu taue, “ua hepohepo roa” ta ˈna vahine here e te itoito. Ua parau o Lawrence, no Auteralia, e: “Hoê mea e tia ia ara maitai, oia hoi ia haapao-maitai-hia to outou hoa faaipoipo. E nehenehe te faateimaharaa i nia i te hoa faaipoipo e riro ei mea puai roa.” No reira, e tia ia tatou ia haamanaˈo i te mau hinaaro o te mau melo atoa o te utuafare, e tae noa ˈtu te mau tamarii. E nehenehe te huru tupuraa e faateimaha rahi ia ratou i te pae horuhoru e i te pae tino atoa.
Ua mamahu-roa-hia o James, tei faahitihia i roto i te piti o te tumu parau, i muri aˈe i te rooraahia to ˈna papa i te maˈi mafatu tupu taue. Ua parau oia e: “Ua manaˈo vau e eita ta ˈu e nehenehe faahou e hauti no te mea ua mǎtaˈu vau e ia hauti noa ˈtu vau, e tupu te hoê ohipa ino.” Auaa to ˈna faaiteraa i to ˈna mǎtaˈu i to ˈna papa e to ˈna faaitoitoraa i te faatupu i te mau taairaa maitatai e o vetahi ê, i mǎrû mai ai to ˈna peapea. I taua area taime ra, ua rave o James i te tahi atu mea o tei haamaitai rahi i to ˈna oraraa. Ua parau oia e: “Ua faarahi au i ta ˈu haapiiraa tataitahi o te Bibilia e te faaineineraa i ta matou mau putuputuraa kerisetiano.” E toru avaˈe i muri iho, ua pûpû oia i to ˈna ora no Iehova e ua faataipe oia i te reira na roto i te bapetizoraa i roto i te pape. “Mai reira mai,” te na ô ra oia e, “ua piri roa to ˈu mau taairaa e o Iehova. Mea rahi mau â te mau mea te tia ia ˈu ia haamauruuru ia ˈna.”
I muri aˈe i te hoê maˈi mafatu tupu taue, e taime to te taata maˈi no te feruri faahou i to ˈna oraraa. Ei hiˈoraa, ua taui te huru feruriraa o John. Ua parau oia e: “I reira oe e ite ai i te faufaa ore o te mau tapao no teie nei ao e te faufaa rahi o te here o to oe utuafare e to oe mau hoa e to tatou iho faufaa i mua ia Iehova. Ua riro to ˈu mau taairaa e o Iehova, e to ˈu utuafare, e to ˈu mau taeae e mau tuahine pae varua ei fa faufaa roa ˈˈe no ˈu i teie nei.” Ma te feruri i nia i te fifi o ta ˈna i faaruru, ua na ô â oia e: “Ia manaˈo anaˈe au, eita e maraa ia faaruru i teie fifi ahiri e aita to tatou tiaturiraa i te hoê tau i reira teie mau ohipa e faatitiaifarohia ˈi. Ia hepohepo anaˈe au, e manaˈo vau i te tau i mua nei, i reira vau e ite ai e e faufaa iti haihai roa to te mau ohipa e tupu ra i teie nei.”
A faaruru ai ratou i te mau taime maitatai e te mau taime hepohepo i nia i te eˈa o te oraraa mai, ua tutau teie feia i ora mai i te maˈi mafatu tupu taue, i to ratou tiaturiraa i roto i te Basileia ta Iesu Mesia i haapii ia tatou ia pure. (Mataio 6:9, 10) E hopoi mai te Basileia o te Atua na te taata i te ora mure ore ei feia tia roa i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei. I reira e faaore-roa-hia ˈi te maˈi mafatu e te tahi atu mau hapepa e a muri noa ˈtu. Ua fatata roa mai te ao apî. Oia mau, to mua ia tatou te oraraa maitai roa ˈˈe!—Ioba 33:25; Isaia 35:5, 6; Apokalupo 21:3-5.
[Hohoˈa i te api 13]
Te hauti nei te turu a te utuafare e a te mau hoa i te hoê tuhaa maitai i roto i te oraraa mai