Te papai mai nei te feia taio
Maˈi mafatu Te mauruuru nei au i te riroraa ei melo no te hoê faanahonahoraa, inaha taa ê noa ˈtu i te aratai ia tatou i te pae varua, o te haapao atoa ra i to tatou maitairaa i te pae tino. Ua faaite mai te mau tumu parau ra “Maˈi mafatu—Eaha te ravea?” (8 no Titema 1996) ia tatou e nafea ia ite i te mau tapao o te maˈi mafatu. I te iteraahia teie mau tapao i nia i to ˈu metua tane hoovai, ua taa ia matou e mea ino to ˈna maˈi e ua afai matou ia ˈna i te fare maˈi. E maˈi mafatu to ˈna; i muri aˈe râ e 24 mahana i te fare maˈi, ua ora mai oia.
E. S., Beresilia
I te matahiti 1995 ra, ua pohe to ˈu metua tane i te hoê uaua o te mafatu tei puta, no reira, i to ˈu ite-matamua-raa i teie vea, aita vau i nehenehe e taio. Ua taio râ vau i te reira hoê avaˈe i muri iho, e ua tamahanahana mai te mau tumu parau ia ˈu, na roto i te iteraa e ua faaruru atoa vetahi ê i te oto o ta te maˈi mafatu e nehenehe e faatupu i nia i te hoê utuafare.
S. J., Kanada
I te avaˈe Tiurai i mairi aˈenei, ua marua ta ˈu tane i roto i te ohipa pororaa na te mau fare, e ua faahoro-ru-hia oia i te fare maˈi. Auaa râ e ua ora mai oia. Ua tae mai ta outou mau tumu parau i te taime e au no matou. Ua taˈi matou i to matou iteraa i te tuhaa ra “Te hinaaro nei te mau fetii i te tauturu,” no te mea o te reira iho â ta matou e hinaaro nei.
M. A., Tapone
I te Sabati i mairi aˈenei, ua mauiui noa to ˈu rima aui e ua hopiipii to ˈu mau rima rii. Ua manaˈo vau e e mau mauiui matau-noa-hia. I to ˈu râ taioraa i ta outou mau tumu parau no nia i te maˈi mafatu, ua ite papu roa ˈtura vau e e mau tapao o te maˈi anaˈe teie! Ua haere atura vau i te hoê pu rapaauraa ru, e ua ite atura te mau taote e ua apǐ te hoê o te mau uaua toto rahi o to ˈu mafatu. Ua tâpû ratou ia ˈu i te mahana i muri iho. Papu maitai e ahiri aita ta outou mau tumu parau i papaihia, eita ïa vau e papai atu i teie parau haamauruuru!
N. S., Hau Amui no Marite
Ua au roa vau i te tumu parau tarenihia ra “Mau tapao o te maˈi mafatu tupu taue.” Ua taa ia ˈu e te anaanatae mau nei outou i to tatou mau fifi e te horoa maira outou i te mea e hinaarohia e matou no te faaruru.
M. B., Senegala
No te mea hoi e e maˈi mafatu to to ˈu metua tane, ua taui rahi aˈera to matou oraraa i te fare. I roto i teie mau taime fifi, ua riro teie mau tumu parau ei tamahanahanaraa rahi no matou.
P. G., Italia
Te auraroraa a te hoê vahine Oia mau, ua au vau i te tumu parau ra “Ia au i te Bibilia: Te auraroraa a te hoê vahine—Eaha te auraa?” (8 no Titema 1996) Aita ta ˈu tane i roto i te parau mau, e mea fifi ia auraro ia ˈna i te tahi mau taime. Te hinaaro ra vau e horoa i te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o ta ˈu e nehenehe, no te haaputapû ia ˈna. (Petero 1, 3:1) Te hinaaro nei râ vau e mau maite i roto i ta ˈu taviniraa ia Iehova. Ua faaitoito mai ta outou tumu parau ia ˈu, e ua oaoa vau i te iteraa e te haapao maira to ˈu Atua ia ˈu.
M. S., Hau Amui no Marite
E mea maramarama maitai te tumu parau. I te mea e te rahi noa ˈtura te mau faateimaharaa a Satani, te hinaaro nei tatou i teie mau huru haamaramaramaraa ia ore tatou ia aueue i roto i te faaroo. Ua au roa vau i te hiˈoraa o Abigaila i roto i te Bibilia, e te manaˈo e horoahia e e tia i te hoê vahine ia faaite i te ite-maite-raa e ia ore e faahapa ia ˈna iho i te raveraa i te faaotiraa i roto i te tahi mau huru tupuraa.
D. M., Hau Amui no Marite