Aroha kerisetiano i te tau ati i Mexique
TEIE ta te hoê vea no te oire o Mexico i faataa: “I roto i na mahana e 20 i mairi iho nei, ua tairi te mau ati natura—te mau vero rorofai e te aueueraa fenua—i te mau pae fenua o Mexique ma te vaiiho i muri ia ratou te pohe e te vavahiraa.”—El Financiero, 17 no atopa 1995.
Ua tairi te vero rorofai Opal i te mau hau no Campeche, Quintana Roo, e Tabasco i te fenua Mexique, i te omuaraa o te avaˈe atopa ra. Fatata e 200 taata tei pohe, hau atu i te 150 tei pepe, e 500 000 tei erehia i ta ratou mau taoˈa, e e mau tausani fare tei paparari aore ra tei vavahi-roa-hia.
I te taime iho â a faaroo ai te amaa a te mau Ite no Iehova no Mexico i te parau no te ati, ua tonohia te hoê taeae no te haere e hiˈo e eaha te huru o te mau Ite i taua mau tuhaa fenua i fifihia. Ua itehia mai e, ua hau atu i te 2 500 Ite o tei faarue i to ratou fare. Ua farii popou te tahi atu mau Ite ia ratou i roto i to ratou fare.
Ua faanahohia te mau pu tauturu. Ua faataehia mai te maa, te ahu, e te moni na te feia i roohia i te ati. I te itiraa mai te mau pape pue, ua haamata ˈtura te mau Ite i te patu faahou i te mau fare o to ratou mau taeae kerisetiano.
I te 9 no atopa, ua vavahi te hoê aueueraa fenua puai, e 7,6 i nia i te faito a Richter, i te mau hau no Colima e Jalisco i te fenua Mexique. E vau Piha no te Basileia a te mau Ite no Iehova o tei ino roa. Hoê ahuru ma piti fare a te mau Ite o tei parari roa, e fatata e 65 tei ino te tahi vaehaa. I reirâ, ua faanahohia te hoê tomite tauturu, e ua faataehia te tauturu.
I muri iho, i te 20 no atopa, ua tupu faahou te tahi aueueraa fenua o tei tairi i te hau no Chiapas. Ua parari roa te mau fare o te tahi atu 88 Ite, e e 38 tei ino roa atoa. Ua vavahi-roa-hia e piti Piha no te Basileia, e maha atu â o tei ino roa. Fatata i te hoê â taime, ua faaino te mau pape pue faatupuhia e te vero rorofai Roxanne i te mau fare o tau 80 Ite i te hau no Veracruz. E maha fare tei vavahi-roa-hia. Maoti te hoê faufaa tauturu i faanahohia e te mau Ite no Iehova, ua tauturu-oioi-atoa-hia teie feia i atihia.
Noa ˈtu e ua pepe vetahi mau Ite e ua fati atoa te ivi, aita hoê i pohe i roto i taua mau ati natura ra. Ia amui-pauroa-hia, tau 24 tane maa e e 4 tane ahu tei haponohia na te feia i atihia. E rave rahi feia hiˈopoa tei faaite i to ratou faahiahia i te ohipa tauturu i ravehia. Ua parau te hoê vahine no Colima e: “Ua faarooroo noa vau e mea tahoê roa te mau Ite no Iehova, i teie nei râ, ua ite mata roa ˈtu vau.”
Mea pinepine te taata i te parau no nia i te mau Ite e ta ratou ohipa tauturu e: “E mau taeae mau â ratou.” “O ratou te pǔpǔ nahonaho maitai aˈe.” Ua tae roa vetahi i te parau e: “Ahiri e ua rave te mau pǔpǔ tauturu i haere mai i te ohipa mai te mau Ite no Iehova, ua mâ aˈena te oire taatoa.”
I teie nei, hau atu i te 440 000 Ite o te tufa nei i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua na te feia no te fenua Mexique. Ua riro te aroha o ta ratou i faaite i te tahi e te tahi i roto i te mau ati natura i tupu aˈenei, ei faaiteraa puai mau.—Ioane 13:34, 35.