Te huru toopiti o te hoê ati
Na te papai vea a A ara mai na! i Mexico
TEI roto o Godofredo e o Gisela, na feia faaipoipo Ite no Iehova e to raua mau tamarii apî i to ratou fare hamanihia i te iri i faaetaetahia i te toruta, i to te Mataˈi rorofai Pauline tairiraa i te pae moana o Oaxaca, i Mexico. Ua mahiti hoê hoê noa te mau iri. I te pae hopea, i te toe-noa-raa mai te mau raau, aita to te utuafare e haapuraa faahou.
Ma te aiû e vau avaˈe i roto i te rima o Gisela e te tahi atu na tamarii e toru e tapea noa ra ia ˈna e ia Godofredo, ua tutava ratou i te tapea i mua i te mau mataˈi puai hau atu i te piti hora i te maoro. I te tahi taime, e au ra e e tairi te mataˈi rorofai puai ia ratou i raro e e taviriviri atu ai ia ratou na nia i te tahua. I te pae hopea, ua ora pauroa mai ratou.
I Acapulco, i te iteraa te hoê Ite no Iehova o Nelly te iˈoa e te tomo maira te pape i roto i te fare, ua faaara aˈera oia i to ˈna utuafare. Te teitei oioi noa ˈtura te pape, e no te puai o te opape, ua moe atu o Nelly i raro aˈe, ua huti mai râ ta ˈna tamahine ia ˈna. Ua tapea noa raua i te mau auri paruru o te haamaramarama a hiˈo noa ˈi ma te ravea ore i te pape e maraa noa maira i nia i to raua aˈî. I reira to raua faarooraa i te reo o te hoê taata e tuô maira ia raua. O to ratou ïa taata tapiri; ua tauturu oia ia raua ia haere mai i rapae e ua rave ia raua i roto i to ˈna fare. Mai te reira vahi, ua riaria roa raua i te ite-roa-raa ˈtu i te hoê pereoo i te haaparari-roa-raa i te fare tei reira raua tau minuti noa na mua ˈˈe.
I te avatea o te Mahana toru 8 no Atopa 1997, ua tairi te Mataˈi rorofai Pauline i te pae moana o te tuhaa fenua no Oaxaca ma te mau mataˈi hau atu i te 200 kilometera i te hora. E, i te Mahana maha 9 no Atopa, ia poipoi roa, ua tuino te mataˈi rorofai i te tuhaa fenua no Guerrero, te oire iho â râ no Acapulco, a faatupu ai i te mau are miti 10 metera i te teitei e te mau vaipue i hopoi ê i te mau fare, te mau pereoo, te mau animala e te taata. A tupu noa ˈi te vero, ua itehia te mau apoo hau atu i te 10 metera i te hohonu i te mau vahi tei reira na te mau purumu. Ia au i te vea ra The News, ua horoa te Croix-Rouge no Mexico i te hoê numera taatoa hau atu i te 400 feia i pohe e mai te 20 000 e tae atu i te 25 000 taata aita e fare faahou i roto i na tuhaa fenua. Teie râ, i roto i teie ati, ua itehia te mau tapao no te here Kerisetiano.
Te pahonoraa a te nunaa o Iehova
I te taime iho a faaroohia ˈi te parau apî no nia i te Mataˈi rorofai Pauline, ua haamata aˈera te mau Ite i te taniuniu atu i te amaa a te mau Ite no Iehova i Mexico na te mau vahi atoa mai o taua fenua ra no te ite eaha ta ratou e nehenehe e rave no te tauturu. Ua pûpû-atoa-hia mai te tauturu na te tahi pae mai o te moana. Ua faanaho-oioi-hia te hoê tomite tauturu, e ua operehia te mau tǎne maa, ahu e te tahi atu â mau mea.
Ua hoo-atoa-hia mai te mau tauihaa paturaa fare, e ua haamata oioi aˈera te ohipa tataîraa i na fare e 360 e tau Piha no te Basileia i ino aore ra i parari roa. Ua rohi maite te mau tausani taeae e tuahine Kerisetiano i te horoaraa, te tatuhaaraa, te puohuraa, te tieraa e te opereraa i te mau tauihaa tauturu aore ra i te tataîraa i te mau mea ino.
No te mea e ua horuhoru roa te tahi mau fatu fare toa no te ohipa a te mau Ite, ua horoa noa ratou ma te maitai i te maa, te mau tauihaa paturaa fare, e te tahi atu â mau mea. Ua hoo mâmâ te tahi pae i te mau tauihaa na ratou. Ua putapû roa te mau Ite i roohia i te ati no te here i faaitehia ia ratou, i to ratou iho â râ taioraa i te mau rata faaitoitoraa i tuuhia i roto i te mau tauihaa.
Ma te peapea, ua pohe o José Faustino—te hoê Ite 18 matahiti—e e toru taata e haapii ra i te Bibilia e te mau Ite i roto i te mataˈi rorofai. Ua mauruuru mau â to ratou mau fetii, te mau metua iho â râ o José, no te mau pure i faaotihia no ratou e te faaitoitoraa ta te amuiraa i horoa na ratou.
Te tahi mau faahopearaa maitai
I muri aˈe i te Mataˈi rorofai Pauline, e rave rahi taata i ani i te hoê haapiiraa Bibilia, tae noa ˈtu te mau fetii o te mau Ite e ere i te Kerisetiano, e e rave rahi feia tapiri i hinaaro rahi aˈe e faaroo i te poroi tiaturiraa a te mau Ite. Ua apiti atoa te mau Ite i roto i te opereraa rahi i te maa tauturu. I te hoê taime, ia ani atu te hoê Ite i te hoê taata no te aha oia i maiti ai i te mau Ite no Iehova no te opere i te maa i horoahia e ta ˈna taiete, ua pahono mai te taata ra e: “No te mea ua ite au e e feia faanaho-maitai-hia outou e te afaro. Na nia ˈˈe, ua ite maite outou o vai mau te hinaaro rahi roa ˈˈe i teie tauturu, no te mea ua ite maitai outou i te taata i roto i ta outou tuhaa fenua.”
A fatata noa mai ai te hopea e a rahi noa ˈtu â ˈi te mau ati na te ao nei, e faaitoitoraa mau â te iteraa ia ohipa te mau faaueraa tumu a te Bibilia, tae noa ˈtu i te taime e faaruru ai tatou i te ino.
[Hohoˈa i te api 26]
Te tauturu ra te feia apî i roto i te patu-faahou-raa
[Hohoˈa i te api 27]
Te patu ra te mau Ite i te hoê Piha no te Basileia apî i Oaxaca i muri aˈe i te Mataˈi rorofai Pauline