Te mau ohipa faaoraraa a Iehova i teie nei
TE NA ô maira te Bibilia no nia ia Iehova e: “E ati rahi to te taata parau-tia ra; e faaorahia râ oia e Iehova i taua mau ati atoa ra.” e, “Ua ite maori [Iehova] i te faaora i te feia paieti i roto i te ati ra.”—Salamo 34:19; Petero 2, 2:9.
Nafea Iehova ia tauturu i to ˈna mau taata ia roo-anaˈe-hia ratou i te ati? E ere ïa na roto i te faataui-semeio-raa i te mau puai o te natura aore ra na roto i te tahi atu ohipa hau aˈe i te natura, mai ta te mau taata e rave rahi e manaˈo ra e e na reira oia, teie râ, na roto i te tahi atu puai ta te rahiraa o te taata e ore e taa ra—te here. Oia mau, te here nei Iehova i to ˈna nunaa, e ua faatupu oia i rotopu ia ratou i te hoê here puai mau i te tahi e te tahi e nehenehe ai ta ˈna e rave no ratou i te tahi mea mai te semeio ra ia hiˈohia.—Ioane 1, 4:10-12, 21.
E parau mai paha vetahi e i te hoê tau ru, te mea e titauhia, o te maa ïa, te raau, e te mau tauihaa—eiaha râ te here. Parau mau, e mau taoˈa faufaa roa te maa, te raau, e te mau tauihaa. Teie râ, teie te haaferuriraa a te aposetolo Paulo: “Tei ia ˈu te mau faaroo tapao atoa e tia ˈi ia hopoi ê atu i te mouˈa, e aore o ˈu [here], aita roa a ˈu e faufaa. E ia horoa noâ vau i ta ˈu mau taoˈa atoa ei faaamu i te taata rii, e ia tuu noa ˈtu vau i tau tino ia tahuhia i te auahi, e aita o ˈu [here], aita roa a ˈu e faufaa i reira.”—Korinetia 1, 13:2, 3.
Mea pinepine tatou i te taio e te pe noa ra te mau taoˈa tauturu i nia i te mau uahu aore ra te amuhia ra e te iore, area te taata ra, te pohe noa ra ïa ratou i te maˈi e te poia. Aore ra te mea ino roa ˈtu â, e riro teie mau taoˈa i te topa i roto i te rima o te mau taata nounou e te haama ore o te onahia nei na roto i teie mau taoˈa. No reira, peneiaˈe te vai ra te mau tauihaa titauhia, e ere râ i te ohipa nainai ia haapao e ia fanaˈo iho â te feia e atihia ra i te reira. E nehenehe te here e te manaˈo tapitapi mau e taui i te mau mea.
Te mana o te here
I te avaˈe no setepa 1992, ua tairi te mataˈi rorofai Iniki i te motu no Vaihi ra o Kauai, e 55 000 taata e ora ra i reira. Maoti te mau mataˈi e 210 kilometera i te hora e te mau farararaa puai e 260 kilometera i te hora, ua haapohe oia e piti taata e e 98 o tei pepe, ua faaino oia e 75 i nia i te hanere o te mau fare, e e 8 000 taata aita to ratou e fare faahou, e te manaˈohia ra e e 10 miria dala marite o tei pau i roto i te mau vavahiraa. I rotopu i te feia e ora ra i nia i teie motu iti, te vai ra tau 800 Ite no Iehova i roto e ono amuiraa. Eaha ta ratou i rave?
Hou o Iniki e tairi mai ai, ua faaara ê na te mau matahiapo o te amuiraa, i raro aˈe i te aratairaa a te tiaau ratere, i te mau melo atoa o te mau amuiraa no te haapapu e mea maitai anei ratou e ua paruruhia anei ratou, e ua ineine atoa no te faaruru i te vero. Ua riro teie tapitapiraa here mau ei ravea faufaa roa no te arai ia ore te mau Ite ia pepe aore ra ia pohe.—A faaau e te Isaia 32:1, 2.
Noa ˈtu e ua ino roa te mau ravea taairaa e te mau faurao, tei roto e toru tia no te amaa a te Watch Tower Bible and Tract Society no Honolulu, i te feia matamua o tei tae atu i reira i muri aˈe i te mataˈi rorofai, inaha ua fanaˈo ratou i te hoê parau faatia taa ê no ǒ mai i te pu parururaa no te reva ˈtu i Kauai. I reira iho, ua faaara ratou i te mau Ite no teie motu e, i te poipoi aˈe, ua faanaho ratou i te hoê putuputuraa no te faanaho i te mau ravea tauturu. Ua haamauhia ˈtura te hoê tomite tauturu no te faataa i te mau mea e titauhia ra e no te faahaere mai i te mau taoˈa hinaarohia na roto mai i te amaa no Honolulu. Ma te ore e faaea, ua aratai ratou i te ohipa no te imiraa i te mau tauihaa na te feia e titau ra e no te tamâraa e te tataˈiraa i te mau fare o tei ino.
Ua pahono oioi atoa mai te mau Ite no te tahi atu mau motu no te tauturu i to ratou mau taeae i roto i te ati. I te matararaa iho â te vahi tauraa manureva i Kauai, e 70 Ite o tei reva ˈtu no te tauturu. Ua haponohia ˈtu te mau tauihaa e 100 000 dala marite te faufaa, mai te mau matini horoa uira, te mau umu afaifai, te mau mori, e te maa. Ua faaohipahia te hoê o te mau Piha no te Basileia o te motu ei vahi haapueraa tauihaa; ua mǎtaˈuhia râ e peneiaˈe e eiâhia te mau tauihaa i reira. Ua haere maira vetahi mau pereoo a te Nuu i roto i te aua vaiihoraa pereoo a te Piha no te Basileia, e ua ani maira te feia faahoro mai te peu e e nehenehe anei ratou e vaiiho i to ratou pereoo i reira. I te mea e te vai ra te mau faehau no te tiai i te mau pereoo a te nuu, aita ˈtura e haapeapearaa faahou e ia eiâhia te mau tauihaa tauturu.
Ua afaifai te mau taeae i te mau matini horoa uira na tera e tera fare, ma te faatere i roto i te fare tataitahi e piti aore ra e toru hora no te tauturu i te taata ia faaohipa i ta ratou faatoetoeraa. Ua tufahia te mau pǔpǔ taeae i te mau fare taa ê no te tauturu ia tamâ e ia tataˈi i te mau vahi paparari. I to ratou tataˈiraa i te fare o te hoê tuahine e mea patoi roa ta ˈna tane ia ˈna na mua ˈˈe, ua putapû roa te tane e ua mataitai noa oia ma te taˈi. I to te hoê ratere no te fenua marite mai iteraa i te tahi atu pǔpǔ Ite e rave ra i te ohipa, ua maere roa oia i to ratou haerea e te nahonaho maitai o te ohipa, ua fatata maira oia e ua ani maira e eaha te mea e faataa ê ra ia ratou. I to te hoê taeae faataaraa ˈtu e o to ratou ïa here no te Atua e no to ratou mau hoa kerisetiano, ua pahono maira teie taata e: “Nafea vau e nehenehe ai e ite i te Atua?” (Mataio 22:37-40) Ua na ô faahou maira oia e: “No to outou aravihi i te faanahoraa i te mau ohipa, eita e ore e e poroi atu outou i te hoê taata e e tiai mai oia ia ˈu i to ˈu fare ia hoˈi atu vau i Floride!”
Ia taiohia te taatoaraa, ua tauturu te mau Ite no Iehova no te tamâraa e te tataˈiraa e 295 fare i Kauai. I nia i teie numera, e 207 e mau tataˈiraa haihai, area e 54 fare, ua ino roa ïa, e e 19 o tei vavahi-roa-hia. I roto i ta ratou ohipa, te vai atoa ra te haereraa ˈtu e farerei i te mau Ite atoa i matauhia i nia i te motu no te haapapu e ia haapaohia te taata tataitahi. I te taime a faataehia ˈi te mau tauihaa na te hoê tuahine, ua faaite te hoê taata tapiri e Bouddhiste oia e aita ta ˈna pǔpǔ faaroo i horoa noa mai i te hoê puohu tî. Ua parau te tahi atu vahine, na te hoê pǔpǔ Ite i tamâ i to ˈna fare, e: “Mea maoro to outou haereraa mai i to ˈu nei fare, e ua manaˈo vau e e feia tapiri maitatai outou, teie râ, te faaite ra teie tapao no te here taata-tupu ia ˈu e eaha mau na ta outou faanahonahoraa. Mauruuru roa no ta outou ohipa itoito.”
Taa ê atu i te aupururaa i te mau hinaaro i te pae materia o to ratou mau hoa kerisetiano atoa, ua tapitapi atoa te mau tia haapao i te tauturu no to ratou maitairaa i te pae varua. Aita i naeahia e piti mahana i muri aˈe i te mataˈi rorofai, e rave rahi mau amuiraa o tei haamata ê na i te faatupu i ta ratou mau putuputuraa. Aita i maoro, ua faatere-faahou-hia te mau pǔpǔ iti haapiiraa buka. Hoê ahuru matahiapo no te tahi atu mau motu o tei haere mai i Kauai no te turu i mau matahiapo no teie motu ia nehenehe te mau Ite tataitahi ia farereihia. I te sabati i muri iho, ua faatupu na amuiraa e ono atoa ra i te haapiiraa o Te Pare Tiairaa, te hoê oreroraa parau e 30 minuti no nia i te faanahoraa i te mau tauturu i horoahia e te hoê melo no te Tomite Tauturu, e te hoê oreroraa parau faaotiraa e 30 minuti horoahia mai e te hoê melo o te Tomite a te Amaa o tei haere mai na Honolulu mai no teie nei tumu. Te faaite ra te hoê faataaraa a te hoê taata i tia mai i reira e: “Ua tamǎrûhia te mau taata atoa na roto i te aratairaa maitai e ua ineine ratou i te pae varua no te faatitiaifaro i ta ratou mau fifi. E rave rahi o tei taˈi i roto i te feia i ruru mai i te hoperaa te porotarama, e aita te taata i haamarirau i te haapopou.”
Te hoê autaeaeraa na te ao atoa nei
Ua riro teie huru here e te manaˈo tapitapi ei tapao no te nunaa o Iehova na te ao nei. I te taime a tairi ai te mataˈi rorofai Val i te mau motu Hamoa Tooa o te râ hoê matahiti i teie nei, mea rahi te mau vavahiraa, tera râ, ua ohipa oioi te mau Ite no Iehova no te tahi atu mau fenua no te tauturu i to ratou mau taeae i reira. I muri iho, i to te hau horoaraa i te mau tuhaa moni na te mau haapaoraa atoa—e tae noa ˈtu te mau Ite no Iehova—no te tataˈi i ta ratou mau fare, ua faahoˈi atu te mau Ite i te moni e te hoê rata e faaite ra e ua tataˈi-ê-na-hia te mau faainoraa atoa, e e nehenehe teie tino moni e faaohipahia no te tataˈi i te tahi mau fare a te hau. Ua faaitehia ta ratou ohipa i te hoê vea no taua vahi ra. I to ˈna iteraa i te reira, ua parau atu te hoê tia a te hau e ua haama roa o ˈna i ta ˈna iho ekalesia no te mea ua farii ratou i te moni a te hau noa ˈtu e ua tapoˈi te pu paruru i te mau haamâuˈaraa no ta ratou mau fare atoa i parari i te mataˈi rorofai.
Oia atoa, i te avaˈe setepa 1992, i to te Anavai Ouvèze i Farani apatoa hitia o te râ parariraa e to ˈna vavahiraa ia Vaison-la-Romaine e e 15 mataeinaa tapiri mai, ua ohipa oioi noa te mau Ite. I taua po ra, e 40 taata o tei pohe i te vai pue, e 400 fare o tei vavahihia, e e mau hanere fare o tei paparari, e e mau tausani utuafare o tei erehia i te pape aore ra te uira. I te aahiata o te poipoi aˈe, o te mau Ite no te mau amuiraa o taua vahi ra te feia matamua o tei haere mai e tauturu i te feia roohia i te ati. Ua fariihia te feia tei erehia i te fare ma te here e te mau utuafare Ite no Iehova no taua mataeinaa ra. E mau hanere Ite o tei haere mai na te mau vahi atoa no te pûpû i te tauturu. Ua haamauhia te hoê tomite tauturu i te oire tapiri no Orange no te faanaho i te mau tutavaraa o na pǔpǔ rima tauturu e maha, o tei tatara i te vari e o tei tamâ i te mau fare, o tei puˈa i te mau pueraa ahu o tei repohia i te vari, o tei faaineine e o tei opere i te maa e te pape inu na roto i te mau vahi i atihia. Ua pûpû atoa ratou e tamâ i te hoê fare haapiiraa e vetahi mau fare a te oire. Ua haamauruuruhia ta ratou mau tutavaraa rohirohi ore e to ratou mau taeae e tae noa ˈtu e te huiraatira o taua mataeinaa ra.
E rave rahi mau vahi ê atu, ua roohia te mau Ite no Iehova i te mau ati, mai te mau vai pue, te mau vero, e te mau aueueraa fenua, mai vetahi atu mau taata. I te mea e ua taa ia ratou e e mau faahopearaa teie no te mau tupuraa manaˈo-ore-hia aore ra o te ore e nehenehe e apehia, aita ratou e faahapa ra i te Atua aore ra i te tahi atu taata. (Koheleta 9:11) Maoti râ, te tiaturi nei ratou e e fanaˈo iho â ratou i te here haapae ia ˈna iho o to ratou mau hoa faaroo noa ˈtu eaha te mau tupuraa peapea o ta ratou e farerei. Ua riro teie mau ohipa here mau ei faahopearaa no te faaroo ta ratou paatoa e atuatu nei. Te faataa ra te pǐpǐ ra o Iakobo e: “Ia pohe hoi te hoê taeae, e te hoê tuahine i te veve, e aore e maa i te mau mahana atoa ra, ia parau atu râ te hoê o outou ia raua ra, Ia ora na i te haerea, ia mahanahana hoi orua, e ia paia hoi, aita râ i horoa ˈtu i te mea e maitai ai te tino ra; eaha to reira faufaa? Oia atoa te faaroo, aore e ohipa ra, e mea pohe ïa.”—Iakobo 2:15-17.
Te pu o te parururaa mau
Maoti i te tiai ia rave te Atua i te tahi semeio, te taa ra i te mau Ite no Iehova e e noaa mai te parururaa i roto i to ratou autaeaeraa kerisetiano na te ao atoa nei. Inaha hoi, te mea ta teie autaeaeraa e nehenehe e rave i te tau ati ra, e nehenehe ïa e faaauhia i te hoê semeio. Te haamanaˈo nei ratou i te mau parau a Iesu itehia i roto i te Mataio 17:20: “Ahiri e faaroo to outou, e mai te hoê huero sinapi noa iho te rahi, e tia ïa ia outou ia parau noa ˈtu i teie nei mouˈa, A haere i ǒ atu, e na ˈna ïa e haere noa; e aita roa e mea e ore te tia ia outou.” Oia mau, e moe roa te mau fifi mai te mau mouˈa ra te huru ia ohipa anaˈe te faaroo kerisetiano mau, apitihia e te here.
Te ite nei te nunaa o Iehova na te ao nei i te rima paruru o to ratou Atua i teie mau tau arepurepu e te ati rahi. Hoê â to ratou manaˈo e to te papai salamo e: “E tiraha vau i raro ma te ora, e e taoto hoi; na oe anaˈe ra, e Iehova, i parahi ai au ma te ora.” (Salamo 4:8) Ma te tiaturi, te haamau nei ratou i to ratou ara-maite-raa i nia i te ohipa e tia ia ravehia: “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mataio 24:14) E te tiai papu nei ratou i te tupuraa o te parau tǎpǔ a Iehova no te hoê ao apî parau-tia e te hau, i reira eita ratou e faaruru faahou i te mau huru ati atoa, ta te taata aore ra ta te natura.—Mika 4:4.
[Hohoˈa i te api 12]
Ua haere mai te mau Ite na te mau vahi atoa no te tauturu i te feia i atihia i te vai pue