Te ohipa hoo taoˈa e haapohe—O outou anei te tapao?
“E hia rahiraa taime te faaararaahia te taata e puhipuhi ra i te avaava e te haapohe ra o ˈna ia ˈna iho, e ua ite au e e parau mau. Ua ite au e haapohe te avaava. Ua ite au e te taata maamaa o te huti i te au auahi, o te mauiui ïa ta ˈna e titau ra. Aitâ vau i puhipuhi aˈenei i te hoê avaava i roto i to ˈu oraraa. Ua patu râ vau i ta ˈu pute faufaa i nia iho. (...) Na roto noa i te hooraa i te avaava i te tahi atu mau taata maamaa o te palaneta nei e taoˈahia ˈi to tatou fenua.”—James Sharp, taata faaapu avaava a hia maororaa i teie nei i roto i te Kentucky, “Te ohipa hoo avaava marite — Te feia e hoo ra i te pohe” (beretane) a Larry White.
MEA faufaa mau â teie mau parau, e faaite mai i te manaˈo tahaa maitai. Te vaiiho maira râ hoi te reira e rave rahi mau uiraa aita e pahonoraa. No te aha hau atu i te hoê milia taata i nia i te fenua nei e puhipuhi nei i te avaava? Na te aha e faaitoito ra ia ratou ia tapea i te hoê peu matauhia e e mea atâata roa? Inaha hoi, aita anei te ohipa hoo avaava, mai te raau taero, to raro aˈe i te ture o te horoa e o te ani? Mai te peu e e ere te matete i te mea tere roa, e ore ïa te taoˈa. No te aha râ hoi, te mau taata e puhipuhi ai i te avaava?
Teie noa te pahonoraa: eita ta te tino e nehenehe e ora maoti taua ohipa ra. I te taime te nicotine e ô mai ai i roto i te tino, e tamau â ïa oia i te titau i ta ˈna faito no taua mahana ra. I roto i te parau no te oreraa te tino e nehenehe e ora i te hoê taoˈa, e amuihia mai ai te parau no te peu matauhia. Oia mau, e faatupu mai hoi te tahi mau huru tupuraa i te mau mahana atoa i te hinaaro e puhipuhi i te avaava. Peneiaˈe paha ia ara mai i te poipoi, ia inu i te taofe matamua i te poipoi aore ra ia rave mai te tahi maa inu i muri aˈe i te hoê tamaaraa no te faatopa i te maa, no te tahi paha mau manaˈo hepohepo aore ra mau fifi e farereihia i te ohipa, aore ra i te mau taime faafaaearaa. E nehenehe mau â te tahi tau ahuru peu mai teie te huru, e ere hoi i te mea ino ia hiˈohia, e faatupu mai i te hinaaro e puhipuhi i te avaava.
No te aha ratou i puhipuhi ai i te avaava?
Ua uiui o A ara mai na! i te manaˈo o e rave rahi mau taata o tei puhipuhi i te avaava i mutaa ihora, no te tamata i te huti mai i te mau tumu o taua peu ra. Ei hiˈoraa, ua tavini Ray ei rave ohipa i roto i te nuu tamaˈi marite e tere na te moana. Fatata to ˈna i te ono ahuru matahiti i teie nei, e te na ô ra oia e: “E 9 matahiti ia ˈu i haamata i te puhipuhi i ta ˈu avaava matamua, i te ahuru-ma-piti-raa râ o to ˈu matahiti to ˈu puhipuhi-noa-raa i te avaava. Te haamanaˈo ra vau e ua tihaihia vau mai roto atu i te mau scouts no te mea e te puhipuhi ra vau i te avaava.”
A ara mai na!: “Na te aha hoi i turai ia oe ia puhipuhi i te avaava?”
Ray: “No te mea te hinaaro ra vau ia riro mai te tane mau te huru. Ia puhipuhi oe i te avaava, e taata mau oe. Te haamanaˈo ra vau e i nia i te mau parau faatiani o taua tau ra, e itehia te mau taata tupohe auahi e te mau mutoi e puhipuhi ra i te avaava. I muri iho, ia ˈu i ô atu i roto i te nuu e tere na te moana, mea fifi roa ta ˈu ohipa e ua manaˈo vau e e tauturu te avaava ia ˈu ia faaoromai i te manaˈo hepohepo.
“E puhipuhi noa vau fatata hoê puohu e te afa [30 avaava] i te mahana, e ta ˈu ohipa matamua i te poipoi te tutuiraa iho â ïa i te hoê avaava. Papu iho â ïa e, huti noa vau i te au auahi. Aita e faufaa ia puhipuhi i te avaava mai te peu e eita outou e huti i te au auahi.”
Hoê â huru ohipa i farereihia e Bill, te hoê taata toroa hauti teata paha no New-York, e pae ahuru to ˈna matahiti, e o Ray:
“Ua haamata vau i te puhipuhi i te avaava a 13raa to ˈu matahiti — no te rave mai te feia paari. A topa ˈi vau i roto i to ˈna mau herepata, aita vau i nehenehe faahou e matara mai. Ua riro te avaava no ˈu mai te hoê hoa rahi te huru. Inaha, mai te peu e, i te taime vau e haere ai e taoto, e ite au e aita ta ˈu e avaava faahou, e oomo faahou vau i to ˈu ahu e e haere vau e hoo mai no poipoi aˈe, noa ˈtu eaha te huru o te tau. E puhipuhi na vau hoê aore ra e piti puohu i te mahana. Te faˈi ra vau e e mea faufaa roa na ˈu te avaava. Hau atu, mea inu roa vau. Mai te huru ra ïa e e tano na mea e piti — i roto iho â ra i te mau vahi inuraa, e pinepine vau i te haere na reira.”
Ua haamata o Amy, te hoê vahine apî e manaˈo mahorahora, i te puhipuhi i te avaava i te 12raa o to ˈna matahiti. “I te haamataraa ra, ta ˈna ïa e parau ra, e hinaaro vau e rave mai te tahi pae. I muri iho, i te 15raa o to ˈu matahiti, ua pohe to ˈu metua tane, e no te hepohepo rahi vau i puhipuhi faahou atu ai i te avaava. Ia ˈu i paari mai, tei raro aˈe atura ïa vau i te mana o te mau parau faatiani, te hoê iho â ra parau e na ô ra e: ‘Mea atea tera haereraa mai oe, e teie nei purutu!’ I taua tau ra, e rave na vau i ta ˈu tau haapiiraa no te riro mai ei vahine tuati maˈi i roto i te piha tâpûraa, e ta ˈu ohipa te mea faufaa roa ˈˈe na ˈu, aita ˈtu. E inaha, ua puhipuhi aˈera hoi au e toru puohu avaava i te mahana. E puhipuhi iho â ra vau i te po, i muri aˈe i te hora tamaaraa, e i te mau taime atoa vau e niuniu ai — oia hoi mea pinepine roa.” Ua hauti anei te reira i nia i to ˈna oraora-maitai-raa? “Ia ara vau i te poipoi, e hota na vau e e mauiui to ˈu upoo; ua paruparu roa vau. Ia paiuma noa vau i te eˈa e tae roa ˈtu i to ˈu piha, ua rohirohi roa ïa vau. E 19 anaˈe to ˈu matahiti i reira!”
Ua hau atu i te 60 matahiti to Harley, pairati tahito no te nuu marite e tere na te moana. Ua haamata o ˈna i te puhipuhi i te avaava i te tau fifi i te pae no te faanavairaa faufaa i te matahiti 1929 ra, e 5 to ˈna matahiti i reira! No te aha? “No te mea te vahi no reira mai vau, i Aberdeen, i roto i Dakota i te pae Apatoa, e puhipuhi na pauroa te mau tamarii i te avaava. No te mea ia puhipuhi oe i te avaava, e taata puai mau iho â ïa oe.”
“E oaoa rahi tei itehia na e au, ta ˈna ïa i parau papu ra. E huti maitai vau i te au auahi e e tapea atu ai roto i to ˈu mahaha. Mea au atoa na ˈu ia haamenemene i te au auahi. Eita hoi au e nehenehe faahou e ora e aita e avaava. E haamata vau e e faaoti au i te hoê mahana e te avaava. Tei roto noa vau i te nuu e tere na te moana, e puhipuhi na vau fatata e piti aore ra e toru puohu i te mahana, e hoê afata tita i te avae.”
Ua faaea o Bill, Ray, Amy e o Harley i te puhipuhi i te avaava i teie nei. E rave rahi milioni taata tei na reira atoa — hau atu i te 43 milioni i te mau Etats-Unis noa. Aita râ hoi te feia hoo avaava i faaea i ta ratou hoo. Te imi noa nei â ratou i te mau matete apî.
O OUTOU anei te tapao?
I roto i te mau fenua maona, e rave rahi taata te faaea nei i te puhipuhi i te avaava. Te pohe nei vetahi mau taata puhipuhi avaava, i te pohe mau, aore ra o te avaava te tumu. Inaha, ua tia aˈera ïa i te mau fare hoo avaava ia imi i te mau matete apî. No te hoo faahou, ua faatupu ratou i te tahi mau parau faatiani apî. Ei hiˈoraa, ua riro te tahi mau ohipa taaro, mai te ohipa tairi popo aore ra ohipa hui popo, ei ravea aravihi roa no te horoa i te hoê hohoˈa maitai roa no te avaava. Te noaaraa mai te tahi mau matete apî, o te tahi â ïa ravea apî. Te riro ra anei outou ei tapao no taua mau ohipa faatiani ra?
Tapao numera hoê: te mau vahine. Te tahi tau ahuru matahiti te maoro, mea iti roa te vahine e puhipuhi ra i te avaava. Ua faaitoitohia hoi ratou na te mau vahine hauti teata mai ia Gloria Swanson, oia hoi, i te matahiti 1917 ra, e puhipuhi nei i te avaava i roto i te hohoˈa i reira o ˈna e hauti ai i te tiaraa o te hoê potii apî 18 matahiti. Inaha hoi, te reira te hoê o te mau tumu i nehenehe e noaa mai ia ˈna te hoê o ta ˈna mau hautiraa matamua roa. Ua na ô mai te taata i faatupu i taua hohoˈa ra ia ˈna e: “To oe rouru, to oe hohoˈa mata, ta oe huru parahi, ta oe huru puhipuhi i te avaava (...). Tano maitai oe i te tamahine ta ˈu e paimi ra.”
I roto i te mau matahiti 40, ua riro atoa o Lauren Bacall, e o ta ˈna iho tane o Humphrey Bogart taata e hauti e o ˈna, e taata puhipuhi rahi avaava atoa hoi, ei tumu rahi e riro ai te avaava ei taoˈa faahiahia roa. Teie râ, to muri mai te matete a te vahine i te pae no te puhipuhiraa i te avaava ia faaauhia i te matete o te mau tane e puhipuhi ra i te avaava. Te faaite atoa ra hoi te mau numera o te mariri ai taata i taua area ra. I teie mahana, aita te mau vahine i muri roa: mea rahi roa ratou teie e puhipuhi nei i te avaava... e teie e roohia nei e te mariri o te mahaha.
I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua itehia mai te hoê peu apî i te pae o te parau faatiani, teie e faafanaˈo nei i te tiaraa rahi aˈe o te vahine i roto i te totaiete e te mana haavarevare o te parau faatiani no te avaava. Eaha ïa te poroi e faataehia ra i te mau vahine? Ua hoo te totaiete Philip Morris, e faatupu e rave rahi mau huru avaava, i te mau “Virginia Slims” i hamanihia no te vahine no teie nei tau. Ta ratou parau faatiani o tei huti hoi i te manaˈo o Amy, teie ïa: “Mea atea tera haereraa mai oe, e teie nei purutu!” Te faaite ra te parau faatiani i te hoê vahine no teie nei tau e te nehenehe atoa hoi e tapea ra i te hoê avaava i roto i te rima. Teie râ, e tia i te tahi mau vahine no teie nei tau ia aniani e ua aratai tia taua eˈa ra ia ratou i hea. I teie mau matahiti i mairi aˈenei, e rahi aˈe te vahine ta te mariri o te mahaha i haapohe ta te mariri o te titi.
Teie ta te tahi huru avaava faatianianiraa: “e 5 omou avaava tamoni ore i te puohu hoê!” “50 tamoni ore i te afata hoê!” I roto i te tahi mau hohoˈa i faataa-taa-ê-hia no te mau vahine, e ite-atoa-hia i te tahi mau parau e nehenehe atu ai e noaa mai i te tahi mau puohu tamoni ore.
Ua riro atoa te faahitiraa i te parau no te melo taatiraa ei ravea ohie roa no te horoa i te hoê hohoˈa faahiahia mau no te avaava. Teie te titauraa ta te tahi huru avaava e horoa ra: “Hau aˈe i te navenave.” E i muri iho e itehia i te hoê poroi mai teie te huru: “TE MAIMI NEI AU — i te hoê taata ěê rahi, ma ereere, no te tahi mau auraa tamau. E taata faatiaraa maitai e te au atoa hoi. Papaihia: O te hinaaro i te navenave o te hoê avaava maitai ra.” E itehia te avaava ma te ‘roa’ e te faanehenehe-maitai-hia e te hoê parau ma ereere. Mau parau haavarevare mau teie, e ere anei?
Te faaitiraa i te parau no te huru ahuraa, o te tahi â ïa ravea no te huti i te manaˈo o te mau vahine. Te fariihia ra te tahi huru ahu mai “Te hoê oroa no te nehenehe e no te au maitai na YVES SAINT-LAURENT”. No te mau vahine e haapeapea rahi ra no to ratou tino, e faaohipahia ïa i te tahi atu â arainu. Te faaite ra te hohoˈa faatiani i te hoê vahine pararai maitai, e te faataahia ra te avaava ei mau avaava “Puai ore roa ˈˈe — te huru avaava puai ore roa”.
No te aha hoi te mau vahine e riro ai ei tapao na te feia hoo avaava? Te horoa maira te Faanahonahoraa e haapao i te parau no te oraora-maitai-raa o te tino i roto i te ao nei i te hoê tuhaa o te pahonoraa ia parau oia e “hau atu i te 50 i nia i te hanere o te mau tane e 5 anaˈe i nia i te hanere o te mau vahine teie e puhipuhi nei i te avaava i roto i te mau fenua e haere ra i mua i te pae faanavairaa faufaa, inaha hoi e 30 i nia i te hanere o te mau tane e te mau vahine e puhipuhi ra i roto i te ao maona”. No te imiraa moni i te pae no te avaava, e matete rahi mau â teie te tia ia faaohipahia, e hia rahiraa moni e noaa mai, e te reira noa ˈtu eaha te huru e itehia i nia i te mau taata. Inaha, mai te huru ra ïa e te tere maitai ra teie ohipa. Ia au i te New York Times, te faataa maira te parau i piahia i te avae tenuare 1989 e te raatira ohipa marite e haapao i te parau no te oraora-maitai-raa o te tino e ‘te puhipuhi nei te mau tamarii, te mau tamarii tamahine iho â ra, apî roa i te avaava’; e haamata vetahi pae i te haapiiraa tuatahi. Ia au â i te tahi atu taata, i roto i te roaraa o na hopea matahiti, ua paiuma te faito o te mau potii marite e puhipuhi ra i te avaava i nia i te 40 %. Teie râ, e ere te mau vahine anaˈe te tapao o taua imiraa moni ra e opere nei te maˈi e te pohe.
Te huru o te iri
I roto i ta ˈna buka Te imiraa moni marite o te avaava — Te feia hoo pohe, te papai ra o Larry White e: “E mau taata maitai roa te mau Taata ereere no te feia hamani avaava. Ua haapapu maira te Pu e haapao i te parau no te numeraraa i te pae no te oraora-maitai-raa o te fenua marite e, mai te matahiti 1986 maira, mea rahi aˈe te faito o te feia puhipuhi i te avaava i roto i te mau Ereere ia faaauhia i te mau Uouo [i te mau Etats-Unis] (...). Eita ïa tatou e maere i teie mau numera, no te mea o te mau taata Ereere teie e riro taa ê nei i te parau faatiani no te mau avaava.” No te aha hoi “ratou”? No te mea, ia au i te Wall Street Journal, o ratou “te pǔpǔ mea fifi roa ia haapae i te avaava ia faaauhia e te toea o te huiraatira”. E pinepine atura ïa te hoê taata ereere i te riro ei taata hoo “e ore roa ˈtu e taiva”, ‘e ia tae roa ˈtu i te mahana te pohe e faataa ê ai ia taua’.
Te nafea nei te mau fare hoo avaava no te huti taa ê i te manaˈo o taua pǔpǔ taata ra? Te faataa ra o Larry White e: “Te faarahihia nei â i te mau parau faatiani i roto i te mau vea e papai-taa-ê-hia na te mau Ereere, mai ia Ebony, Jet e Essence. I te matahiti 1985 ra, ua haamâuˈa te feia hamani avaava e 3,3 milioni dala marite i te pae no te mau parau faatiani i roto noa ia Ebony.” Te faanaho nei te hoê fare hooraa avaava i te mau matahiti atoa, i te tahi faaiteiteraa ahu e faataa-taa-ê-hia no te mau vahine ereere, i reira te tahi mau avaava e opere ma te tamoni ore. Ua turu te tahi â taiete i te hoê tau i te hoê oroa faaotoraa upaupa jazz e te tamau nei â oia i te turu i te mau oroa faatairaa upaupa e mataitaihia nei e te Feia ereere. E hia rahiraa huiraatira ereere teie e hutihia nei i te manaˈo? Te pahono ra te hoê tia a te totaiete Philip Morris e: “Mea faufaa roa te faito o te feia ereere. Te hoê teie matete ruperupe roa ˈˈe.”
Teie râ, te titau nei te feia hoo avaava i te hoê matete rahi roa ˈtu â. E ere noa ˈtura ïa tera nunaa aore ra tera tuhaa totiare, o te mau nunaa taatoa râ.
[Parau iti faaôhia i te api 7]
“Ua riro te avaava no ˈu mai te hoê hoa rahi te huru.”
[Tumu parau tarenihia i te api 9]
AVAAVA e maˈi o Buerger
Tau avae i teie nei, i te fenua Canada, ua tuu te hoê parau i piahia i roto i te vea Maclean’s, i te tapao i nia i te tahi atu â maˈi o te avaava te tumu. Ua haamata o Roger Perron i te puhipuhi i te avaava i te 13raa o to ˈna matahiti. I te 27raa o to ˈna matihiti, ua roohia aˈera oia i te maˈi no Buerger, inaha ua tâpûhia ˈtura to ˈna avae mai te turi avae e tae atu i raro. Ua faaara mai te mau taote ia ˈna e ia tamau noa oia i te puhipuhi i te avaava, e nehenehe faahou oia e roohia i taua maˈi ra. Ia au ra i te Maclean’s, “aita o Perron i tâuˈa i te mau faaararaa, e i te matahiti 1983 ra, ua tia ˈtura i te mau taote ia tâpû i te tahi atu avae. I muri aˈe, ua faaea ihora (...) o Perron i te puhipuhi i te avaava”. I teie nei, te horo ra oia i te hoê fare hoo avaava no te mau faainoraa ta ˈna i rave.
Eaha hoi te maˈi no Buerger? E pinepine “te mau tane e puhipuhi i te avaava i te roohia i taua maˈi ra. E itehia taua maˈi ra na roto i te uteuteraa i te mau uaua rarahi, e inaha oru roa ˈtu te mau uaua e na reira atu ai te toto i te tere na roto i te ûraa ˈtu te mau toropuru tea. E pinepine te ninamuraa te hoê manimani avae aore ra te hoê manimani rima e te toetoeraa i roto i te melo maˈi, i te riro ei mau tapao matamua. E nehenehe te faaoruraa te mau uaua e faatupu i te mau mauiui rahi e tae noa ˈtu hoi te viriˈoraa te mau uaua nainai na reira ˈtu ai te toto ta ratou e faatere ra. E riro atu â te ohipa rahi roa e ravehia e te mau uaua e parauhia uaua sympathiques i te faatahe rahi i te hou avae, e ere roa ˈtu hoi na te pu toetoe e faatupu ra. (...) Mau puupuu e maˈi aamu te tapea i te toto o te mau fifi matauhia o taua mau maˈi e haere noa ra i te rahiraa.
“Aita e taahia ra te tumu o te maˈi no Buerger, teie râ i te mea hoi e te itehia ra taua maˈi ra i roto i te feia puhipuhi avaava apî, te manaˈohia ra e o te hoê teie ohipa e faatupuhia e te hoê taoˈa e vai ra i roto i te avaava. Te ravea maitai roa ˈˈe no te rapaauraa, te faaearaa ïa i te puhipuhi i te avaava”. (Na matou teie e haapapu nei.) — Aratai i te pae no te rapaauraa no te utuafare fetii — Pu aivanaa a te mau taote e te mau taote tâpû no te Haapiiraa tuatoru no Columbia.
[Tumu parau tarenihia i te api 9]
AVAAVA e maˈi mafatu
“Mai te peu e eita te rahiraa o te taata e ite ra eaha te auraa e vai ra i rotopu i te avaava, e te mariri o te mahaha e te tahi atu mau maˈi o te mahaha, e rave rahi ïa teie e ore nei â e ite e te faarahi noa ˈtura te puhipuhiraa i te avaava i te mau fifi i te pae no te maˈi mafatu. Inaha hoi, te tapao ra te (...) tabula a te faatereraa hau e haapao ra i te parau no te Oraora-maitai-raa o te tino i nia i te upoo parau ra ‘Avaava e Oraora-maitai-raa o te tino’ e 225000 te numera o te mau taata no Marite e pohe nei i te mau matahiti atoa i te hoê maˈi mafatu e o te avaava iho te tumu. Mea rahi aˈe taua numera nei i te numera o te feia puhipuhi avaava i pohe i te mariri ai taata aore ra i te hoê maˈi o te mahaha te tumu.
“E pinepine te feia puhipuhi avaava i te ani e mai te peu e te faaiti mai anei te mau avaava aita i rahi te ta i roto aore ra te nicotine, i te maˈi mafatu. Mai te huru ra ïa e eita. Inaha hoi, te faarahi nei te tahi mau avaava i titiahia te faito o te oxyde de carbone i hutihia, e inaha mea atâata roa ˈtura ïa no te mafatu ia faaauhia i te mau avaava aita i titiahia.” (O matou teie e haapapu nei). — Aratai i te pae no te rapaauraa o te utuafare fetii — Pu aivanaa a te mau taote e te mau taote tâpû no te Haapiiraa tuatoru no Columbia.
[Hohoˈa i te api 8]
Te topa nei te mau vahine i roto i te marei o te mau parau faatiani tei faataa-taa-ê-hia no ratou.