Te faareva nei te feia turu i te avaava i ta ratou taoˈa maue i roto i te reva maoti te puai o te mǎhu veavea
I TE mau matahiti 1940, ua riro o Lonedona ei oire haaatihia. Ua î te raˈi i te mau manureva tamaˈi Helemani e te mau matini paura o te faatupu i te ati riaria e te haamouraa. Ahiri râ te huru oraraa aita i ino roa, e haafariu-ê-hia te feruriraa o te mau taata e te hoê ohipa huru ê.
Taamuhia e te mau fifi auri roa, ua painu noa e tau tausani taoˈa maue rarahi i roto i te reva. Ta ratou tapao no te haaparuparu i te mau manureva tamaˈi i te hoê faito raro e no te arai i te tahi mau matini paura i roto i te aore. Mea iti te manuïaraa o te taoˈa maue arai, e te aravihi.
Oia atoa no te mau taiete hoo i te avaava o tei haaatihia. Te arohia nei te mau tuhaa fenua tei parare te avaava na reira, te mau pare etaeta no mutaa ihora o te puai politita e te faanavairaa faufaa no te mau vahi atoa mai.
Te rave nei te pǔpǔ toroa rapaauraa e rave rahi maimiraa haapapuraa. Te aro nei te mau taata toroa a te hau no te oraora-maitai-raa no to ratou iho maitai. Te pari nei te mau metua tei peapea roa e o ta ratou mau tamarii teie e faaruru nei. Ua opani te feia iriti ture ma te opua-papu-hia ia puhipuhi i te avaava i roto i te piha ohiparaa o te mau fare tahua, te mau fare tamaaraa, te mau fare a te nuu faehau, e te mau manureva. I roto e rave rahi fenua, ua faaorehia te mau faatianianiraa o te avaava i roto i te afata teata e te afata radio. I te mau Hau Amui no Marite, ua ani te mau hau taatoa i te mau taiete hoo i te avaava e mau mirioni dala no te aufau i te mau haamâuˈaraa o te ravea rapaauraa. Ua apiti atoa mai te mau paruru i roto i te aroraa.
No reira no te tamata i te patoi atu i te feia e aro maira ia ratou, ua faareva te mau taiete hoo i te avaava i ta ratou iho mau taoˈa maue paruru oia hoi ta ratou iho mau faanahoraa no te paruru ia ratou. E au ra hoi e ua rahi roa te mǎhu veavea no te haamaue i te reira.
I teie matahiti i mairi aˈenei, ua nehenehe te huiraatira no te Hau Amui e hiˈopoa maitai i to te feia iriti ture e te mau taata toroa a te hau no te oraora-maitai-raa faanahoraa i te hoê aroraa puai i te pu hamaniraa avaava. I roto i te mau putuputuraa i mua i te hoê pǔpǔ taata o te apooraa i te Hau Amui no Marite i te avaˈe eperera 1994, ua faaruru te mau tia o na taiete rahi hoo i te avaava e hitu no Marite i te mau numera papu maitai: hau atu i te 400 000 taata no Marite e pohe nei i te mau matahiti atoa e tau mirioni o te pohe nei i te maˈi, e fatata e pohe, e tei ino roa.
Eaha ta ratou i parau no te paruru ia ratou? Teie ïa te tahi mau parau anaanatae ta te mau tia aimârô i pûpû atu no te paruru ia ratou: “Aitâ . . . i haapapuhia ˈtura e e tuhaa atoa ta te puhipuhiraa i te avaava i roto i te tupuraa o te mau maˈi,” o ta te hoê ïa auvaha no te Pu o te Avaava i parau. Hau atu â, ua faahohoˈahia te peu puhipuhiraa avaava ei ohipa ino ore mai te tahi atu ohipa oaoa, mai te amuraa i te mau monamona aore ra te inuraa i te taofe. “Aita te nicotine i roto i te avaava e faariro ra ia ˈna mai te hoê raau taero, aore ra te puhipuhiraa mai te hoê faatîtîraa,” o ta te hoê ïa tia toroa a te hau no te hoê taiete hoo i te avaava i parau. “Mea hape te manaˈo e mea ino te nicotine i roto i te avaava noa ˈtu eaha te faito,” o ta te hoê ïa aivanaa no te hoê taiete hoo i te avaava i parau.
Mai te peu e e ere mea ino te avaava, turuhia e te tomite, no te aha ïa te mau taiete hoo i te avaava i tamata ˈi i te faaohipa i te mau nicotine i roto i ta ratou mau taoˈa? “Ota,” o ta te hoê tia no te tahi atu taiete hoo i te avaava i faataa. E ere anei te hoê avaava ota ore i te mea ino roa ˈˈe? I te iteraahia e mea ino iho â te nicotine na roto i te mau maimiraa rahi no roto mai i te mau api parau a ta ˈna iho taiete, ua ati maite noa o ˈna i ta ˈna aamu.
E au ra e, e ati maite o ˈna e vetahi ê i taua manaˈo ra ma te ore e tâuˈa e te î nei te mau vahi tanuraa maˈi i te feia tei pohe no te avaava. I te omuaraa o te matahiti 1993, ua faahiti te taote ra o Lonnie Bristow, te peretiteni o te Apooraa hau o te Taatiraa no te rapaauraa no Marite, i te hoê tautooraa anaanatae. Te tapao ra The Journal of the American Medical Association e: “Ua titau manihini o ˈna i te mau tia o te mau taiete rarahi hoo i te avaava no Marite ia haere na muri iho ia ˈna na roto i te mau piha o te fare maˈi no te ite i te hoê o te mau faahopearaa o te puhipuhiraa i te avaava—te feia tei tupuhia i te mariri ai taata o te mahaha e te tahi atu mau maˈi ufaufa o te mahaha. Aita râ hoê noa ˈˈe i haere mai.”
Te teoteo nei te pu hamaniraa i te avaava i te mea e te horoa nei oia i te mau ohipa maitatai i roto i te tuhaa faanavairaa faufaa e faarahi i te ohipa. Ei hiˈoraa, i Raparata, e hoê mirioni ohipa tei faatupuhia e te pu hamaniraa tauihaa, e maha mirioni ohipa hau atu tei taaihia. Ua farii-maitai-hia te mau taiete hoo i te avaava e e rave rahi faatereraa maoti te mau tute rahi o te mau tuhaa moni.
Ua farii maitai iho â râ te hoê taiete hoo i te avaava i te mau pǔpǔ iti na roto i te horoaraa i te mau ô—te hoê huru haapaoraa i te mau hinaaro o te mau taata. Tera râ, ua faaite te mau api parau i roto i te taiete i te tumu mau o teie “rahiraa moni titauhia no te hoê tuhaa haaati maitiraa”—no te faatupu ïa i te manaˈo farii maitai e te turu i rotopu e rave rahi feia maiti.
Ua faahoa atoa teie noâ taiete hoo i te avaava i te tahi mau tuhaa aravihi no te hamani i te mau tauihaa na roto e rave rahi mau ô no te mau fare vairaa tauihaa tahito, te mau fare haapiiraa, te mau fare haapiiraa ori e te upaupa. Ua faaineine te feia toroa a te hau no te mau faanahonahoraa o te hamaniraa i te mau tauihaa ia ratou iho no te farii e rave rahi moni no te avaava. Aita i maoro aˈenei, ua faaruru te mau melo o te pu hamaniraa tauihaa i te Oire no New York i te hoê fifi au ore i to teie noâ taiete hoo i te avaava onoonoraa ia ratou ia turu mai i ta ratou mau tutavaraa faahepo no te patoi i te mau ture e opani ra i te avaava.
E e parau mau, aita te mau aito ona o te avaava i haama i te opereraa i te moni na te feia politita, o te nehenehe e faaohipa i to ratou mana no te patoi i te mau huru pûpûraa atoa e faaore i te avaava. Ua turu te mau taata toroa a te hau i nia i te mau tiaraa teitei i te mau taiete hoo i te avaava. E taairaa to te tahi i te pae moni e te pu hamaniraa avaava aore ra te faahepohia ra ratou ia aufau faahou ia ratou no te turu i te maitiraa no te moni ta te mau taiete hoo i te avaava i horoa na ratou.
Ua noaa i te hoê taata no te apooraa no Marite te mau ô hau atu i te 21 000 dala marite no ǒ mai i te mau taiete hoo i te avaava e i muri iho ua maiti o ˈna e patoi e rave rahi tumu parau e opani ra i te avaava.
Aita i maoro aˈenei, ua ite te hoê melo tahito no te hoê pǔpǔ faahepo e puhipuhi i te avaava aufau-maitai-hia, ua riro atoa na o ˈna i te hoê taime ei melo no te Apooraa rahi e ei taata puhipuhi rahi i te avaava, e e mariri ai taata to ˈna o te arapoa, te mahaha, e te upaa. I teie mahana te tatarahapa rahi nei o ˈna e te autâ ra e “a tarava noa ˈi i nia i te roˈi no te maˈi ta oe iho i faatupu” e au oia mai te hoê taata maamaa ra te huru.
Na roto i te haamâuˈaraa e rave rahi moni no te faatianianiraa no te faahema i te mau taata, te aro nei te mau aito o te avaava ma te itoito i te mau patoiraa. Te pii nei te hoê faatianianiraa i te hiaai o te tiamâraa, e te hoê faaararaa papu e, “E mahana teie no te avaava. E ananahi ïa?” E au ra e te parau nei oia e faaorehia te taofe, te ava, e te mau hamburger i muri iho.
Ua imi te mau faatianianiraa i roto i te mau vea i te faaino i te hoê maimiraa faahiti-rahi-hia a te Taatiraa no te Parururaa i te mau mea e haaati ra no Marite o te faariro ra i te avaava ei ohipa o te faatupu i te mariri ai taata. Ua faaite te pu hamaniraa i te avaava i te mau opuaraa no te faatupu i te hoê aroraa tei au i te ture. Ua faahapa te hoê porotarama i roto i te afata teata i te hoê taiete i te faaohiparaa i te mau faito nicotine no te faaitoito i te faatîtîraa. Ua patahia te porotarama i roto i te afata teata e te hoê haavaraa e 10 miria dala marite.
Ua aro uˈana te mau taiete hoo i te avaava, te meumeu noa nei râ te mataˈi e te au auahi. Ua ravehia te tahi 50 000 maimiraa i te roaraa o na matahiti e maha ahuru i mairi aˈenei, o te horoa mai e rave rahi roa haapapuraa e mea atâta mau te puhipuhiraa i te avaava.
Nafea te mau taiete hoo i te avaava i te tamataraa i te ape i te mau pariraa i nia ia ratou? Ua tapea noa ratou ma te mârô i te hoê manaˈo: Ia faaea te mau taata i te puhipuhi i te avaava. No reira, te parau nei ratou e, e ere te nicotine i te mea ino. Te faaite nei râ te mau numera e e ere roa ˈtu i te reira. E parau mau, e 40 mirioni taata no Marite tei faaea i te puhipuhi i te avaava. Tera râ, e 50 mirioni taata hau atu â e tamau noa ra i te puhipuhi i te avaava, e e 70 i nia i te hanere o ratou e parau ra e te hinaaro nei ratou e faaea. I roto i na taata e 17 mirioni tei tamata i te faaea i te mau matahiti atoa, e 90 i nia i te hanere e hiˈa faahou ra i roto noa hoê matahiti.
I muri aˈe i te hoê tâpûraa no te mariri ai taata o te mahaha, fatata e 50 i nia i te hanere feia puhipuhi avaava no Marite e rave faahou ra i taua peu ra. I rotopu i te feia puhipuhi avaava tei tupuhia na i te maˈi mafatu, e 38 i nia i te hanere te haamata faahou ra hou atoa e matara mai ai i te fare maˈi. E tamata e maha ahuru i nia i te hanere feia puhipuhi avaava tei tâpûhia na no te mariri ai taata o te afata reo i te puhipuhi faahou.
I roto i na feia apî puhipuhi avaava e mau mirioni i Marite, te parau nei e toru tuhaa i nia i te maha e ua tamata iho â na ratou e hoê noa ˈˈe taime e faaea ua hiˈa faahou râ ratou. Te faaite atoa ra te mau numera e no te mau taurearea e rave rahi, ua riro te puhipuhiraa i te avaava mai te hoê taahiraa avaˈe no te faaohipa i te mau raau taero puai roa ˈtu â. Te faaohipa nei te mau taurearea puhipuhi avaava hau atu i te 50 taime i te cocaïne i te feia puhipuhi ore i te avaava. Te farii nei te hoê tamahine puhipuhi avaava e 13 matahiti i teie manaˈo. “Te papu nei au e ua riro te avaava mai te hoê uputa no te raau taero,” o ta ˈna ïa i papai. “Fatata te taatoaraa o ta ˈu i matau, taa ê noa e toru taata, tei haamata i te puhipuhi i te avaava hou e rave ai i te raau taero.”
Eaha ïa no nia i te ta haihai o te avaava? Te faaite nei te mau maimiraa e e nehenehe iho â ratou e riro mai ei mea atâta—e piti tumu: A tahi, e pinepine te taata puhipuhi avaava i te huti rahi roa no te rave mai i te nicotine ta to ˈna tino e hiaai ra, e faaruru rahi ïa te mahaha i te mau taoˈa taero o te au auahi; a piti o te manaˈo tano ore ïa e te puhipuhi nei o ˈna i te hoê avaava “maitai aˈe” o te tapea ia ˈna ia ore e tutava no te faaea roa.
Ua ravehia hau atu i te 2 000 maimiraa no nia noa i te nicotine. Ua faaite mai te reira e o te nicotine te hoê o te mau taoˈa eita te hiaai e mâha matauhia e te taata, e te hoê o te mea ino roa ˈˈe. Te faaoioi nei te nicotine i te tupairaa mafatu e te tapiri nei i te mau uaua toto. E haere oia na roto i te mau ravea opereraa toto i roto noa e hitu tetoni—vitiviti aˈe i te hoê patiaraa i roto roa i te hoê uaua. Te ohipa nei oia i nia i te roro ia hinaaro rahi atu â, te hoê hiaai mai ta vetahi e parau ra e piti taime hau aˈe i te ino i te héroïne.
Ua ite anei te mau taiete hoo i te avaava, noa ˈtu ta ratou mau hunaraa, i te mau huru ino roa o te nicotine? Ua ite aˈena ratou e mea maoro i teie nei ia au i te mau faaiteraa. Ei hiˈoraa, te faaite ra te hoê tabula no te matahiti 1983 e ua tapao te hoê tane maimi no te hoê taiete hoo i te avaava, e ua haapii te mau iore, faaohipahia i roto i te fare maimiraa, i te turai tamau i te mau auri pana iho no te titau rahi atu â i te nicotine. E au ra e, ua huna-oioi-hia te maimiraa e te pu hamaniraa avaava e no teie nei roa te matararaa mai.
Aita te mau aito o te avaava i faaea noa ma te ore e paruru ia ratou i te mau aroraa na te mau vahi atoa mai. Te aratai nei te Apooraa no te Maimiraa Avaava i te Oire no New York i te mea ta The Wall Street Journal e pii ra “te ohipa haamaramaramaraa tano ore maoro roa ˈˈe i roto i te aamu o te tapihooraa i Marite.”
I raro aˈe i te tapao e aratai i te maimiraa tiamâ, ua haaputu te apooraa e mau mirioni dala marite no te aro i te mau enemi. Ua haamata-taatoa-hia i te matahiti 1953 i to te taote ra o Ernst Wynder, no te Pu Rapaauraa i te Mariri ai taata no Memorial Sloan-Kettering, iteraa e ua faatupu te mau ta o te avaava tei paraihia i nia i te tua o te iore i te mau puu. Ua haamau te pu hamaniraa i te apooraa no te faaore i te haapueraa o te mau haapapuraa maramarama no nia i ta ratou ohipa, na roto i te patoiraa e ta ratou iho mau haapapuraa i te pae ite aivanaa.
Nafea râ te aivanaa o te apooraa ia horoa mai i te mau faahopearaa taa ê roa i te mau ohipa tei itehia i roto i te toea o te pu maimiraa? Te faaite nei te mau api parau tei operehia aita i maoro aˈenei i te hoê ohipa haavarevare faanaho-maitai-hia. E rave rahi taata maimi no te apooraa, haafifihia e te mau parau faaauraa papaihia e e hiˈopoahia e te mau pǔpǔ iti taata paruru aravihi no te hiˈopoa, tei ite e mea tia iho â te mǎtaˈu e maraa ra no nia i te oraora-maitai-raa. I to te apooraa iteraa i te mau tupuraa, ia au i The Wall Street Journal, “aita oia i tâuˈa faahou i te tahi taime, aore ra ua vaiiho roa i ta ˈna mau maimiraa o tei faariro i te puhipuhiraa i te avaava ei fifi atâta no te oraora-maitai-raa.”
Ma te aratai-omoe-hia, ua rave-tamau-hia te maimiraa no te hoê avaava maitai aˈe e rave rahi matahiti te maoro. Ia ravehia te reira i mua i te taata e tupu ïa te hoê faˈiraa faahiti-ore-hia e mea atâta mau te puhipuhiraa i te avaava no te oraora-maitai-raa. I te hopearaa o te mau matahiti 1970, ua aˈo te hoê paruru paari no te hoê taiete hoo i te avaava ia vaiihohia taua mau tutavaraa ra no te hamani i te hoê avaava “maitai” e mea faufaa ore e ia faanaho i te mau api parau atoa tei taaihia i te reira.
E piti ohipa tei taa-maitai-hia mai te mau matahiti o te hiˈopoaraa mai: E mea ino mau iho â te nicotine, e te haapohe ra te puhipuhiraa i te avaava. Noa ˈtu te huna-rahi-raa i teie mau tupuraa i mua i te taata, te faaite nei te mau taiete hoo i te avaava na roto i ta ratou mau ohipa e ua ite maitai ratou i te mau tupuraa.
Parihia no te faaohipa-ino-raa, ua parau te auvaha rahi ra o David Kessler no te Faatereraa i te pae no te Maa e te Raau taero i Marite (FDA) e: “E nehenehe e faarirohia te tahi mau avaava i teie mahana, inaha, mai te mau faanahoraa aravihi roa o te opere i te nicotine i roto i te hoê faito tano maitai . . . navai no te faatupu e no te atuatu i te peu ino.”
Ua faaite o Kessler e e rave rahi parau tuite no te hamaniraa ta te mau taiete hoo i te avaava o te haapapu i ta ratou mau tapao. Te hoê no te hoê ïa huru tauiraa i te mǎrû o te avaava e te hoê faatupuraa rahi roa ˈˈe o te nicotine matauhia. Te tahi atu raveraa no nia ïa i te mau titia e te mau papie o te avaava e te nicotine no te faarahi atu â te hamaniraa. Area râ te tahi atu te tuu rahi nei ïa i te nicotine i roto i te hutiraa matamua a te taata puhipuhi avaava i te hopea. Hau atu, te faaite nei te mau api parau a te pu hamaniraa, e ua apiti-atoa-hia mai te amoniac tatuhaahia i roto i te avaava no te horoa rahi atu i te nicotine. “Fatata e tataipiti te rahiraa matauhia tei hutihia i roto i te ravea opereraa toto o te hoê taata puhipuhi avaava,” o ta te hoê ïa tabula i roto i te New York Times e parau ra. Ua faaite te FDA e raau taero te nicotine e te opua ra e haamau i te mau ture etaeta ˈtu â no nia i te avaava.
Ua taai-atoa-hia te mau faatereraa e te avaava, i roto râ i te hoê raveraa taa ê. Ei hiˈoraa, te haaputu ra te faatereraa no Marite e 12 miria dala marite i te matahiti hoê no roto mai i te mau ture a te hau i nia i te avaava. Tera râ, te numera nei te Piha toroa a te hau no te Hiˈopoaraa i te mau Ravea aravihi e 68 miria dala marite tei mâuˈa no te avaava i te matahiti hoê, no te aufau i te mau haamâuˈaraa o te ravea rapaauraa e te ereraa te faahoturaa.
Te titauraa i te mau haamauruururaa i te pae faanavairaa faufaa e e rave rahi ohipa, te tururaa i te mau tuhaa aravihi e hamani i te mau tauihaa, te huna-rahi-raa i te mau fifi atâta o te oraora-maitai-raa—ua faareva mau iho â te pu hamaniraa avaava i te tahi mau taoˈa maue taa ê roa no te paruru ia ratou iho. Noa ˈtu e te haapapu nei ratou e mea aravihi aˈe ratou i te paruru a te taoˈa maue i nia ia Lonedona aore ra eita a tiai noa.
E mea papu râ eita te mau aito o te mau taiete e nehenehe faahou e huna i to ratou iho huru. Ua ona-mirioni-hia ratou, e ua haapohe atoa ratou e mau mirioni taata, e au ra hoi e aita ratou e peapea ra e ua riro te mau faahopearaa ei ati riaria o te haapohe e rave rahi taata.
[Parau iti faaôhia i te api 18]
E au ra hoi e ua rahi roa te mǎhu veavea no te haamaue i te reira
[Parau iti faaôhia i te api 19]
Te faariro nei te maimiraa a te hoê Taatiraa i te avaava ei ohipa o te faatupu i te mariri ai taata
[Parau iti faaôhia i te api 20]
Te nicotine o te hoê o te mau taoˈa taero roa ˈˈe matauhia
[Parau iti faaôhia i te api 21]
Ua ona-mirioni-hia ratou; e ua haapohe ratou e mau mirioni taata
[Tumu parau tarenihia i te api 20]
50 000 maimiraa—Eaha ta ratou i ite?
Teie te tahi noa hiˈoraa o te mau fifi faahitihia e te feia maimi tei faatuatihia i te puhipuhiraa i te avaava:
MARIRI AI TAATA O TE MAHAHA: E 87 i nia i te hanere feia puhipuhi avaava e pohe nei no te mariri ai taata o te mahaha.
MAˈI MAFATU: E nehenehe e 70 i nia i te hanere feia puhipuhi avaava e tupuhia i te maˈi mafatu.
MARIRI AI TAATA O TE TÎTÎ: E 74 i nia i te hanere mau vahine o te puhipuhi ra e 40 avaava aore ra hau atu i te mahana tataitahi o te pohe nei no te mariri ai taata o te tîtî.
PARUPARU I TE PAE FAAROORAA: Te fifi-rahi-hia nei te mau tamarii a te mau metua vahine puhipuhi avaava e faaroo maitai.
OMAHA TIHOTA ATÂTA: Te tupuhia nei te feia omaha tihota o te puhipuhi ra aore ra o te amuamu ra i te avaava i te fifi rahi te inoraa te upaa e oioi roa to ratou orio mata i te inohia (hoê maˈi o te orio mata).
MARIRI AI TAATA O TE AAU RAHI: Te faaite ra e piti maimiraa i nia e hau atu i te 150000 taata i te hoê taairaa papu i rotopu i te puhipuhiraa i te avaava e te mariri ai taata o te aau rahi.
AHO PAU: E nehenehe te puhipuhi-faahou-raa e faarahi roa ˈtu â i te aho pau i nia i te mau taurearea.
HURU PARUPARU E PUHIPUHI I TE AVAAVA: E maha taime hau aˈe te mau tamahine a te mau vahine tei puhipuhi i to ratou hapûraa i te puhipuhi i te avaava.
LEUCÉMIE: E au ra e te faatupu nei te puhipuhiraa i te avaava i te leucémie myéloblastique.
MAU PEPE: Ia au i te hoê maimiraa a te Nuu faehau no Marite, e mauiui ohie noa te feia puhipuhi avaava no te mau pepe a haapepe noa ˈi ratou ia ratou iho.
FERURIRAA: E nehenehe te mau faito rahi roa o te nicotine e faaiti i te aravihi o te feruriraa ia rave anaˈe te hoê taata i te mau ohipa fifi roa.
HEPOHEPO: Te tuatapapa nei te mau taote i te pae feruriraa i nia i te hoê taairaa i rotopu i te puhipuhiraa i te avaava e te hepohepo rahi mai te schizophrénie.
HAAPOHERAA IA ˈNA IHO: Ua faaite te hoê maimiraa i nia i te mau vahine utuutu maˈi e piti taime hau aˈe te mau vahine utuutu maˈi o tei puhipuhi i te avaava i te haapohe ia ratou iho.
Te tahi atu â mau fifi atâta e tuu atoa mai i roto i te tabula: Te mariri ai taata o te vaha, o te afata reo, o te arapoa, o te vahi haereraa maa, o te rama, o te vairaa maa, o te aau ǒaǒa, o te opupu, o te upaa, e te arapoa vairaa tamarii; te paiuma-roa-raa te toto i roto i te roro, te maˈi mafatu, te maˈi mahaha tamau, te maˈi o te faanahoraa opereraa toto, te aˈairaa o te vairaa maa, te omaha tihota, te tiipa, te fanauraa i te mau aiû pararai, te paari-ore-raa o te ivi, e te haaperaa te tariˈa. E nehenehe e tuu atoa mai i te mau ati auahi, i te mea e o te puhipuhiraa i te avaava te tumu rahi i paapaa ˈi te mau fare, te mau hotela, e te mau fare maˈi.
[Tumu parau tarenihia i te api 22]
Te avaava aita e au auahi—Hoê mono atâta roa
No roto mai te manuïaraa rahi roa ˈˈe e 1,1 miria dala no te hamaniraa o te avaava faahuˈahuˈahia i te mau pǔpǔ iti taata aravihi ore na roto i te huˈahuˈa avaava faanoˈanoˈahia. O ta ˈna mau tapao faanoˈanoˈahia tei tui te roo i teie nei. Te tamǎrû nei te “huru matamua o te avaava iti” eita râ e maoro. Ua parau te hoê mono peretiteni tahito o teie taiete hoo i te avaava e: “E rave rahi taata o te tamata na mua i te mau taoˈa noˈanoˈa roa ˈˈe, i te pae hopea râ, e rave ratou i [te tapao puai roa ˈˈe].” Teie ïa te faatianianiraa e, “Te hoê avaava amuamu puai no te mau tane pautuutu” e, “Te tamǎrû nei oia.”
Ua tapao The Wall Street Journal, o tei faahitihia i roto i teie faanahoraa o te taiete, i ta ˈna patoiraa e “te rapaau nei oia i te mau faito nicotine.” Ua faahiti atoa te Journal e ua parau e piti taata tuatapapa i te mau huru o te avaava no tahito ra a te taiete, a tahi ra raua e tauaparau ai no nia i te tumu parau, e “noa ˈtu e aita te taiete e faaohipa ra i te mau faito nicotine ma te tano ore, te faaohipa hape nei râ oia i te rahiraa nicotine ta te feia puhipuhi e huti ra.” Te parau atoa nei raua e te tuu faahou nei te taiete i te mau raau no te haamaraa i te huru alcalin o te avaava faahuˈahuˈahia. Ia rahi anaˈe te huru alcalin o te avaava faahuˈahuˈahia, “e rahi atoa ïa te nicotine.” Te faahiti faahou ra te Journal i teie haamaramaramaraa no nia i te avaava faahuˈahuˈahia e te amuamuhia e: “Te avaava faahuˈahuˈahia, o te hapehia na i te tahi taime e te avaava amuamu, o te hoê ïa avaava faahuˈahuˈa-roa-hia o ta te feia e huti, eita râ e amuamu. E rave te feia faaohipa maa tuhaa iti, aore ra e ‘tipapa,’ e e tuu atu i ropu i te papariˈa e te tie niho, a taui noa ˈi ratou i te vahi maoti to ratou arero e a tutuha ˈi i te tahi mau taime.”
Te horoa nei te mau tapao faanoˈanoˈahia o tei hamanihia no te feia aravihi ore e 7 e tae atu i te 22 i nia i te hanere noa o to ratou nicotine no te faahaere na roto i te ravea opereraa toto. E nehenehe te tapao puai roa ˈˈe e haapaupau te aho o te feia faaohipa apî. O te hoê ïa avaava faahuˈahuˈa-roa-hia no te mau tane “mau.” E hitu ahuru ma iva i nia i te hanere o to ˈna nicotine “anoi-ore-hia” ra, o te haere oioi i roto i te ravea opereraa toto. I te mau Hau Amui no Marite, te haamata nei te mau taata i te huti i te avaava faahuˈahuˈahia na roto i te ihu i te faito au noa e iva matahiti. E teihea tamarii e iva matahiti o te patoi maoro i te mau tapao puai roa ˈˈe e e riro ai ei mau tane “mau”?
E mea puai roa ˈˈe te faito nicotine o te rehu i teie nei i to te hoê avaava. Te parauhia ra e tupu-oioi-hia te feia huti i te avaava faahuˈahuˈahia na roto i te ihu e maha taime hau aˈe i te mariri ai taata o te vaha, e tupu-atoa-hia ratou i te mariri ai taata o te arapoa e 50 taime hau aˈe i te feia aita e faaohipa ra i te reira.
Ua tupu maa taime poto noa te hoê faahaparaa rahi i te mau Hau Amui no Marite i te tuuraahia te hoê taiete hoo i te avaava i mua i te haavaraa e te metua vahine o te hoê taata tuiroo tahito no te ohipa hororaa i te fare haapiiraa teitei, o tei pohe no te mariri ai taata o te vaha. Ua noaa ia ˈna hoê punu avaava faahuˈahuˈahia anoi-ore-hia i te hoê oroa hautiraa e 12 matahiti to ˈna e i muri iho ua faaohipa o ˈna e maha punu i te hebedoma hoê. I muri iho ua faaruru o ˈna e rave rahi tâpûraa mauiui i nia i to ˈna arero, to ˈna taa, e to ˈna arapoa, ua faarue mai to ˈna mau taote. Ua pohe te taata apî i te 19raa o to ˈna matahiti.
[Tumu parau tarenihia i te api 23]
Nafea ia faaea
E mau mirioni taata tei manuïa i te faatiamâ mai ia ratou iho i te faatîtîraa o te nicotine. Mai te peu e e taata puhipuhi avaava oe, e mea maoro atoa, e nehenehe atoa oe e haapae i teie peu ino roa. Teie te tahi mau manaˈo tauturu:
• Ia ite oe na mua eaha to mua. Te mau tapao o te maˈi ereraa oia ïa te hepohepo, te riri vave, te taninitoraa te upoo, te fiva, te ereraa i te taoto, te mauiuiraa te vairaa maa, te poia, te hiaai rahi, te itiraa e haamau i te feruriraa, e te horuhoru rahi. Ia papu e, e ere i te hoê huru tupuraa oaoa, e itehia te mau tapao o te maˈi uˈana roa ˈˈe i roto i te tahi tau mahana noa e e mǎrû maine mai i muri iho i te mea te tiamâ maira te tino i te nicotine.
• I teie nei e haamata maitai ai te aroraa i te pae feruriraa. E ere to oe tino anaˈe te hiaai ra i te nicotine ua taui-atoa-hia râ to oe feruriraa e te mau huru taaihia i te puhipuhiraa i te avaava. A hiˈopoa i ta oe tereraa ohipa matauhia no te ite eaha te taime oe e rave mai ai i te hoê avaava, e a taui i taua huru ra. Ei hiˈoraa, mai te peu e e puhipuhi noa na oe ia paia anaˈe oe, a faaoti e tia i nia e a haere e ori haere aore ra e horoi i te auˈa.
• Ia tupu tauê anaˈe te hoê hiaai uˈana, no te hepohepo paha, a haamanaˈo e e ore te hiaai i roto noa e pae minuti. Ia ineine oe i te faaohipa i to oe feruriraa na roto i te papairaa i te hoê rata, te faaetaetaraa i te tino, aore ra te amuraa i te hoê faraoa inai maitai. Te pure o te hoê ïa tauturu puai no te faatupu i te hitahita ore.
• Mai te peu e e paruparu oe no te manuïa-ore-raa e faaea, eiaha e faarue. Te ohipa faufaa oia hoi te tamata-faahou-raa.
• Mai te peu e te haama nei oe no te mea te poriahia ra oe, a haamanaˈo e e hemo roa te mau haamaitairaa e haapae i te avaava i te mau fifi atâta o te tahi maa kilo noa. E nehenehe te amuraa i te maa hotu aore ra te mau maa tupu e riro ei tauturu ohie. A inu rahi i te pape.
• Te faaearaa i te puhipuhi i te avaava o te hoê ïa tuhaa. Te tamauraa i te haapae i te avaava o te tahi atu â ïa tuhaa. A haamau i te hoê taime no te faatiamâ mai i te avaava—hoê mahana, hoê hebedoma, toru avaˈe, e a muri noa ˈtu.
Ua parau o Iesu e: “E aroha ˈtu oe i to taata-tupu mai to aroha ia oe iho na.” (Mareko 12:31) No te here i to oe taata-tupu, a faaea i te puhipuhi i te avaava. No te here ia oe iho, a faaea i te puhipuhi i te avaava.—A hiˈo atoa i te tumu parau ra “Te avaava—Te hiˈoraa kerisetiano,” i roto i te A ara mai na! 8 no tiurai 1989, mau api 13-15.