VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/6 api 18-19
  • Te fatata maira te hoê oraraa e aita e mauiui faahou!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te fatata maira te hoê oraraa e aita e mauiui faahou!
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê Arii e te mana hau aˈe i to te taata
  • Te mauiui o te mou roa
    A ara mai na! 1994
  • Eaha te Basileia o te Atua?
    Eaha ta te Bibilia e haapii mai?
  • Ia here anaˈe te mau taata atoa te tahi i te tahi
    A ara mai na! 1998
  • Hau atu i te hoê enemi haavî
    A ara mai na! 1994
Ite hau atu â
A ara mai na! 1994
g94 8/6 api 18-19

Te fatata maira te hoê oraraa e aita e mauiui faahou!

E HURU hamaniraa faahiahia mau te tino o te paruru ra ia tatou i te veavea. E turai te hoê faahohonuraa o te reira ia tatou ia haamaitai i te Poiete, mai ta te taata papai salamo a te Bibilia i papai e: “E haamaitai au ia oe, ua taa ê hoi to ˈu hamaniraahia.” (Salamo 139:14) Oia mau, o te Atua anaˈe te nehenehe e faatupu i te hoê oraraa aita e mauiui! Nafea râ te reira e tupu ai?

A tapao e hou e faaorehia ˈi te mauiui e te roimata tei tǎpǔhia, te faaite ra te Bibilia no nia i “te raˈi apî e te fenua apî; ua mou hoi tei mutaa iho raˈi, e tei mutaa ihora fenua.” (Apokalupo 21:1, 4) Oia mau, aita te Bibilia e parau ra no nia i te raˈi e te fenua o ta tatou e ite ra o te mou. Te faahiti poto noa râ oia no nia i te hoê faanahonahoraa taatoa o te mau mea apî o te mono i to teie nei tau. Oia, e nehenehe te hoê faanahonahoraa api tei hau aˈe i ta te taata e faatupu i te hoê oraraa tia, oaoa e te mauiui ore i nia i te fenua nei.

Ma te faataa i taua faatereraa ra, te parau nei te Bibilia e “faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia [aore ra, faatereraa] . . . e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” (Daniela 2:44) I to Iesu vairaa i nia i te fenua nei, ua haapii oia ia tatou ia pure no taua Basileia o te faatere i to ˈna parauraa e: “E na ô outou ia pure: E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa. Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.”—Mataio 6:9, 10.

Eaha râ te auraa o te tupuraa o taua pure ra no nia i te hoê oraraa e aita e mauiui?

Te hoê Arii e te mana hau aˈe i to te taata

Tei roto te ravea i te paari e te mana o te taata tei maitihia e te Atua ei upoo i roto i Ta ˈna faatereraa. O Iesu Mesia iho taua taata ra. Te parau ra te hoê parau tohu a te Bibilia no nia ia ˈna e: “Ei nia i to ˈna ra tapono te hau vai ai . . . E te tupuraa o to ˈna mana i te rahi e to ˈna hau, aore ïa e hopea.”—Isaia 9:6, 7.

E paari rahi aˈe to Iesu, i nia i te raˈi i teie nei, i to te mau taote atoa i nia i te fenua nei. Ua taa maitai ia ˈna te mau tereraa o to tatou tino, oia atoa ta ˈna mau raveraa no te paruru i te tino iho i te pepe. I to ˈna oraraa i nia i te fenua nei ei taata e hau atu i te 1900 matahiti i teie nei, ua nehenehe oia e faaora i te mau maˈi aore ra i te mau ati. Ua faaite oia i te mea ta ˈna e rave i nia i te hoê faito rahi mai te hoê Arii i roto i te Basileia o te Atua. Ei hiˈoraa, te parau ra te Bibilia e:

“E e feia rahi tei haere mai ia ˈna ra, i te hopoi-atoa-raa mai i te pirioi, e te matapo, e te vava, e te paruparu, e te mau maˈi ěê atoa e rave rahi, e ua tuu maira i te pae avae o Iesu; faaora ihora oia ia ratou. Maere anaˈe ihora taua feia rahi ra, i te iteraa ratou i te vava i te parauraa, e te paruparu i te oraraa, e te pirioi i te haereraa, e te matapo i te hiˈoraa.” (Mataio 15:30, 31) I roto i te mau maˈi ta Iesu e faaora i roto i te faatereraa o to ˈna Basileia o taua maˈi ino roa atoa, te mauiui tamau.

Oia mau, auê ïa haamaitairaa faahiahia mau e! E ere râ te tahi noa mau maˈi te faaorahia. Te parau tǎpǔ a te Poiete oia hoi: “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.” (Isaia 33:24) No reira, i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua, e tupu te parau tǎpǔ ra, “e ore roa . . . te mauiui, e ore atoa ïa.”—Apokalupo 21:4.

I raro aˈe i te faatereraa hanahana a te Basileia o te Mesia, e ohipa e rave rahi mau tereraa o to tatou nei tino ma te tia roa, te mea o te paruru atoa nei ia tatou i te mauiui, no te mea e faaorehia te hara. Eita te pu faaararaa o to tatou tino e ohipa faahou no te haamauiui. Ma te oaoa, ia au i te mau parau tohu a te Bibilia e tupu i mua nei, tei pihai iho roa tatou i te uputa o taua ao apî ra, i reira aita e mauiui faahou.—Mataio 24:3-14, 36-39; Timoteo 2, 3:1-5; Petero 2, 3:11-13.

E nehenehe outou e fanaˈo i te oraraa i raro aˈe i te faatereraa a te Atua ia haapohehia te arii o te mauiui o te faaino nei tau mirioni taata. E tia râ ia outou ia rave i te hoê ohipa. Ua haafaufaa Iesu Mesia i te hoê titauraa matamua i to ˈna pureraa i te Atua e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.”—Ioane 17:3.

E oaoa roa te mau Ite no Iehova i te tauturu ia outou ia noaa taua ite faufaa ra. A ani noa ˈtu i te hoê o ratou e faaea ra i pihai iho i to outou vahi, aore ra a papai i te feia nenei i teie vea, ma te faaite i to outou hinaaro e haapii i te Bibilia i ǒ outou ra aore ra i te tahi atu vahi papu. E ravehia ïa te mau faanahoraa ia ite hau atu â outou no nia i te mau opuaraa a te Atua ia fanaˈo te mau taata i te hoê oraraa e aita e mauiui.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono