Te Ekalesia—Mau tauiraa e arepurepuraa
“E rave rahi feia faaroo tei huru ê roa i te mau tauiraa i faahepohia mai ia ratou.”—L’Histoire, tiurai/atete 1987.
“Ia tahe noa ˈtu te hoê tuatiraa o te fifi . . . e ere-roa-hia te fare i te maramarama. . . . A mono i te fariiraa euhari i roto i te vaha na roto i te fariiraa euhari i roto i te rima, e ua ‘haapohe outou i te faaroo o te rahiraa o te mau taata farani.’”—Voyage à l’intérieur de l’Église Catholique.
“Na roto i te faaapîraa i te lituria e te faaohiparaa i te reo o te fenua iho, mai te huru ra ïa e ua erehia te ekalesia i te rahiraa o te feia haere pure [tei] ati maite i te tahi mau tutuu e faarirohia na ei mau tutuu e ore roa ˈtu e aueue. . . . E inaha, ua fati aˈera hoi te parau no te amoraa i te hopoia, e ua aueue aˈera hoi te faaroo.”—Nord Eclair, eperera 24-25, 1983.
TE HAAPAPU maitai maira te mau faahitiraa parau i nia nei i te arepurepuraa e vai ra i roto i te feruriraa o te mau katolika e rave rahi. E hoˈi noa mai â teie nei uiraa: “E apiti atu na to tatou mau metua e mau tupuna i te oroa pureraa e parauhia na na roto i te reo latino e e mea taa ê atoa hoi ta ratou huru pure. Mea nafea ˈtura hoi teie huru raveraa i te mau mea i te ore-taue-raa?”
Ua riro atoa te haafatata-apî-raa te ekalesia i pihai iho i te tahi atu mau haapaoraa ei tumu no te mau fifi. Teie ta te vea farani ra Le Monde e faataa ra: “E rave rahi feia faaroo teie e manaˈo nei e te eiâhia nei ratou. E rave rahi hoi taime te parau-noa-raahia ia ratou e o ta ratou anaˈe te haapaoraa mau, aore ra te haapaoraa maitai roa ˈˈe.” Parau mau, e rave rahi mau katolika teie e turu nei i te manaˈo ra oia hoi mea faufaa roa te mau aparauraa e to ratou “mau taeae tei taa ê,” mai te mau orthodoxes e te mau porotetani. Aita râ hoi te rahiraa o te taata tei haapii-papu-hia e ‘i rapaeau atu i te haapaoraa, aita e ora’, e taa ra i teie tauiraa i ravehia i nia i te tahi atu mau haapaoraa. O teie huru apî o te ekalesia te tumu rahi roa no te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te Vaticana e te feia e mau ra i te mau tutuu, tei tiavaruhia hoi to ratou aratai varua, te arii epikopo hopea ra o Marcel Lefebvre, na te Pâpa o Ioane Paulo II, i te matahiti 1988 ra.
Aita te mana i faaturahia
E pinepine te mau katolika i te faaite mai i to ratou manaˈo aehuehu no nia i te parau no te mana o te ekalesia. Inaha, noa ˈtu e ua farii-maitai-hia o Ioane Paulo II no te tiaraa ta ˈna i mau no te parau-tia o te ao nei, e rave rahi mau katolika tei patoi i te pee i te mau ture morare ta ˈna i vauvau mai i roto i ta ˈna mau oreroraa parau huiraatira. No reira, te faaohipa nei te rahiraa o te mau tane e te mau vahine katolika i te mau ravea faaitaimeraa i te fanau i opanihia e te ekalesia. Te faaohipa atoa nei hoi vetahi pae i te haamaruaraa tamarii.
Ua hiˈopoa-faahou-hia te parau no te mana o te ekalesia i roto i te mau tuhaa atoa. I te mea hoi e ua mau te pâpa e te tahi atu mau aratai haapaoraa tiaraa teitei i te hoê tiaraa taa ê no nia i te hoê tumu parau, aita roa ˈtu ïa te reira i haafifi i te mau melo noa, i te mau perepitero, e oia hoi i te mau epikopo ia patoi atu ia ratou. Te faataa ra te buka ra La Réception de Vatican II e: “Ia au i taua hiˈoraa ra, ua parare roa te huru tupuraa i faatupuhia e te apooraa i roto roa i te oraraa iho o te Ekalesia. Ua riro te Ekalesia katolika-roma i teie nei ei pu no te mau aparauraa tamau. Te faahiti-tahaa-hia nei hoi te mau parau a te pâpa e e pinepine atoa i te faainohia. Te rahi noa ˈtura te taata i roto i te Ekalesia katolika-roma teie e parau nei e e ere roa ˈtu vetahi mau parau a te pâpa—te hoê tuhaa aore ra te taatoaraa—no ratou.”
Ua farii vetahi mau katolika i te mau tauiraa no rapae mai i te faroo a te ekalesia e te tamau nei â hoi ratou i te faatupu i ta ˈna mau peu faaroo. Te peapea nei te tahi pae no nia i te mau ohipa e tupu ra e te oaoa nei ratou i te ora mai te mau melo aita roa ˈtu e farii ra i te taatoaraa o te mau manaˈo o te ekalesia. Ia au i te mau numera e vai ra, te vai atoa ra te toruraa o te pǔpǔ o te mau katolika tei ore roa ˈtu e nehenehe faahou e turu i te ekalesia.
Aita te arepurepuraa faaroo i mau noa i roto i te Ekalesia katolika i Farani. I te mau Pays-Bas atoa, ua tupu te mau fifi i roto i te mau katolika e i roto atoa i te mau porotetani, mai ta tatou tumu parau i mua nei e faataa mai.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 9]
Tamaˈi tivira i roto i te Ekalesia no Beretane
Na to tatou taata papai A ara mai na! i Beretane
E OHIPA taa ê? Eita roa ˈtu ia au i te The Sunday Times no Lonedona. “Ua mutu te Ekalesia no Beretane na ropu,” ta ˈna ïa e faaite ra. “Te haere nei te Ekalesia i amahamaha i nia i te tamaˈi tivira.” Na te aha hoi i aratai i te ekalesia i haamauhia, i nia i te hoê huru peapea mau? Na te parau ra ïa i faaauhia e ia nominohia te mau vahine ei perepitero.
I roto i te hoê opuaraa faufaa roa i ravehia i te avaˈe novema i mairi aˈenei, ua maiti te pae rahi oia hoi e piti i nia i te toru o te apooraa a te mau epikopo o te Ekalesia no Beretane, e ia nominohia te mau vahine ei perepitero. Te tahi tau 3500 mau ekalesiatiko, te hoê i nia i te toru o te taatoaraa o te numera o te ekalesia, tei parauhia e ua patoi ratou i te opuaraa, ua faarue mai hoi te tahi pae i te ekalesia ma te feaa te manaˈo. Te tahi pae râ, i raro aˈe i te aratairaa a te epikopo no Lonedona, teie e tiaturi nei e tapea â i to ratou tiaraa taata anglican a titau noa ˈi ratou “e tahoê atu i te pâpa,” i Roma.
Ua aratai te Arii epikopo no Canterbury i ta ˈna mau tutavaraa no te turu i te tauiraa oia hoi ia nominohia te mau vahine. “Te nominoraahia te mau vahine ei perepitero,” o ta ˈna ïa i parau, “aita roa ˈtu e taui ra i te hoê noa ˈˈe parau i roto i te mau tiaturiraa, i te mau papai aore ra i te faaroo o ta tatou Ekalesia.” Te na ô faahou ra oia e: “E riro oia i te tauturu i te parau no te tiaturiraa o te ekalesia i mua i te aro o te toea o te ao nei. Te faaohipahia ra hoi oia i te mea o ta ˈna e poro ra ia faahitihia te parau no te tuearaa.”
Aita râ te taatoaraa e farii ra. Ua faarue oioi mai hoi te hoê taata, tei faariro i te haavaraa a te apooraa epikopo ei “apotata” i te ekalesia no te riro mai ei katolika-roma a itehia ˈi te faaotiraa. “Ua tupu te huru ê rahi a opuahia ˈi e nomino i te mau vahine ei perepitero. Ua tupu te arepurepuraa i te pae varua. Aita te rahiraa o te taata i taa faahou e nafea râ,” ta te hoê ïa melo o te mau upoo faatere haapaoraa i parau. I roto i taua area tau ra, te hiˈo ra te Vaticana, a titau maite noa ˈi oia i te feia i faarue mai, i te faatereraa ei “fifi apî e te ino atoa hoi i roto i te parau no te tahoêraa i te mau anglicans e te mau katolika.”
Te parauhia ra e 1 400 vahine teie e tiai nei e ia nominohia ratou ei perepitero, ua farii ê na râ hoi te Haavaraa Nui beretane i taua opuaraa ra, e fariihia i muri iho na te Arii Vahine. E nehenehe teie mau mea atoa e rave e piti matahiti te maoro. Mea faahiahia roa ia ite e eaha mau na te huru o te Ekalesia no Beretane mai reira mai.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 7]
Camerique/H. Armstrong Roberts