Mau manaˈo no te mau metua hoovai
TE TOHU ra te piha numeraraa o te huiraatira no te mau Hau amui no Marite e e hau aˈe te mau utuafare metua hoovai i te mau utuafare e metua tane e e metua vahine e ta raua iho mau tamarii ia naeahia te matahiti 1995. I reira ïa e 59 i nia i te 100 o te mau tamarii e ora ˈi i roto i te “utuafare anoi” (e utuafare e te hoê metua hoovai) hou e naeahia ˈi ia ratou te 18 matahiti. Teie te tahi mau manaˈo no te tauturu i te mau metua hoovai o te maraa noa ra.
A vaiiho i te taime: E tia i te metua hoovai ia haamanaˈo e e titauhia te taime ia farii te tamarii i te metua apî. Te faataa ra te taote no te pae o te feruriraa o Hetherington vahine no te aha e mea fifi nau avaˈe matamua—aore ra matahiti: “I te omuaraa o te faaipoiporaa apî, e patoi te mau tamaroa e te mau tamahine atoa, ma te faariri, te manaˈo ino e te iria eiaha i te metua tane hoovai anaˈe iho i to ratou atoa metua vahine. E riri roa ratou . . . i to ratou metua vahine i to ˈna faaipoipo-faahou-raa.” E tia i te mau metua hoovai ia taa i te huru o te mau tamarii, noa ˈtu e e mea fifi roa.—Hiˈo Maseli 19:11.
Na mua ˈˈe a haamau i te auhoaraa maitai: Te faaara ra o Joy Conoll ma te paari, i roto i ta ˈna buka Te mau utuafare e metua hoovai, (beretane) e e mea ohie aˈe na te mau metua hoovai i te faaafaro i te haerea o ta ratou mau tamarii hoovai i muri aˈe i te haamauraa i te auhoaraa maitai. I taua taime ra, e mea maitai aˈe e na te mau metua fanau e aˈo ia hinaaro-anaˈe-hia. (A faaau i te Maseli 27:6.) I te tahi atu pae, e nehenehe te mau metua hoovai e faaite e te vai noa ra te tahi mau mea i roto i to ratou oraraa na roto i te tururaa i te mau ohipa matauhia o ta ratou i fanaˈo na—mai te ori haere avae aore ra te hautiraa e o ratou. Eiaha roa te mau metua tane hoovai e aˈo i te utuafare i te taime tamaaraa.
A ape i te hiˈo pae tahi: E tia i te metua tane hoovai aore ra te metua vahine hoovai, mai te peu e e tia ia ratou, ia ore e here rahi aˈe i ta ˈna iho tamarii, noa ˈtu e mea fifi te reira i te tahi taime.—A faaau i te Roma 2:11.
A haafatata ma te ara: Ua itehia i roto i te hoê maimiraa apî no nia i te mau utuafare metua hoovai e e mea pinepine te metua tane hoovai e te tamahine hoovai i te ore e afaro. Ia au i ta te hoê taata papai e: “E tamata te metua tane hoovai i te tauaparau, e e au ore te mau tamahine i te tauaparau atu. E tamata te metua tane hoovai i te aˈo e e patoi atu te mau tamahine.” Te faaite poto ra te taata papai e: “E au ra e aita roa ˈtu e mea aˈe ta te metua tane hoovai e tia ia rave i nia i te mau tamahine, o tei manuïa.” E titauhia iho â te faaoromai e te hamani maitai. I te mea e e au te mau tamahine ia haapopouhia ratou e te metua tane hoovai, mea pinepine ratou i te au ore ia tapeahia ratou, ia tauahihia. Ia vai ara noa te metua tane hoovai e e na reira paha te hoê tamahine. Ahiri tera iho â, e tia ia ˈna ia haapopou rahi e ia tauaparau hau atu i te tapea no te faaite i to ˈna here.—A faaau i te Maseli 25:11.
A ara i te pohehae: Te faaite ra te mau tupuraa e e rave rahi mau tamahine hoovai tei hiˈo i te metua vahine hoovai mai te vahine faatitiauˈa. Te metua vahine hoovai tei feruri na mua ˈˈe i te reira ma te haapao i te huru o te tamahine e ape ïa o ˈna ma te paari i te mau tataˈuraa faufaa ore. E tuhaa rahi ta te metua tane no te haamǎmǎ i te fifi na roto i te faaiteraa i ta ˈna iho tamahine i to ˈna here tamau e to ˈna faatura ia ˈna. (Maseli 15:1) Te faaite ra te feia maimi e e pinepine noa te mau metua vahine i te haa ma te oioi ia fariihia o ˈna mai te hoê metua vahine fanau no ta ratou tamahine hoovai apî. O te faaoromai faahou â te taviri.
E ere i te mea ohie te tiaraa metua hoovai. E maraa râ, mai ta te mau tausani hiˈoraa o tei manuïa e faaite ra. E a haamanaˈo na, te horoa ra te Bibilia i te aˈoraa maitai roa ˈˈe ia manuïa noa ˈtu te huru tupuraa i roto i te utuafare: “E ei nia roa iho i taua mau mea atoa nei, o te aroha o taua tatua nehenehe roa ra ïa.”—Kolosa 3:14.