Te oraraa ei hoa faaipoipo—Te haamaitairaa i te reira
E manuïa te faaipoiporaa i te aha?
E itehia mai te oaoa i roto i te faaipoiporaa i ta vai ïa aratairaa?
Nafea te fifi i te tauaparauraa e afaro ai?
NO TE ohiparaa a te mau buka ta râua i taio no nia i te tiamâraa a te mau vahine, ua faaea o Yasuhiro ia Kayoko, ta ˈna ïa hoa vahine, ma te manaˈo e nehenehe noa râua e faaore i ta râua taairaa. I to Kayoko hapûraa, faaipoipo ihora râua i mua i te ture. E mau manaˈo feaa noa râ to Yasuhiro no nia i te faanahoraa o te utuafare. I te tupuraa mai te fifi i te pae o te moni e ma te manaˈoraa e aita to râua huru e tuea ra, aore roa ïa e mea te tapea ia râua ia faataa ê.
Maa taime rii i muri aˈe i te faataa-ê-raa, e ma te ore râua i ite, ua haamata râua o Yasuhiro e o Kayoko i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. I muri iho râ, i to râua iteraa i te reira ua nehenehe ia râua e ite i te mau tauiraa i ravehia i roto i to te tahi atu oraraa i te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. Ua faaoti râua e faaipoipo faahou. I teie nei, no ta râua huru hiˈoraa paieti no nia i te faaipoiporaa, ua ineine râua i te rave i te mau faatusiaraa no te faaafaro i to râua mau fifi.
No te aha te piti o ta râua faaipoiporaa i manuïa? No to râua faatura i te Tumu o te faaipoiporaa. (Genese 2:18-24) Te aratairaa tei horoahia mai e te taata aˈo ite roa ˈˈe, te Atua ra o Iehova, o te taviri ïa tei iriti i te uputa ia oaoa te faaipoiporaa.
Te taviri no te faaipoiporaa oaoa
E nehenehe e faaafarohia te mau fifi i roto i te faaipoiporaa e e manuïa te faaipoiporaa ia faaohipa toopiti nau hoa i ta Iesu Mesia i parau: “Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to manaˈo atoa. O te ture matamua teie e te hau i te rahi. E mai te reira atoa te piti; E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.” (Mataio 22:37-39) O te reira te taviri ia oaoa te faaipoiporaa. E tia i te tane e te vahine toopiti atoa râ ia here ia Iehova na mua ˈˈe i te hereraa te tahi i te tahi aore ra ia râua iho. E nehenehe e faaauhia teie taairaa i te taura e toru firi. “Etaeta rahi to te taata ia rave mai i te hoê ra, e tia ia raua atoa ia rave atu ia ˈna; o te taura e toru fenu ra, eita ïa e motu vave.”—Koheleta 4:12.
Te hereraa i te Atua o te haapaoraa ïa i ta ˈna mau faaueraa, e e tia i te tane e te vahine ia mata na i te faaohipa i ta ˈna ture e ta ˈna mau faaueraa tumu no nia i te haerea o te taata i roto i to râua oraraa. I te na reiraraa te firi ra râua i te taura e toru fenu e te taura puai aˈe o to ratou ïa here ia Iehova. E “e ere hoi ta ˈna parau i te mea teimaha,” ta te Ioane 1, 5:3 e parau ra.
E faarirohia ïa te faaipoiporaa ei faanahoraa tamau. (Malaki 2:16) No teie huru niu i roto i te faaipoiporaa, e ohipa ïa nau hoa no te faaafaro i te mau fifi i roto i te faaipoiporaa maoti i te faarue na te uputa i muri mai na roto i te faataa-ê-raa.
Te faaiteraa i te here no to taata-tupu piri roa ˈˈe
Ia vai tamau te taairaa e to hoa faaipoipo, e tia ia oe ia aupuru i to oe here ia ˈna, to taata-tupu piri roa ˈˈe. Eiaha ïa ei here miimii. A tapao na e mea nafea te Bibilia i te faaitoito i teie faaueraa tumu: “Te tahoê-maite-raa to outou manaˈo, ma te hinaaro hoê, e ma te amui-atoa-raa o to outou aau i te haapaoraa i te parau hoê. Eiaha roa ei mea e ravehia ma te mǎrô e te teoteo faufaa ore ra; ei aau haehaa râ, i te manaˈo haamaitairaa ˈtu te tahi i te tahi eiaha ia ˈna iho. Eiaha hoi te taata atoa e haapao i ta ˈna anaˈe ihora, e haapao atoa râ i ta vetahi ê ra maitai.”—Philipi 2:2-4.
Parau mau, e mea fifi te raveraa i te hoê noa ˈˈe mea ma te ore e mǎrô e ma te ore e manaˈo ia ˈna iho i roto i teie ao miimii. Ia ore to hoa faaipoipo e faaite i to ˈna here ia oe, e mea fifi roa ˈtu ïa i te ore e manaˈo ia oe iho, ia manaˈo râ ma te haamaitairaa ˈtu te tahi i te tahi, e ia tuu oe i to hoa i nia aˈe ia oe, e manaˈo ohie noa ïa oe i te faufaa o to hoa faaipoipo. Te faaue ra te Bibilia ia tatou ia rave mai i te huru feruriraa e vai ra ia Iesu Mesia. E varua mana oia, tera râ “rave atura i to te tavini ra huru,” a riro ai ei taata. E ere te reira anaˈe iho, tera râ i to ˈna parahiraa i te fenua nei, “ua faahaehaa oia ia ˈna iho, i te haapao-maite-raa e tae noa ˈtura i te pohe,” o tei haamaitai hoi i te mau taata o te ore i farii maitai ia ˈna. (Philipi 2:5-8) Na roto i teie huru, ua noaa ia Iesu te mafatu o te feia patoi e rave rahi, e na roto i te apeeraa i to Iesu huru, ua na reira atoa ïa ta ˈna mau pǐpǐ. (Ohipa 6:7; 9:1, 2, 17, 18) Hoê atoa ïa huru tupuraa ta oe e ite. Ia tuu oe i to hoa faaipoipo i nia aˈe ia oe e ia haafaufaa oe i te maitai o to hoa, e nehenehe e noaa mǎrû ia oe to ˈna mafatu.
Teie râ, ia tuu oe i to hoa i nia ˈˈe ia oe e ere ïa te auraa e faaoromai noa te hoê vahine i te haavîraa a te hoê tane mai tei itehia ra i te pae Hitia o te râ. E tia ia râua te tane e te vahine ia tuu i te tahi atu i nia ˈˈe e ua ineine râua i te rave i te mau faatusiaraa no te tahi atu. Ia tauaparau nau hoa faaipoipo no nia i ta râua mau fifi ma te aau haehaa, ma te faaite i to ˈna anaanatae miimii ore i to te tahi atu maitai, ma te apee i te aˈoraa a te Atua, ua rave ïa râua i te eˈa no te faaafaro i ta râua mau fifi. E hiˈopoa na tatou i teie nei i te tahi mau aˈoraa a te Atua.
Ia “viivii ore hoi te roi [faaipoiporaa],”
O Iehova hoi te tumu no te faanahoraa o te faaipoiporaa, te vai ra ia ˈna ra te tabula ohiparaa no te taairaa tano i rotopu i te tane e ta ˈna iho vahine. I te uiraahia e e mea tia anei ia faataa ê te hoê tane i ta ˈna vahine no te mau tumu huru rau, ua parau o Iesu Mesia e: “Ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu.” Ua faaite oia e te vai ra hoê anaˈe iho tumu no te faataa ê e no te faaipoipo faahou i te na ôraa e i mua ˈtu: “E parau atu vau ia outou, O te haapae noa i ta ˈna vahine, e ere i to te faaturi, a faaipoipo ai i te tahi, ua faaturi ïa.”—Mataio 19:3-9.
Te taatiraa i te pae tino i rapae au i te faaipoiporaa, noa ˈtu e te vai ra te here, e ere roa ˈtu i te here no te tahi e te tahi. Te taoto ra te hoê tane no Tapone i ropu, e rave rahi mau vahine i rapae au i te faaipoiporaa. Ua haamata ta ˈna vahine i te ore e tiaturi faahou ia ˈna e ua ere oia i te oaoa. Ua fifihia ta râua faaipoiporaa. E ua tae i te hoê mahana ua parau maira te hoê o ta ˈna mau vahine faaturi e e faaite o ˈna i ta râua taairaa i ta ˈna vahine faaipoipo ma te ani ia ˈna ia faaipoipo râua. “E ore roa te taata e oaoa i teie huru taairaa,” ta ˈna ïa e haamanaˈo ra ma te tano hoi. Ua matara maira oia i teie vari i muri aˈe i to ˈna haamauiuiraa i te taatoaraa. E mea maramarama maitai te faaueraa a te Bibilia no nia i te reira ohipa. “Ia haamaitaihia te faaipoipo i te taata atoa ra, e te viivii ore hoi te roi; e haava hoi te Atua i te poreneia e te faaturi.” (Hebera 13:4) Ma te haapao i teie faaueraa, eita ïa te taata e peehia i te maˈi o te taatiraa i te pae tino, te mau faateimaharaa o te faaipoiporaa, e te mǎtaˈu i te hoê here huna i rapae au.
Te tane, a here e a aupuru i ta outou iho vahine
Na te Atua atoa i horoa i te faaueraa tumu no nia i te upoo o te utuafare. “E te mau vahine ra, e auraro outou i ta outou ihora mau tane, mai ta tatou i auraro i te Fatu ra. O te tane hoi to te vahine upoo, mai te Mesia atoa ra ei upoo ïa no te ekalesia,” ta te Ephesia 5:22, 23 e haapapu ra. E ere i te mea ohie ia faaohipa i teie aˈoraa. “E tamataraa fifi mau teie na ˈu,” ta Shoko i farii, o tei na nia iho i te tiaraa a ta ˈna tane no te mau faaotiraa hopea. Ma te manaˈo e tia i te hoê tane ia hoo mai i te fare ia naeahia ia ˈna fatata 30 matahiti, ua faahepo oia i ta ˈna tane ia hoo mai i te fare o ta ˈna i ite aˈena. I to ˈna haapiiraa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, ua taui oia i ta ˈna manaˈo no nia i ta ˈna tane. O ta ˈna i manaˈo e huru taata paruparu, ia hiˈo-maitai-hia râ, e huru taata paari, haehaa, e te mǎrû.
E titau teie faaueraa ia vai ara noa te mau tane e tei raro aˈe ratou i te mana rahi aˈe a Iesu Mesia. (Korinetia 1, 11:3) I te mea tei raro aˈe o ˈna i te mana a te Mesia, e tia i te hoê tane ia here e ia aupuru i ta ˈna vahine mai ta Iesu i here i ta ˈna mau pǐpǐ. (Ephesia 5:28-30) Oia mau, e haapao maite te hoê tane kerisetiano i te huru o ta ˈna vahine, ta ˈna mau hinaaro e ta ˈna mau otia hou a faaoti ai.
“Ia rapaauhia i te miti”
Mea fifi na Hisako ia tauaparau i ta ˈna tane. Ia tamata anaˈe o ˈna i te aparau ia ˈna, e ape ïa o ˈna i te aparauraa i te na ôraa e: “A rave mai ta oe e hinaaro.” Te haamanaˈo ra o Hisako e: “Te manaˈo nei au e te ereraa i te here tera te tumu o to mâua fifi. E mea maitai ahiri au i paraparau mǎrû atu ia ˈna.” I teie nei mahana e nehenehe o ˈna e ta ˈna tane e paraparau ma te oaoa. Ua itehia te tauiraa i to Hisako faaohiparaa i te aˈoraa i mua: “Ei parau mǎrû maitai anaˈe â ta outou, ia rapaauhia i te miti ra i te ite, ia ite outou i te mea tia ia parau atu i te taata atoa ra.” (Kolosa 4:6) Mai te maa tei tamitihia te huru o te auhia, e farii-ohie-hia ïa te mau parau i feruri-maite-hia e o tei horoahia ma te peu maitai. (Maseli 15:1) Ia haapao maitai oe i ta oe huru ia parau, e pinepine te mau aimǎrôraa i roto i te faaipoiporaa i te ore e tupu.
Oia mau, e manuïa mau te here i te Atua ra ia Iehova e te faaturaraa i ta ˈna mau faaueraa tumu. E turai te here ia Iehova ia faariro oe i ta oe faaipoiporaa ei taairaa tamau e e tauturu te reira ia oe ia haa no te tapea i te reira. Ua horoa te Atua i te mau aratairaa maitai o te tauturu ia oe ia faaruru i te mau fifi atoa o te faaipoiporaa e ia faaafaro i te fifi, noa ˈtu to ratou rahi mai te mouˈa ra te huru. I te rahiraa o te taime e ere te faataa-ê-raa te uputa no te hoê oraraa oaoa, o te faaohiparaa râ i te mau faueraa tumu o te Bibilia. E nehenehe oe e iriti i taua uputa ra na roto i te hereraa ia Iehova. No te aha oe e ore ai e haapii hau atu â no nia i ta ˈna aˈoraa e vai ra i roto i te buka aratai hau roa ˈtu i te maitai, oia hoi te Bibilia.
[Tumu parau tarenihia i te api 9]
Ia riro te faataa-ê-raa ei maitiraa
NOA ˈTU e e faatia te Bibilia ia faataa ê e ia faaipoipo faahou no te poreneia, eita te faaturi e faaore iho â i te taairaa i rotopu i te tane faaipoipo e ta ˈna vahine. E nehenehe te hoa hara ore e maiti e faataa ê aore ra aita.—Mataio 19:9.
Ua faaruru o Yasuko i teie faaotiraa. E fare ê ta ta ˈna tane e ta ˈna vahine faaturi. Ua pari te metua vahine hoovai ia Yasuko i te na ôraa e: “Na oe te hape i na reira ˈi ta ˈu tamaiti.” Ua taˈi noa o Yasuko. E rave rahi tei aˈo ia ˈna, aita hoê aˈe i faahapa i te ohipa a ta ˈna tane. I reira to ˈna iho mama tei haamata i te haapii i te Bibilia parauraa ˈtu ia ˈna: “I roto i te Bibilia ua faaite-papu-hia e mea hape te faaturi.” (Korinetia 1, 6:9) Ua haamǎmǎ te reira ia Yasuko i to ˈna iteraa e te vai noa ra te hoê faito no te mea maitai e te mea ino i roto i te ao i teie nei mahana.
I teie nei tei mua ia Yasuko te hoê maitiraa. Noa ˈtu e ua manaˈo o ˈna e faataa ê i ta ˈna tane, ua ite râ o ˈna i to ˈna haapiiraa i te Bibilia e te mau Ite no Iehova e aita atoa o ˈna i rave i ta ˈna iho tuhaa. No reira ua faaoti o ˈna e tamata i te mau faaueraa tumu a te Bibilia no te faaafaro i to ˈna fifi. Ua haamata oia i te faaohipa i te reira. (Ephesia 5:21-23) “E ere i te mea ohie,” ta ˈna e haamanaˈo ra. “Ua tamau noa vau i te topa i roto i to ˈu huru tahito. E rave rahi taime to ˈu pure-noa-raa ia Iehova ma te oto.” I to ˈna tauiraa, ua taui rii mǎrû atoa ta ˈna tane. Fatata e pae matahiti i muri iho, ua faarue ta ˈna tane i ta ˈna vahine faaturi. Teie ta Yasuko faaotiraa: “Ua papu ia ˈu e te auraroraa i te Parau a te Atua e mea faufaa mau.”
[Tumu parau tarenihia i te api 11]
Aita nau hoa e tuea ra no nia i te taatiraa i te pae tino e te faataa-ê-raa
E RAVE rahi hoa faaipoipo te pari ra e te tumu râua e faataa ê ai no te mea aita râua e tuea ra no nia i te taatiraa i te pae tino. Ma te tapao i te tumu o te fifi no nia i te tauiraa te faanahoraa o te utuafare i teie nei mahana, te parau ra te hoê buka piihia Sekkushuaritii to Kazokuno (Te taatiraa i te pae tino e te utuafare) e: “Eita roa ˈtu e tuea te faanahoraa o te hoê tane e ta ˈna vahine faaipoipo e te mau haamaramaramaraa no nia i te hinaaro tano ore o te taatiraa i te pae tino i teie nei mahana. Ua faahuru ê te mau haamaramaramaraa tei parare roa no nia i te taatiraa i te pae tino, i te hinaaroraa e taoto o nau hoa faaipoipo, ma te haamou i te here e au. E ere te faariroraa i te taatiraa i te pae tino ei taoˈa noa teie e haaviivii nei i te feruriraa e te mafatu o te taata, o te mau ripene video hohoˈa hairiiri atoa ïa e te mau buka faaooo e faataa ra i te tino o te vahine mai te taoˈa te huru. Te fifihia ra te mau vahine i te hamani-ino-raa i te pae taatiraa a [to ratou iho mau tane], e e riro mai te mau tane o tei tuuhia i te hiti i te paruparu i te pae no te hinaaroraa e taoto i te vahine.
E faahuru ê te mau vea, te mau hohoˈa video e te mau porotarama tia ore o te afata teata i te taatiraa i te pae tino. Aita ratou e haapii ra i te mea e oaoa ˈi te faaipoiporaa. E haamou atoa ratou i te tiaturiraa ta te tane e te vahine e tia i te faatupu ia manuïa ta râua faaipoiporaa. Te faaite ra Psychology Today e: “No te tiaturi i te tahi e te tahi e faaite ai oe i to oe mau manaˈo hohonu roa ˈˈe e mau mǎtaˈuraa i to hoa faaipoipo, ma te ite e aupuru-maite-hia. I te mea e e nehenehe te herehereraa e te hinaaro e taati i te pae tino e tupu i te rahi aore ra e iti mai i te roaraa o te tau, area râ te tiaturi i te tahi e te tahi e vai noa ïa.”
E ere tei te taatiraa i te pae tino te parau ia manuïa te oraraa o nau hoa faaipoipo. Ua parau te hoê vahine tei farerei i te fifi i roto i te faaipoiporaa e: “Te mea tei faaitoito hua ia ˈu o te mau parau e vai ra i roto i te buka Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa: ‘I te paeau rahi, mai te peu e e mau auraa maitai, te here e te faatura to ˈna hoa faaipoipo i roto i te tahi atu mau tuhaa o te oraraa nei, ia aparau raua te tahi e te tahi e ia ite raua eaha to te tahi e to te tahi hinaaro, eita roa ˈtu ïa to raua taatiraa i te pae tino e fifi noa ˈˈe.’”a
Te mea o te faatupu i te auraa piri roa i rotopu i nau hoa faaipoipo e ere ïa te taatiraa i te pae tino o te here râ. Te taatiraa i te pae tino aore e here e mea faufaa ore ïa, area râ te here e vai noa ïa. Ma te vaiiho i te taatiraa i te pae tino i to ˈna vairaa, ma te ore e haafaufaa hau atu i te reira i roto i to raua oraraa, e nehenehe nau hoa faaipoipo e oaoa i to raua auhoaraa e e faaore i te fifi o te oreraa raua e tuea no nia i te taatiraa i te pae tino.
[Nota i raro i te api]
a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Hohoˈa i te api 10]
Ia faatura-anaˈe-hia te mau faaueraa tumu a te Bibilia e tauturu te reira i nau hoa faaipoipo ia tauaparau râua ma te maitai