E nehenehe te mau utuafare e metua apî to roto e manuïa
E NEHENEHE ANEI TE MAU UTUAFARE E METUA APÎ TO ROTO E MANUÏA? E, MAI TE PEU NOA RÂ E E haamanaˈo te taatoaraa e “te mau Papai atoa, e mea faauruahia ïa e te Atua e e mea maitai ei haapiiraa, ei faahaparaa, ei faatitiaifaroraa i te mau mea, ei aˈoraa ma te parau-tia ra.” (Timoteo 2, 3:16, MN) Ia faaohipa anaˈe te taatoaraa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, mea papu e e manuïa iho â.
Te huru maitai matamua
Te horoa ra te Bibilia i te tahi noa mau ture no teie nei no te aratai i te mau taairaa i rotopu i te mau taata. Te faaitoito rahi nei ia faatupu i te mau huru e te mau manaˈo maitatai o te aratai ia tatou ia ohipa ma te paari. Ua riro teie mau manaˈo e huru maitatai ei niu no te hoê oraraa utuafare oaoa.
Mea papu maitai hoi, teie râ mea au ia parau faahou e te huru maitai matamua e titauhia ia nehenehe te hoê utuafare e manuïa o te here ïa. Ua parau te aposetolo Paulo e: “Ei [here] haavare ore â . . . Ei atiraa [here] mau to outou ia outou iho, i te [here] taeae ra.” (Roma 12:9, 10; MN) Aita te taˈo “here” i faaohipa-maitai-hia, teie râ te huru maitai ta Paulo e faahiti ra i ǒ nei mea taa ê ïa. O te here ïa o te Atua, e ‘e ore roa e mou.’ (Korinetia 1, 13:8) Te faataa ra te Bibilia i te reira mai te hoê here o te ore e haapao noa ia ˈna iho e o te ineine i te tavini. Te ohipa mau ra te reira no te maitai o vetahi ê. E faaoromai oia, e e hamani maitai, e ore roa ˈtu e pohehae, e ore e faarahi, aore ra e faaahaaha. Eita e imi i te maitai no ˈna iho. E ineine noa i te tapoˈi i te mau mea atoa ra, e tiaturi, e tiai, e e haamahu i te mau mea atoa ra.—Korinetia 1, 13:4-7.
E tauturu te here mau ia tapoˈi i te mau taa-ê-raa e ia tahoê i te taata mea taa ê to ratou hiroa tumu e to ratou huru. E e tauturu te reira ia arai i te mau faahopearaa vavahi o te hoê faataaraa aore ra te poheraa o te hoê metua fanau. Ua faataa te hoê taata tei riro ei metua tane apî i to ˈna mau fifi mau: “Ua haapao noa vau i to ˈu mau manaˈo horuhoru e aita vau i haapao i to ta ˈu vahine e to ta ˈna mau tamarii atoa. Ua tia ia ˈu ia haapii ia ore e riro ei taata tauˈa ore. Te mea faufaa roa ˈtu â, ua tia ia ˈu ia haapii ia riro ei taata haehaa.” Ua tauturu te here ia ˈna ia rave i te mau tauiraa titauhia.
Te metua fanau
E nehenehe te here e tauturu ia haapao i te mau taairaa o te mau tamarii e to ratou metua fanau tei mairi. Ua parau te hoê metua tane apî e: “Ua hinaaro vau e ia here mai na mua te mau tamarii a ta ˈu vahine apî ia ˈu. I te taime e haere ai ratou e farerei i to ratou metua tane fanau, aita ta ˈu i nehenehe e tapea i te faahapa ia ˈna. I to ratou hoˈiraa mai i muri aˈe i te hoê mahana oaoa e o ˈna, ua inoino roa vau. Ia ino anaˈe râ ta ratou mahana, e oaoa ïa vau. Ua riaria mau â vau e ia ore ratou e here faahou mai ia ˈu. Te ohipa fifi roa ˈˈe, o te taaraa e te fariiraa ïa i te parahiraa faufaa roa o te metua tane fanau i roto i te oraraa o ta ˈna mau tamarii.”
Ua tauturu te here mau i teie metua tane ia faaruru i te mea ra e e ere i te mea tano ia tiai i te here “taue.” Aita i tia ia ˈna ia manaˈo e ua haapaehia o ˈna no te mea aita te mau tamarii i farii oioi ia ˈna. Ua ite oia e aita roa ˈtu o ˈna e mono ra i te metua tane fanau i roto i te mafatu o ta ˈna mau tamarii. Ua ite teie mau tamarii i to ratou papa mai to ratou aiûraa mai, area te papa apî e melo apî ïa o ˈna te tia ia rohi ia here te mau tamarii ia ˈna. Te haapapu maitai ra te vahine maimi o Elizabeth Einstein i te tupuraa o te taata e rave rahi ia ˈna i parau e: “Eita roa ˈtu te hoê metua fanau e nehenehe e monohia—eita roa ˈtu. Inaha e parahiraa faufaa roa to te hoê metua tei pohe aore ra tei faarue mai i te mau tamarii i roto i te oraraa o te mau tamarii.”
Te aˈo—Te hoê tumu parau fifi roa
Te faataa ra te Bibilia e mea titauhia te aˈo ma te here no te mau taurearea, e no te mau tamarii apî atoa. (Maseli 8:33) Ua haamata te tahi feia haapao i te farii i te huru hiˈoraa a te Bibilia no nia i te reira. Te na ǒ ra te Orometua haapii ra o Ceres Alves de Araújo e: “I roto i te huru o te taata aita roa ˈtu hoê aˈe e au ra i te mau otia, mea faufaa râ te reira. Ua riro te taˈo ‘aita’ ei taˈo paruru.”
Teie râ, i roto i te hoê utuafare e metua apî to roto, e nehenehe te mau huru hiˈoraa i nia i te aˈo e faatupu mai i te tahi mau fifi peapea mau. Ua haapiihia paha te mau tamarii e te hoê taata paari tei mairi i teie nei. No reira, ua matau paha ratou i te rave i te hoê ohipa ta te metua apî e ore paha e au. E aita paha ratou e taa no te aha te metua apî e haapaari ai i nia i te tahi mau tuhaa. Nafea ia ohipa ma te manuïa i roto i teie huru tupuraa? Ua faaitoito o Paulo i te mau Kerisetiano e: “E tapi râ . . . i te [“here,” MN], i te faaoromai, e te mǎrû.” (Timoteo 1, 6:11) E tauturu te here Kerisetiano i te metua apî e te mau tamarii ia vai mǎrû noa e ia faaoromai a haapii ai ratou i te maramarama ia ratou iho. Mai te peu e mea mamahu ore te metua apî, ‘te iria, te riri, te avau e te faaino’ e nehenehe te reira e faaino roa i te mau taairaa tei faatupuhia.—Ephesia 4:31.
Ua horoa mai te peropheta Mika i te mea e tauturu ai te reira. Ua parau o ˈna e: “Eaha ta Iehova hinaaro ia oe ra maori râ o te rave i te parau-tia, e ia hinaaro hoi i te aroha, e te haere ma te haehaa i te aro o to Atua?” (Mika 6:8) Mea faufaa mau iho â te parau-tia ia horoa-anaˈe-hia te aˈo. Eaha râ no te aroha? Ua parau te hoê matahiapo Kerisetiano e mea fifi roa no ˈna ia faatia i te mau tamarii a ta ˈna vahine apî i te poipoi Sabati no te apiti atu i roto i te haamoriraa a te amuiraa. Maoti i te tamaˈi ia ratou, ua tamata o ˈna i te aroha ia ratou. Ua tia oioi o ˈna i nia e ua faaineine i te taofe, ua afai atura ia ratou taitahi i te hoê inu mahanahana. Ei faahopearaa, ua nehenehe ratou e faaroo i ta ˈna piiraa no te tia i nia.
Ua horoa te Orometua haapii ra o Ana Luisa Vieira de Mattos i teie manaˈo anaanatae mau: “E ere te huru utuafare te mea faufaa roa ˈˈe, o te huru râ o te mau taairaa. I roto i ta ˈu mau maimiraa, ua tapao vau e, no ǒ mai te mau tamarii e e fifi to ratou i te pae o te haerea, i te mau utuafare aita te mau metua e haapao ra, aita e faatureraa e e aparauraa.” Ua faataa atoa oia e: “E tia atoa ia haapapu maitai e i roto i te raveraa i te tamarii e tia i te tahi mau taime ia parau e aita.” Hau atu, ua parau te mau Taote ra o Emily e o John Visher e: “I te auraa mau, e manuïa te aˈo mai te peu noa e e haapao te taata o te fanaˈo ra i te aˈo i te huru e te mau taairaa e te taata o te horoa ra i te aˈo.”
Te faahiti ra teie mau parau i te uiraa e o vai te tia i roto i te utuafare e metua apî to roto ia horoa i te aˈo. O vai te nehenehe e parau aita? I muri aˈe i to ratou tauaparauraa i nia i te reira, ua faaoti te tahi mau metua e, na mua roa, o te metua fanau te tia ia aˈo rahi roa i roto i te utuafare ia nehenehe e horoahia i te taime i te metua apî no te patu i te tahi mau taairaa e te mau tamarii. A vaiiho i te mau tamarii ia haapii i te tiaturi i te here o te metua apî hou oia a aˈo ai ia ratou.
Nafea ïa mai te peu e e tane te metua apî? Aita anei te Bibilia i parau e o te tane te upoo o te utuafare? Oia. (Ephesia 5:22, 23; 6:1, 2) Teie râ, e hinaaro paha te metua tane apî e vaiiho e na te hoê taata e aˈo atu no te hoê taime, mai te peu iho â râ e ô te faautuaraa i roto. E farii paha o ˈna e ia faaroo te mau tamarii i ‘te aˈo a to ratou metua vahine’ a haamau ai o ˈna i te hoê niu ‘ia faaroo ratou i te aˈo a to ratou metua tane [apî].’ (Maseli 1:8; 6:20; 31:1) Te faaite maira te mau haapapuraa e, i te pae hopea, aita te reira e patoi ra i te tiaraa upoo. No te haapapu i te reira, ua parau te hoê metua tane apî e: “Ua haamanaˈo vau e e ô te faaararaa, te faatitiaifaroraa, e te faahaparaa i roto i te parau o te aˈo. Ia horoahia te reira ma te tia, te here e te mǎrû apitihia e te hiˈoraa o te mau metua, i te rahiraa o te taime e manuïa te reira.”
E tia i te mau metua ia tauaparau
Te parau ra te Maseli 15:22 e: “Aore i paraparau atoa ra e ore tei manaˈohia ra e tupu.” I roto i te hoê utuafare e metua apî to roto, mea faufaa mau te hoê aparauraa mǎrû e te haavare ore. Ua tapao te hoê taata papai no te vea ra O Estado de S. Paulo e: “E tamata noa te mau tamarii i te mau otia ta te mau metua i haamau.” E parau mau roa te reira i roto i te mau utuafare e metua apî to roto. No reira, e tia ia tuea te manaˈo o te mau metua i nia i te tahi mau tumu parau taa ê ia ite te mau tamarii e ua tahoê ratou. Teie râ, nafea, mai te peu e e pee te metua apî i te hoê haerea ta te metua fanau e manaˈo ra e mea hape? E tia ïa ia raua ia faatitiaifaro i te reira raua anaˈe, eiaha râ i mua i te mau tamarii.
Ua parau te hoê metua vahine tei faaipoipo faahou e: “Te fifi rahi roa ˈˈe no te hoê metua vahine, o te hiˈoraa ïa i te metua tane apî ia aˈo i ta ˈna mau tamarii, mai te peu iho â râ e te manaˈo ra o ˈna e te ohipa ra te metua tane ma te feruri ore aore ra ma te tano ore roa. E mauiui roa to ˈna mafatu, e e hinaaro o ˈna e paruru i ta ˈna mau tamarii. I taua mau taime ra, mea fifi roa ia auraro e e ia tauturu i ta ˈna tane.
“I te hoê taime, ua ani ta ˈu na tamaroa e piti, 12 e 14 matahiti, i to ratou metua tane apî i te parau faatia no te rave i te tahi ohipa. Ua patoi oioi o ˈna e faarue ihora i te piha ma te ore e vaiiho i te mau tamaroa ia faataa e no te aha mea faufaa no raua teie ohipa. Ua ineine raua no te taˈi, e ua faaea mamu noa vau. Ua hiˈo mai te tamaroa paari aˈe ia ˈu e ua parau atura e: ‘Mama, ua ite oe eaha tei tupu?’ Ua pahono vau e: ‘E, ua ite au. Teie râ o o ˈna noa iho â te upoo o te utuafare, e te parau ra te Bibilia ia tatou e e tia ia tatou ia auraro i te tiaraa upoo.’ E mau tamaroa maitatai roa raua e ua farii raua i te reira, e mǎrû rii ihora raua. I te reira noa iho â po, ua faataa vau i te mau ohipa i ta ˈu tane, e ua farii o ˈna e ua riro o ˈna ei taata haavî. Ua haere atura o ˈna i te piha o te mau tamaroa e tatarahapa ˈtura i mua ia raua.
“Ua huti rahi mai matou i te haapiiraa i roto i teie peapea. Ua haapii ta ˈu tane ia faaroo na mua e rave atu ai i te mau faaotiraa. Ua haapii au ia turu i te tiaraa upoo, noa ˈtu e mea mauiui. Ua haapii te mau tamaroa i te faufaaraa ia auraro noa. (Kolosa 3:18, 19) E ua haapii mai te tatarahapa hohonu o ta ˈu tane ia matou pauroa i te hoê haapiiraa faufaa roa no te haehaa. (Maseli 29:23) I teie mahana, e matahiapo Kerisetiano teie na tamaroa e piti.”
E tupu iho â te mau hape. E parau aore ra e rave paha te mau tamarii i te tahi ohipa te nehenehe e haamauiui. E nehenehe te mau fifi e tupu ra i teie nei taime e turai i te mau metua ia ohipa ma te tano ore. Noa ˈtu râ, e nehenehe teie mau taˈo ohie, “Ua hape au, a farii mai te tapao no te tatarahapa,” e tauturu i te faaore i te mauiui.
Te haapaariraa i te tahoêraa o te utuafare
E titauhia te taime no te paturaa i te tahi mau taairaa mahanahana i roto i te hoê utuafare e metua apî to roto. Mai te peu e e metua apî outou, e tia ia outou ia faaite e te taa ra outou ia vetahi ê. Ia taa outou ia vetahi ê, ia ineine i te horoa i te taime no ta outou mau tamarii. A hauti e te mau tamarii apî roa. A faaineine ia outou no te tauaparau e te mau tamarii paari aˈe. A haapao i te mau tupuraa i reira outou e nehenehe ai e rave i te taime no te faaea amui—ei hiˈoraa, a ani i te mau tamarii ia tauturu no te rave i te mau ohipa a te utuafare, mai te faaineineraa i te maa aore ra te tamâraa i te pereoo. A ani ia ratou ia haere mai na muri iho ia outou i te fare toa rahi. Hau atu i te reira, e nehenehe te tahi mau tapao here, noa ˈtu mea nainai e faaite i to outou here. (Papu maitai, e tia i te mau metua tane apî ia haapao maitai i te mau otia ia faaite anaˈe ratou i to ratou here i ta ratou mau tamahine apî e eiaha e faahuru ê ia ratou. E e tia i te mau metua vahine apî ia haamanaˈo e e otia atoa to te mau tamaroa.)
E nehenehe te mau utuafare e metua apî to roto e manuïa. E rave rahi tei manuïa. Te mau utuafare tei manuïa maitai roa, o te mau utuafare ïa e ua faatupu te taatoaraa, te mau metua iho â ra, i te haerea maitai e te mau tiaturiraa papu. Ua papai te aposetolo Ioane e: “E au mau here e, e aroha tatou ia tatou iho: no ǒ mai hoi te aroha i te Atua ra.” (Ioane 1, 4:7) Oia mau, o te here hohonu te ravea mau e oaoa ˈi te hoê utuafare e metua apî to roto.
[Hohoˈa i te api 7]
TE MAU UTUAFARE OAOA E METUA APÎ TO ROTO
e rave amui i te taime . . .
e haapii amui i te Parau a te Atua . . .
e aparau amui . . .
e ohipa amui . . .