Te papai mai nei te feia taio
Te faataa-ê-raa I muri noa ˈˈe i te pitiraa o te matahiti o to mâua oroa faaipoiporaa, e taairaa ta ta ˈu tane e te hoê o to ˈu hoa piri. E piti matahiti i muri aˈe, ua faarue mai oia ia ˈu. No reira, i to ˈu iteraa i te api matamua o te A ara mai na! no te 8 no tiurai 1993 e te tumu parau “Te faataa-ê-raa—E uputa anei no te hoê oraraa maitai aˈe?,” aita to ˈu aau i tae. I taua taime ra, e mea fifi no ˈu ia haapii i te tumu parau e haafaufaa ra i te oraraa utuafare. Tera râ, ua ite au e mea faaitoito roa ia taio e i te pae hopea “e riro mai te hoê hoa faaipoipo e ere na ˈna te hape mai roto mai i te tamataraa ei taata puai, hau atu â i te faufaa, ei taata taatoa.” Eita vau e nehenehe e parau e tei reira vau, te tutava nei râ vau i te haere i mua. Ua topa na vau i roto i te hoê hepohepo hohonu. Tera râ, ua tauturu te rahi o te haamaramaramaraa ta outou i horoa i roto i te tahi atu mau tumu parau no nia i te hepohepo i te mau matahiapo o ta ˈu amuiraa ia turu mai ia ˈu i roto i te tahi mau taime ati mau. Mauruuru roa no te taatoaraa o te tauturu ta outou e horoa ra na roto i te mau vea.
D. P., Hau amui no Marite
Mau metua hoovai Ia taio vau i ta outou tumu parau “Mau manaˈo no te mau metua hoovai” (8 no tiurai 1993), ua turaihia vau ia papai atu ia outou. E ahuru matahiti to ˈu, e te ora ra vau e to ˈu metua vahine. Ua faaipoipo faahou to ˈu papa, no reira i teie nei e metua hoovai to ˈu. Ia taio anaˈe vau e eaha te huru o te tahi mau tamarii i nia i to ratou mau metua hoovai, ua manaˈo vau e ‘O to ˈu iho â mau manaˈo hohonu!’ Te oaoa nei au e i te hoê o to outou mau manaˈo no nia i te araraa i te pohehae. E rave rahi taime, ua faariro vau i to ˈu metua vahine hoovai ei taata faatitiaua. I te tahi mau taime e turai to ˈu papa ia ˈu ia manaˈo e mea rahi aˈe to ˈna here no ˈna i to ˈna here no ˈu. Te tiaturi nei au e e taio to ˈu papa e to ˈu metua vahine hoovai i teie tumu parau nehenehe e taa hau atu â raua ia ˈu.
V. N., Hau amui no Marite
Apoo veo E taio vau i ta outou mau vea i te tahi mau taime ma te anaanatae. Tera râ, ua aniani vau ia ˈu no nia i te tumu parau “Te apoo rahi roa ˈˈe i hamanihia e te taata i roto i te ao nei.” (8 no mati 1993) Mea nafea to outou tuuraa i teie apoo veo i roto i te hoê huru haamaramaramaraa maitai? Aita anei te Bibilia e parau ra e e haamou te Atua i te feia e faaino i te fenua?
H. Y., Beretane
Ua ite maitai matou i te faahopearaa o te mea e haaati ra ravehia e te heruraa i te apoo. Tera râ, e tumu parau faaanaanatae noa ta matou vea no nia i te apoo veo, e ere râ no te titauraa i te hoê toroa teitei i roto i te fare hamaniraa tauihaa. I roto i te taatoaraa o te ture, e tia ia itehia e ua niuhia te fare hamaniraa tauihaa uira—oia mau, no te rahiraa o te huiraatira—i nia i te veo. E ua heruhia te rahiraa o te veo faaohipahia i te Hau amui no Marite i roto i te mau apoo e faatiahia ia heru. E ere roa i te mea tano ia faahapa i te fare hamaniraa veo anaˈe no te ino o te mea e haaati ra tei tupu. Teie tupuraa fifi o te tahi atu ïa hohoˈa o te hinaaro o te Basileia o te Atua ia faaafaro i te faanahoraa o te mau ohipa o te fenua.—ED.
Moemoeâ rii E 11 matahiti to ˈu, e te hinaaro nei au e haamauruuru ia outou no nia i te mau tumu parau o “Te uiui nei te mau taurearea . . . ” no nia i te moemoeâ rii. (8 no tiurai e 22 no tiurai 1993) (farani) Ua moemoeâ rii vau ma te tamau e e riro mai ei taata ê, ua tauturu mai outou ia ˈu ia haafaufaa e maoti râ i te moemoeâ rii no nia i te huru taata e hinaarohia, e tia ia ˈu ia ohipa ia riro mai ei taata maitai.
J. K., Hau amui no Marite
Ma te taio i teie mau tumu parau, ua taˈi au. Ua horoa vau i te rahiraa o to ˈu taime i te moemoeâ rii—e pinepine ia riro mai ei taata tuiroo aore ra no nia i te mau tamaroa aore ra no nia i te melo taatiraa. E tupu atoa te reira i te mau putuputuraa kerisetiano. Ua mana te moemoeâ rii i nia i to ˈu oraraa. E faaea noa vau ma te faataa ê mai i to ˈu utuafare e to ˈu mau hoa e a faaea noa ˈi o vau anaˈe i roto i to ˈu piha. E e hohoˈa peapea hoi to ˈu e te haama ia ˈu iho. I teie nei mahana, ua haapao vau i ta outou aˈoraa e ua faaohipa. I te tahi mau taime e hoˈi mai taua mau manaˈo ra, tera râ, i teie nei mahana te faaî nei au i to ˈu feruriraa i te tahi atu mau manaˈo aore ra e rave au i te hoê o ta ˈu mau ohipa faaanaanatae, e e moe ê te mau manaˈo. Mauruuru roa.
T. P., Hau amui no Marite