Tuhaa 3
Ite aivanaa—Te imi ra te huitaata i teie nei mahana i te parau mau. Te haapaoraa e te ite aivanaa
E anoiraa ino mau
MAI TE huru ra ïa e ua haamau te mau tausani matahiti maimiraa i te parau mau i te pae no te ite aivanaa, i te hoê niu etaeta mau e parauhia ˈi e e maimiraa papu te reira. Papu maitai, aita e mea e nehenehe e tapea i te mau ohipa apî. E oia hoi, mai ta te The Book of Popular Science e parau ra, “aita to te pae ite aivainaa e mana rahi roa i te toru, i te maha e te pae o te mau senekele i muri aˈe ia Iesu.”
Ua turu mau â e piti ohipa i tupu i taua huru tupuraa nei. I te senekele matamua, ua matara mai te hoê tau apî i te pae faaroo i te faraa mai o Iesu Mesia. E e rave matahiti na mua ˈtu, i te matahiti 31 hou to tatou nei tau, ua fa mai te hoê anotau politita apî i te tupuraa te Hau emepera roma.
Taa ê atu i te mau taata philosopho heleni tei na mua ˈtu ia ratou, “mea anaanatae aˈe na [to Roma] i te faatitiaifaro i te mau fifi o te oraraa o te mau mahana atoa i te maimiraa i te parau mau papu-ore-hia ra,” ta te buka ïa i faahitihia ˈtu i nia nei e parau ra. No reira, “mea haihai roa ˈtura ïa ta ratou turu i te pae no te ite aivanaa iho.”
E mau mauhaa atura ïa ta to Roma no nia i te parau no te ite aivanaa tei teitei noa e tae roa mai i teie tau. Ei hiˈoraa, ua faatupu o Pline Tahito i te tahi mau ohipa maimiraa i te senekele matamua o tei parauhia Tuatapaparaa i te huru o te mau mea o te natura. Maoti te tahi mau hape i itehia, ua faaherehere mai te reira e rave rahi mau huru haamaramaramaraa i te pae no te ite aivanaa tei moe ê roa hoi i te mau ui a muri aˈe.
Noa ˈtu â ïa e aita to te haapaoraa e parau i reira, aita te amuiraa kerisetiano e rahi noa ˈtura, i ô atu i roto i te mau maimiraa a te ite aivanaa o taua tau ra. E ere no te mea e aita te mau kerisetiano e farii ra i te reira, no te mea râ te mau tapao matamua a te kerisetiano, mai ta Iesu iho i faaite mai, te ite-papu-raa ïa e te tufaraa i te parau mau faaroo.—Mataio 6:33; 28:19, 20.
Hou aˈe te hopea o te senekele matamua, ua haamata ê na te mau kerisetiano apotata i te faahuru ê i te parau mau faaroo tei faauehia ˈtu ia ratou e haaparare. Ua aratai hoi te reira ia ratou e ia haamau i te hoê huru apotata o te kerisetianoraa, ia au i tei faaite-atea-hia mai. (Ohipa 20:30; Tesalonia 2, 2:3; Timoteo 1, 4:1) Ua faaite te mau ohipa i tupu e ua apeehia mai te faarueraa ratou i te parau mau faaroo, i te hoê huru tâuˈa ore—i te hoê tau au-ore-raa—i te parau mau a te ite aivanaa.
Ua erehia o Europa “kerisetiano” i to ˈna mana
Te faataa ra te The World Book Encyclopedia e i te mau Tau i Ropu (mai te 5 e tae atu i te 15 o te senekele), “e rave rahi mau aivanaa i Europa ma, tei anaanatae rahi roa i te tumu parau no te tuatatapaparaa i te parau no te Atua, aore ra no te tuatapaparaa i te parau no nia i te haapaoraa, maoti hoi i te tuatapapa i te parau no te natura.” E “te tuu ra hoi te reira i te tapao i nia i te faaoraraa maoti hoi i nia i te heheuraa i te natura,” ia au i ta te Collier’s Encyclopedia e faataa ra, “ua rahi aˈe te parau no nia i te faataupupuraa i te manaˈo i te parau no te faaitoitoraa i te ite aivanaa.”
Aita te mau haapiiraa a te Mesia e titau ra e ia tupu te mau aimârôraa. Ua faaitoito râ te mau tuhaa taa ê o te mau tiaturiraa hape a te amuiraa faaroo kerisetiano, e tae noa ˈtu hoi te haapapuraa no nia i te faaoraraa maoti te nephe pohe ore e parauhia ra, e ia tupu te reira. E rave rahi mau haapiiraa i raro aˈe i te mana o te ekalesia tei faaohipa-matamua-hia i roto i te mau fare monahi. E inaha, ua faataere aˈera ïa teie huru faaroo i te maimiraa i te parau mau a te ite aivanaa.
Tei te piti o te parahiraa te mau maimiraa a te ite aivanaa e o te parau no te tuatatapaparaa no nia i te Atua to mua, mai te omuaraa mai iho â o to tatou nei senekele. E ia hiˈohia, te ite aivanaa faufaa roa e nehenehe e faahitihia, o te parau ïa no te rapaauraa i te maˈi. Ei hiˈoraa, ua papai te taata papai roma i te pae no te rapaauraa, o Aulus Celsus no te senekele matamua hoi oia o to tatou nei tau, piihia te “Hippocrates a to Roma,” eaha te mea e parauhia ra i teie nei te rapaauraa mau. Ua faaoti roa te taata heleni, hamani raau ra o Pedanius Dioscorides, e taote tâpû atoa hoi i roto i te mau nuu roma a Nero, i te hoê buka raau i faaohipahia e rave rahi senekele i te maoro. Ua ite-atoa-hia te mana o Galen, te hoê taata heleni no te senekele piti, na roto i te faatupuraa oia i te tahi maimiraa i te pae no te oraraa o te tino, i nia i te parau e tuatapapahia ra i te pae no te rapaauraa e no te faaohiparaa, mai to ˈna mai tau e tae roa mai i te mau Tau i Ropu.
Ua tamau noâ te anotau vai-ano-noa-raa te ite aivanaa e tae roa mai i te tau i muri aˈe i te senekele 15. Parau mau, ua iteahia i te mau aivanaa no Europa ma i te tahi mau ohipa apî i taua area tau ra, e ere râ hoi te rahiraa o taua mau ohipa ra i te mea taa ê roa. Te parau ra te vea ra Time e: “[O te mau Tinito] te mau fatu matamua o te ite aivanaa o te ao nei. Na mua roa ˈtu â i to Europa ma, ua ite ratou nafea ia faaohipa i te aveiˈa, nafea ia hamani i te papie e te paura pupuhi, [e] nafea ia nenei ma te faaohipa te mau leta e nehenehe e faahautihia.”
No reira, no te vai-ano-raa te manaˈo ite aivanaa i te pae Europa “kerisetiano”, i haere ai te mau nunaa e ere i te mau nunaa kerisetiano, i mua.
Te mau ohipa apî a te ite aivanaa
I te senekele iva, ua riro oioi maira te mau aivanaa no Arabia ei mau taata matamua i te pae no te ite aivanaa. I te 10raa e te 11raa o te senekele iho â râ—a ruperupe noa ˈi te amuiraa faaroo kerisetiano i taua tau i tapaohia ra—ua fanaˈo ratou i te hoê anotau auro no nia i te tupuraa. E mau turu faufaa roa ta ratou i rave i te pae no te rapaauraa, no te chimie, no te tutapaparaa i te parau no te natura, no te physique, no te tuatapaparaa i te mau fetia, e hau atu, no te numeraraa. (A hiˈo i te api 20.) Ua parau te taata ra o Maan Z. Madina, orometua rahi no Arabia i te fare haapiiraa tuatoru no Columbia, e “no roto mai te mau tuhaa numeraraa mai te trigonométrie o to tatou nei tau, te algèbre e te géométrie i te ite i noaa mai i Arabia.”
Mea taa ê mau â te rahiraa o te mau ite aivanaa i noaa mai. Ua niuhia râ vetahi i nia i te mau maimiraa aano mau i ravehia e te philosopho heleni e ua faaohipahia ma te maere mau na te haapaoraa.
E i te senekele matamua o to tatou nei tau, ua parare roa te amuiraa faaroo kerisetiano na Peresia taatoa e i muri aˈe i Arabia e i Inidia. I te pae o te senekele, ua ô atura o Nestorius, te patereareha no Katatinopoli, i roto i te hoê aimâroâraa tei faaamahamaha i te Ekalesia o te pae Hitia o te râ. E ua faatupu aˈera hoi te reira i te hoê pǔpǔ, parauhia te mau Nestoriens.
I te hitu o te senekele, a fa mai ai te haapaoraa apî mahometa i roto i te ao nei e a haamata ˈi i ta ˈna ohipa haaparareraa parau, ua oioi noa ˈˈera te mau Nestoriens i te na nia ˈˈe i to ratou ite no te farii i te ite a to Arabia. Ia au i te The Encyclopedia of Religion, “o te mau Nestoriens te feia matamua i haaparare i te ite aivanaa heleni e te manaˈo philosopho na roto i te huriraa i te mau parau heleni na roto i te reo syriaque e i muri iho na roto i te reo arabia.” O ratou atoa “te feia matamua o tei faaô mai i te parau no te rapaauraa heleni i Baghdad.” Ua haamata aˈera hoi te mau aivanaa arabia i te patu i nia i te mau mea o ta ratou i haapii mai i te mau Nestoriens. Ua monohia te reo arabia e te reo syriaque, ei reo na te aivanaa i roto i te hau emepera arabia e ua haapapu aˈera hoi ratou e e reo tano maitai te reira no te papai i te mau parau a te ite aivanaa.
Aita noa te mau Arabia i farii i taua ite ra, ua opere atoa râ ratou na rapae atu. A haere atu ai te mau Moors i Europa na te fenua Paniora ˈtu—no te faaea i reira hau atu i te 700 matahiti—ua hopoi atoa ˈtu ratou na muri ia ratou i te huru oraraa mahometa. E, i roto i te roaraa o tei parauhia, te vau o te tamaˈi moˈa kerisetiano, i te area o te mau matahiti 1096 e 1272, ua faahiahia roa te mau taata i ô i roto i te tamaˈiraa moˈa i te pae Hitia o te râ ma, i te oioi o te ite o te nunaa mahometa, ta ratou atoa i farii. Ua hoˈi atura ratou iǒ ratou, mai ta te tahi taata papai buka e parau ra, ma “te mau manaˈo faahiahia e rave rahi.”
Te faaohieraa a te arabia i te pae no te numeraraa
Te hoê o te mau ohipa faufaa roa ta te mau Arabia i rave i te pae Europa ma, te faaôraa mai ïa i te parau no te numera ei monoraa i te mau leta e faaohipahia na e to Roma. I teie nei mahana, e tiaraa parau hape ia parauhia “numera arabia”. Te hoê parau faaohipa-roa-hia ˈˈe, eita e ore te parau ra “te mau numera hindou-arabia.” Parau mau, ua papai te taata tuatapapa i te parau o te numera arabia, o te senekele iva e taata tuatapapa atoa hoi i te parau no te mau fetia o al-Khwārizmī, no nia i taua huru faanahoraa ra, ua na roto mai râ o ˈna i te feia tuatapapa i te parau no te numeraraa o te fenua Inidia, te feia matamua i faaohipa i te reira hau atu i te hoê tausani matahiti na mua ˈtu, i te senekele toru hou to tatou nei tau.
Ua ite-rii-hia taua faanahoraa ra i te pae Europa hou aˈe te taata tuatapapa i te parau no te numeraraa o Leonardo Fibonacci (matau-atoa-hia i te parau o Leonardo no Pisa) faaôraa mai i te reira i te matahiti 1202 ra i roto i te Liber abaci (Buka a Abacus). Ma te faaite mai i te faahiahia o taua faanahoraa ra, te faata ra o ˈna e: “Na hohoˈa inidia e iva teie ïa: 9 8 7 6 5 4 3 2 1. Ia au i teie na hohoˈa e iva e te 0 . . . e nehenehe te mau huru numera atoa e papaihia.” I te haamataraa, aita to Europa i pahono oioi mai. Te hoperaa râ te Anotau i Ropu, ua farii ratou i te huru numeraraa apî, e ua faaitoito to ˈna huru ohie i te haereraa i mua a te ite aivanaa.
Mai te peu e te feaa ra to outou manaˈo no nia i te ohie o te mau numera hindou-arabia i nia i te mau numera roma i faaohipahia na, a tamata na i te tatara i te numera LXXIX mai roto mai i te numera MCMXCIII. Mea huru ê mau, e ere anei? Peneiaˈe, ia tatarahia e 79 mai roto mai te numera 1993, mea ohie aˈe ïa.
Te aroraa i te anaanatae e haapii i Europa
Ua haamata te anaanatae i tupu na i roto i te ao mahometa, i te senekele 12, i te ore. Ua ara faahou râ taua anaanatae ra i Europa, ia haamata te mau pǔpǔ aivanaa i te riro ei mau taata matamua o te mau fare haapiiraa tuatoru apî. I te ropuraa o te senekele 12, ua apiti atoa mai te mau fare tuatoru no Paris e no Oxford. Ua apee atoa mai te haapiiraa tuatoru no Cambridge i te senekele 13, to Prague e to Heidelberg i te senekele 14. I te senekele 19, ua riro maira te mau fare haapiiraa tuatoru ei mau pû maimiraa na te mau aivanaa.
I te omuaraa, e mana rahi to te haapaoraa i nia i taua mau fare haapiiraa ra inaha, ua haamauhia te rahiraa o te mau tuatapaparaa aore ra ua haafariu-tia-hia i nia i te tuatapaparaa i te parau no te Atua. I taua atoa râ tau, ua farii te mau fare haapiiraa i te manaˈo philosopho heleni, i te mau papai iho â râ a Aristote. Ia au i te The Encyclopedia of Religion, “te ravea e faaohipahia e te mau aivanaa . . . i roto i te roaraa o te Anotau i Ropu . . . ua faanahohia ïa ia au i te mau manaˈo o Aristote i te pae no te tatararaa, no te tatuhaaraa, e no te haaferuriraa i roto i ta ˈna huru faataaraa mai i te mau parau e i ta ˈna huru faatitiaifaroraa i te mau fifi.”
Te hoê aivanaa o te senekele 13, o Thomas Aquinas, o tei piihia i muri aˈe “te Aristote kerisetiano”, tei tamata i te anoi i te haapiiraa a Aristote e te tuatapaparaa kerisetiano no nia i te Atua.” E taa ê râ o ˈna ia Aristote i roto i te tahi mau tuhaa. Ei hiˈoraa, aita o Aquinas i farii i te haapiiraa tumu ore e parau ra e i vai noa na te ao nei, ua farii râ oia i ta te mau Papai e parau e ua poietehia. Ma te tapea “papu i te tiaturiraa mai to tatou nei oia hoi mea poietehia to tatou nei ao o te nehenehe e maramaramahia,” ta te The Book of Popular Science hoi i parau “te turu faufaa roa i ravehia no te tupuraa te pae ite aivanaa o to tatou nei tau.”
No te rahiraa râ, ua fariihia te mau haapiiraa a Aristote, a Ptolemy e a Galen mai te evanelia o te parau mau, na te ekalesia iho â râ. Te faataa ra te buka i faahitihia ˈtu na e: “I te Anotau i Ropu, i te tau te mau maimiraa a te ite aivana e te mau hiˈopoaraa i vai ai i nia i te hoê faito raro roa, o te parau a Aristote te parau e mana ra. Ipse dixit (‘O ˈna iho tei parau i te reira’) te parau matauhia ta te mau taata haere haapiiraa o te Anotau i Ropu i faaohipa no te haapapu i te mau hiˈopoaraa ‘aivanaa’ e rave rahi. I roto i taua mau huru tupuraa ra, ua tauturu te mau hape a Aristote, i te pae iho â râ no te tuatapaparaa i te ito o te natura e te tuatapaparaa i te mau fetia, i te haereraa i mua a te mau aivanaa e rave rahi senekele te maoro.”
Te hoê taata tei faaruru i taua ohipa matapo ra no te farii i te mau manaˈo apî, o te monahi ra ïa o Roger Bacon no te senekele 13. Ma te piihia “te taata rahi roa ˈˈe i te pae aivanaa o te Anotau i Ropu,” o Bacon anaˈe tei farii i te mau tuatapaparaa aivanaa ei ravea haapiiraa i te mau parau mau aivanaa. Te parauhia ra e i taua matahiti ra iho o te matahiti 1269 ra, oia hoi e rave rahi senekele hou e itea ˈi i te tahi pae i teie mau ohipa, ua tohu mai oia i te parau no te mau pereoo uira, te mau manureva, e te mau pahi e tere i te matini.
E, noa ˈtu to ˈna ite atea i te mau mea e to ˈna maramarama, ua taotiahia o Bacon i te pae no to ˈna ite i te mau ohipa e tupu. Mea tiaturi mau â na ˈna i te parau no te mau fetia, i te ohipa tahutahu e i te ohipa alchimie. Te haapapu ra te reira e tei nia noâ te ite aivanaa i te parau no te maimiraa i te parau mau, e e tiâ hoi oia ia hiˈopoahia.
Noa ˈtu â ïa e ua mau te mau maimiraa a te ite aivanaa i te senekele 14, a fatata noa ˈtu ai te senekele 15 i to ˈna hopea, mea atea â te maimiraa a te huitaata nei i te parau mau i te pae aivanaa i te hope. Inaha, na te mau rahiraa matahiti e 500 e tapoˈi roa i te mau mea i na mua ˈtu. Tei roto te ao nei i te haamataraa o te orureraa i te pae ite aivanaa. E mai te peu e mea tano no te mau orureraa atoa, e itehia ïa i roto i taua orureraa nei i ta ˈna mau aito, i to ˈna mau taata iino, e hau atu i ta ˈna mau taata hara ore. A haapii hau atu i roto i te tuhaa 4 o te tumu parau ra “Ite aivanaa—Te imi ra te huitaata i teie nei mahana i te parau mau” i te api 27.
[Tumu parau tarenihia i te api 20]
Te anotau auro o te ite aivanaa arabia
Al-Khwārizmī (senekele vau-iva), taata tuatapapa i te mau numera e te mau fetia no Irakia; te tumu no te parau ra “algebra,” no roto mai i te parau ra al-jebr, oia hoi te auraa na roto i te reo arabia “te tahoêraa i te mau vahi amahamaha.”
Abū Mūsā Jābir ibn Ḥayyān (senekele vau-iva), alchimiste; piihia te metua o te alchimie arabia.
Al-Battānī (senekele iva-ahuru), taata tuatapapa fetia e numera; ua tamata te mau numeraraa fetia a Ptolemy, tei haapapu maitai i te parau mau o taua mau mea ra mai te roaraa o te matahiti e te mau tau.
Ar-Rāzī (senekele iva-ahuru), te hoê o te mau taata tuatapapa i te parau no te ito o te natura tuiroo roa ˈˈe tei fanauhia i Peresia; a tahi o ˈna te tamata matamua i te faataa ê i te parau i rotopu i te tahi maˈi pupuu ino roa e te maˈi puupuu parauhia rougeole e o tei tatuhaa i te mau mea no roto mai i te animala, te raau tupu aore ra i te pape.
Abū ‘Alī al-Ḥasan ibn al-Haytham no Basra (senekele 10-11), taata tuatapapa i te parau no te numera e taata tuatapapa i te parau no te ito o te natura atoa hoi; tei turu papu i te haapiiraa tumu ore no nia i te parau no te mau mea ta te mata e ite, mai te parau no te faahoˈiraa ˈtu e te faahoˈiraa mai i te mau mea e itehia ˈtu, e tae noa ˈtu i te iteraa na mata toopiti i te mau mea; o ˈna te taata matamua i haapapu maitai mai i te parau no te iteraa i te mau mea mai te huru o te maramarama no roto mai i te hoê taoˈa e tae atu i roto i te mata.
Omar Khayyám (senekele 11-12), taata peresia tuatapapa i te parau no te mau numera, e tuatapapa atoa i te mau huru o te natura, taata tuatapapa fetia, taote e philosopho atoa; matau-roa-hia ˈˈe i te pae Hitia o te râ no ta ˈna mau pehepehe.
[Hohoˈa i te api 18]
E mana rahi to Aristote (i nia) e to Platon (i raro mai) i roto i te parau no te manaˈo aivanaa i roto i te roaraa o te mau senekele
[Faaiteraa i te tumu]
National Archaeological Museum of Athens
Musei Capitolini, Roma