Tuhaa 5
Ite aivanaa—Te imi ra te huitaata i teie nei mahana i te parau mau
Ohiparaa no “te mau mea faahiahia” o te 20raa o te senekele
O TEI manaˈohia i te 19raa o te senekele ei “mau mea faahiahia” o te ore roa e tupu, ua riro ïa i te 20raa o te senekele ei ohipa mau. I roto i te hoê anaˈe iho ui, ua faahoro te taata i to ratou iho pereoo uira T Ford e maoti te afata teata peni, ua mataitai atoa ratou ma te oaoa rahi i te taata i te taahiraa i nia i te avaˈe. E ere atura ïa te mau “semeio” faatupuhia e te ite aivanaa ei ohipa maere faahou, i teie nei mahana ua riro ïa ei ohipa matarohia.
“Te mau ohipa ta te ite aivanaa i faatupu i te omuaraa o te 20raa o te senekele,” ta Te buka parau paari apî beretane (beretane) e tapao ra “mea rahi roa ïa, e eita e pau ia tapaohia i roto i te hoê buka.” Te faahiti ra oia “i te hoê haereraa i mua amui,” ua na ô râ “i roto i te tuhaa rahi taitahi, ua niuhia te haereraa i mua i nia i te manuïaraa a te mau faataaraa ohipa o te 19raa o te senekele.” Te haafaufaa ra te reira i te mea e te ite aivanaa e imiraa tamau ïa i te parau mau.
Monohia e te mau pûpû
Ua faanahohia, i Europa i te omuaraa o te 17raa o te senekele, te mau taiete ite aivanaa, te mau pûpû aivanaa no te faaite i te tahi e te tahi i te mau manaˈo e te mau haamaramaramaraa. Ia itehia e te taata i te mau maimiraa apî, ua haamata atoa teie mau taiete i te nenei i ta ratou iho mau vea. Ua faatupu te reira i te faaite-rahi-raa i te mau haamaramaramaraa o tei haamau ïa i te niu no te haereraa i mua o te ite aivanaa a muri aˈe.
I te 19raa o te senekele, ua ô atoa te mau haapiiraa tuatoru i roto i te mau maimiraa ite aivanaa, e i te mau matahiti i mua e mau mea faufaa tei iteahia e ta ratou mau piha maimiraa.a I te omuaraa o te 20raa o te senekele, ua faanaho atoa te mau taiete tapihooraa i te mau piha maimiraa, o te hamani i te roaraa o te mau matahiti i te mau raau, te mau taoˈa hamanihia e te taata (mai te plastique) e te tahi atu mau taoˈa. Ua faufaahia te huiraatira i te reira e ua hoona-atoa-hia te mau taiete maimiraa tau mirioni dala marite.
No te haamau i teie mau piha maimiraa e teie mau pûpû aivanaa, e titauhia ïa ia faanahohia te mau maimiraa taa ê atu i te tutavaraa a te taata taitahi. Ua ui te tahi mau aivanaa e teie anei te ravea maitai aˈe. I te matahiti 1939, ua tuu o John D. Bernal, aivanaa irelane no te pae o te mau ture o te natura e te hihi X, i teie uiraa: “E tia anei ia haere te ite aivanaa i mua na roto i te amuiraa ma te opua ore i te ohipa a te taata ite taitahi, ia au i te mea ta ratou iho e taa ra, aore ra na roto i te mau pûpû feia rave ohipa e tauturu amui ra te tahi i te tahi e ma te faaau i ta ratou ohipa ia au i te tahi mau tabula tei faanaho-aˈena-hia e o te nehenehe e tauihia?”
No te rau e te moni rahi o te mau maimiraa, ua turu o Bernal i te ohiparaa ei mau pûpû, ma te parau e te fifi o te faanaho-maite-raa ïa i te ohipa. Ua tohu oia e: “E riro roa te ohiparaa ei pûpû ei ravea hoê no te maimiraa i te pae o te ite aivanaa.” I teie nei, hau atu i te afaraa o te senekele i muri iho, e au ra e ua tano o Bernal. Ua tamau noa teie tereraa ohipa, ma te haavitiviti i te hamaniraa i “te mau mea faahiahia” o te 20raa o te senekele.”
“O te ravea a te Atua!”
I te 24 no Me 1844, ua patapatahia teie e ono parau ma te manuïa na roto i te niuniu uira e Samuel Morse, tei hamani i te patapata Morse, i te hoê atearaa hau atu i te 50 kilometera. I reira râ, i te 19raa o te senekele, ua tanuhia te mau aa no te haapurororaa parau “faahiahia” o te 20raa o te senekele.
Tau 30 matahiti i muri iho, i te matahiti 1876, te faaineine ra o Alexander Graham Bell i te tamata i te hoê taoˈa haapurororaa e ta ˈna taata tauturu o Thomas Watson, i to Bell maniiraa maa topata oava. Ua riro ta ˈna pii, “Watson tane, a haere mai i ô nei. A tauturu mai ia ˈu” hau atu ïa i te hoê noa pii no te tauturu. Ua faaroo o Watson i te poroi, noa ˈtu e tei roto o ˈna i te hoê piha taa ê, ua taa ia ˈna i te pereota matamua maramarama maitai tei faaroohia i nia i te niuniu paraparau, e ua haere oia ma te rû. Tae roa mai i teie nei mahana, e rû noa te taata i te haere ia taˈi anaˈe te niuniu paraparau.
I te mau 93 matahiti i mairi, ua hau atu â tei horoahia i te taata e te ite aivanaa amuihia i te mau ravea apî, e ua naeahia te hoê huru oraraa maitai o tei ore â i itehia aˈenei. No te mau haapurororaa parau e te mau faurao vitiviti e au ra e ua iti roa te ao nei. Te mau mea “o te ore e tia i te tupu” ua riro ïa ei ohipa matarohia. I te mea mau, te niuniu paraparau, te afata teata, te pereoo uira, e te manureva—e te tahi noa ˈtu “semeio” o te 20raa o te senekele—ua riro ïa ei tuhaa mau no to tatou huru oraraa a moehia ˈi ia tatou e mea maoro to te huitaata ora-noa-raa e aore roa hoi teie mau mea.
I te haamataraa o te senekele, ua tapao Te buka parau paari apî beretane (beretane), e “i te manuïaraa te ite aivanaa e au ra e te tǎpǔ ra te reira i te ite e te puai rahi ma te faito ore.” Aita râ te mau vahi atoa i fanaˈo aifaito i te haereraa i mua o te ravea apî, e eita atoa e tia ia tatuhaa-papu-hia te taatoaraa ei mea maitai. E te parau faahou ra e: “E maa taata noa, tei ite atea i te mau fifi ta teie mau manuïaraa e hopoi mai i te mau mea e haaati ra ia tatou i te pae totiare e te pae o te natura.”
Eaha te tumu o te mau fifi?
Aore e hape te itehia i roto i te mau mea mau o te ite aivanaa tei tauturu ia tatou ia taa maitai i te huru o te ao taatoa, e ia haafaufaa atoa te mau ravea apî i te reira no te maitai o te huitaata nei.
Toopiti atoa ra—te ite aivanaa e te mau ravea apî—e taairaa roroa to raua. Ia au râ i te buka Te ite aivanaa e te hitiraa mai te mau ravea apî mai te matahiti 1800 mai â, (beretane) “ua niu-papu-hia to raua au-hoê-raa, o tei matau-noa-hia i teie nei mahana, e ere i te mea maoro aˈenei.” E au ra e i te tuhaa matamua o te tauiraa rahi i te pae maona, aita ïa e au-hoê-raa rahi e vai ra. I to te ite aivanaa apî tautururaa i te hamaniraa i te mau taoˈa apî, ua na reira atoa ïa te ite i te pae o te toroa, te aravihi i te pae rima î, e te ite atoa o te toroa matini.
I muri aˈe i te haamataraa te tauiraa rahi i te pae maona, ua oioi te putuputuraahia te ite aivanaa, ma te faaaano i te niu a nehenehe ai te ravea apî e ohipa. Î i teie ite apî, ua tamata te ravea apî i te faanaho i te mau ravea no te tamarû i te ohipa teimaha, no te haamaitai i te oraora-maitai-raa o te tino, e ia tiaturi te taata i te hoê ao maitai aˈe e te oaoa aˈe.
Aore to te ravea apî e maitai hau aˈe i to te ite aivanaa o tei niuhia hoi i nia i te reira. Ahiri e hape te ite aivanaa, hoê atoa ïa huru no te tahi noa ˈˈe huru haereraa i mua a te ravea apî tei niuhia i nia i te reira. E mea pinepine te fifi i te itehia i muri iho ia rahi roa anaˈe te ino. Ei hiˈoraa, o vai te nehenehe e tohu e te ôraa mai te mau taoˈa paumu e faaohipa ra i te mǎhu chlorofluorocarbone e aore ra te mǎhu hydrocarbure e inohia te paruru ozone o te fenua nei?
E nehenehe atoa e amuihia te tahi atu mea—te hinaaro. E nehenehe te hoê aivanaa aau tae e anaanatae i te ite, ei ite anaˈe iho, e e opua paha oia i te tamau i te maimi tau ahuru matahiti o to ˈna oraraa. Te hoê taata i te pae tapihooraa, no te hinaaro uˈana ia hoonahia o ˈna, e rû noa ïa i te faaohipa i taua ite ra. E o vai te tia politita e tiai ma te faaoromai hou a faaohipa ˈi i te ravea apî o ta ˈna e manaˈo ra e e horoa mai te reira i te mana i te pae politita ahiri e faaohipahia i reira iho?
Ua faataa o Albert Einstein aivanaa i te pae o te natura i te reira i te na ôraa e: “Ua taui ïa te puai o te atomi i matara mai i te mau mea aita râ i taui i to tatou feruriraa e ua haafatata tatou i te ati aore â i iteahia aˈenei.” (Na matou e haapapu nei.) Oia mau, aita te rahiraa o te mau fifi faatupuhia e “te mau mea faahiahia” o te 20raa o te senekele, i fa noa mai no te mea ua hape te ite aivanaa, no te nounou atoa râ i faaohipa-rû-hia ˈi te reira e te mau ravea apî.
Ia au i te hoê tupuraa, ua ite te ite aivanaa e e nehenehe e haapurorohia te taˈi e te hohoˈa i te vahi atea—te afata teata. Na te ravea apî i haamaitai i te iteraa e nafea ia faaohipa i teie ite. E huru feruriraa hape hoi to te tapihooraa nounou e te feia mataitai onoono i te raveraa i teie ite faahiahia e teie ravea apî no te haapurororaa i te mau hohoˈa faufau e te mau haavîraa uˈana faataheraa toto i roto roa i te mau piha farereiraa maniania ore.
Oia atoa, ua ite te ite aivanaa e e nehenehe e tauihia te materia ei ito. Ua haamaitai te ravea apî i te iteraa e nafea ia faaohipa i te reira. O te huru feruriraa hape râ i te pae politita here aiˈa tei rave i teie ite e teie ravea apî no te hamaniraa i te topita atomi o te tarere noa ra i nia i te upoo o te huiraatira o te ao nei mai te ˈoˈe a Damocles te huru.
Te vaiihoraa i te ite aivanaa i te vahi tano
E ite-atoa-hia te huru feruriraa hape ia faatia anaˈe te taata i te mau mauhaa apî aravihi tei hamanihia no te tavini ia riro mai ei mau paoti te huru. Ua faaara te vea Time i teie ohipa atâta i to ˈna maitiraa i te matahiti 1983, eiaha te taata o te matahiti mai tei matauhia, tera râ e “matini o te matahiti,” te roro uira.
Ua haaferuri te Time e: “Ia tiaturi te taata i te roro uira no te rave i te mau mea ta ratou i matau i te rave i roto i to ratou upoo, eaha ïa te hopea no to ratou upoo? . . . Mai te peu e e nehenehe te hoê titionare tei tuuhia i roto i te roro uira e faaafaro i te hape o te parau, eaha ïa te faufaaraa i te haapii i te papai ma te tano? E mai te peu e, e ore faahou te feruriraa e manaˈonaˈo mai te matauhia, e tatau faahou ra anei no te titau i te mau manaˈo faufaa e aore ra ma te faatau e haamâuˈa i to ˈna taime i te pere video? . . . E faaitoito mau anei te roro uira i te roro o te taata ia ohipa aore ra, na roto i te rave-hua-raa i ta ˈna ohipa, e faatau roa ïa te roro o te taata?”
Noa ˈtu te reira, ua putapû roa te tahi mau taata i te mau ohipa a te ite aivanaa e ua faahanahana ratou i te ite aivanaa mai te atua ra te huru. Ua tauaparau te aivanaa o Anthony Standen no nia i te reira i roto i ta ˈna buka no te matahiti 1950 E puaatoro moˈa te ite aivanaa (beretane). Noa ˈtu e te faarahihia ra paha te reira, e manaˈo maitai to Standen: “Ia faaite anaˈe te hoê aivanaa ahu uouo . . . i te tahi mau faataaraa na te taata, aita paha e taahia ra ta ˈna parau, ua papu râ ia ˈna e e tiaturihia o ˈna. . . . Te tia Hau, te feia maona, te orometua a te haapaoraa, te mau aratai tivira, te feia philosopho, e faahapahia e e faainohia ratou, te mau aivanaa râ—aore roa ïa. E faahanahanahia te feia aivanaa e e tui to ratou roo i nia ˈˈe i te mau taata, no te mea na ratou teie parau ‘Ua haapapuhia te reira e te ite aivanaa . . .’ o tei faaatea ê i te mau ravea patoiraa atoa.”
No teie huru feruriraa hape, e rave te tahi mau taata i te mau manaˈo patoi i rotopu i te ite aivanaa e te Bibilia ei haapapuraa i te “paari” o te ite aivanaa e i te tahi atu pae te “manaˈo taiâ” a te mau haapaoraa. Ua ite te tahi pae i roto i tei parauhia e mau manaˈo patoi te haapapuraa e aita e Atua. Teie râ, i te mea mau e ere te Atua te ore e vai ra o te mau manaˈo patoi râ ta te upoo faatere haapaoraa i horoa na roto i te ore e tatara maitai i ta ˈna Parau. I te na reiraraa, te parau ino ra ratou i nia i te Fatu o te Bibilia te Atua ra e i te hoê â taime aita ïa e tauturu ra i te huitaata i te imi-noa-raa i te parau mau o te ite aivanaa.
Hau atu â, ma te manuïa-ore-raa i te haapii i to ratou mau taata ia faatupu i te hotu o te varua o te Atua, ua faaitoito teie mau aratai haapaoraa i te nounou tei turai i te taata ia manaˈo na mua i to ratou iho mau hinaaro no to ratou iho maitai e auraa. Mea pinepine o te tahi atu ïa te fifihia, e tae roa ˈtu i te raveraa ma te tano ore i te ite aivanaa no te haapohe i te taata-tupu.—Galatia 5:19-23.
Te haapaoraa hape, te politita a te taata hara, e te tapihooraa nounou, tei faariro i te taata i teie nei ei, “miimii, . . . e mauruuru ore, . . . e iria,” e feia mimii tei arataihia e te hoê huru feruriraa hape.—Timoteo 2, 3:1-3.
Teie ïa te mau taata e te mau faanahoraa tei faatupu i te mau tamataraa o te 21raa o te senekele ta te ite aivanaa e tia ia farerei. E manuïa anei? A taio i te pahonoraa i roto i te parau hopea o teie tumu parau i roto i te vea i muri iho.
[Nota i raro i te api]
a Ei hiˈoraa, te rahiraa o te maimiraa no te Tabura ohipa a Manhattan, te porotarama tuiroo no te mau Hau amui no Marite tei hamani i te topita atomi, ua ravehia ïa i roto i te piha maimiraa no te Haapiiraa tuatoru no Chicago e te Haapiiraa tuatoru no Kalifornia i Berkeley.
[Parau iti faaôhia i te api 24]
Ahiri e hape te ite aivanaa, hoê atoa ïa huru no te tahi noa ˈˈe huru haereraa i mua a te ravea apî tei niuhia i nia i te reira
[Parau iti faaôhia i te api 26]
E ere te mau mea atoa faatupuhia e te ite aivanaa i te mea maitai
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 23]
No roto mai i te mau haapueraa taoˈa tahito a Henry Ford Museum e a te Greenfield Village
Hohoˈa a te NASA