Pohe i nia i te mau pererau paruparu
E ERE teie te tamaˈi e rave nei i te mau upoo parau matamua; inaha, e rave rahi milioni taata faaara-ore-hia ta ˈna i titau. E ere teie te tamaˈi e itehia ˈtu ai te paura atomi e te mau ofai pupuhi; na roto i te tahi ohipa ino mau e te tahi mau taata i pohe, to mua ˈˈe oia i taua mau tamaˈi ra. I roto i taua tamaˈi nei, e itehia te pohe eiaha i roto i te mau tuhaa tei î i te mau paura atomi a te enemi, i nia râ hoi i te mau pererau paruparu o te hoê naonao ufa.
Na te taata papai A ara mai na! i Nigeria
UA PO; te taoto noa ra te utuafare taatoa. I roto i te piha, te marere noa ra te hoê naonao, ma te tairiiri hoi i to ˈna pererau e 200 e tae atu i te 500 taime i te tetoni hoê. Ua poihâ roa oia i te toto taata. E tau mǎrû noa mai oia i nia i te rima o te hoê tamaiti iti. I te mea hoi e 3/1 000 tarama noa to ˈna, eita ïa te tamaiti iti e hauti. I muri iho, e tatara mai oia i te patia i roto i to ˈna vaha oeoe maitai o ta ˈna e faaohipa no te patia ˈtu i te iri o taua tamaiti iti nei i nia i te hoê huruhuru. E piti hutiraa mai o ˈna i roto i to ˈna upoo, e ote mai ai o ˈna i to ˈna toto. E i taua iho taime ra, e na roto atu te mau mea rii ora o te malaria i te naonao e haere tia ˈtu ai i roto i te tereraa toto o taua tamaiti iti ra. Mea oioi roa taua ohipa nei, eita o ˈna e ite noa ˈˈe. E rere ê atu te naonao, ma te î roa i te toto e toru aˈe taime hau atu i te faito o to ˈna tino. Tau mahana noa i muri aˈe, e maˈihia taua tamaiti iti nei e e nehenehe e pohe roa ˈtu. Ua noaahia o ˈna i te maˈi malaria.
Ua tupu teie ohipa e rave rahi tausani milioni taime. E te faahopearaa o te mauiui ïa e te pohe i nia i te hoê faito rahi roa. Ma te feaa ore, ua riro te malaria e te mau naonao e hopoi nei i taua maˈi nei ei mau enemi riaria mau no te huitaata nei.
Te maimiraa faaoromai mau i te enemi
Te hoê o te mau mea faufaa roa i itehia mai i roto i te parau no te aroraa i te maˈi malaria, ua ravehia ïa eiaha na te mau taata aivanaa rahi roa ˈˈe i Europa, na te hoê râ taote i roto i te nuu beretane e vai ra i Inidia. Te parau ra te mau aivanaa e te mau taote o te senekele 19, ia au i te manaˈo e itehia na i na matahiti e piti tausani na mua ˈtu, e ua noaahia te taata i te maˈi na roto i te hutiraa ratou i te mataˈi ino o te mau vai hopuna.a I te tahi aˈe pae, ua manaˈo te taote ra o Ronald Ross e e nehenehe te maˈi e e hopoihia e te naonao mai nia mai i te hoê taata i nia ˈtu i te tahi taata. E i muri aˈe i te iteraahia e te vai ra te tahi mau mea rii ora i roto i te tereraa toto o te taata, ua tamau aˈera te mau taata maimi i te imi i te mau tapao i roto i te reva e i roto i te pape o te mau vahi i reira te pape e hopuna ˈi. E i roto i taua area tau ra, te rave ra ïa o Ross i te tahi mau maimiraa i nia i te mau vairaa maa o te naonao.
Ia au i te mau mauhaa matamua ta ˈna i faaohipa, i te hiˈoraa ˈtu i roto i te mau vairaa maa o te mau naonao, e ere roa ˈtu ïa i te hoê ohipa ohie ia rave. A ohipa noa ˈi oia, e rave rahi mau nǎnǎ naonao e mau raˈo tei na te hiti mai ia ˈna, tei ineine maitai, mai ta Ross e parau ra, i te tahoo “i to ratou mau hoa i pohe.”
I te pae hopea, i te 16 o te avaˈe atete 1897, ua ite aˈera o Ross i roto i te vairaa maa o te naonao parauhia anopheles, i te tahi mau taoˈa rii ora menemene e haere noa i te rahiraa, ia po. E mau mea rii ora hoi teie o te maˈi malaria!
No to ˈna oaoa, ua papai aˈera o Ross i roto i ta ˈna buka iti e ua itea ia ˈna i te parau moe e nehenehe e faaora “hoê muriadi taata.” Ua papai atoa oia i te hoê irava no roto mai i te buka bibilia o te Korinetia e na ô ra e: “E te pohe e, teihea to oe tara? E hade e, teihea to oe re?”—A faaau e te Korinetia 1, 15:55.
Te mau faainoraa a te malaria
Ua riro te ohipa i itehia e Ross ei tapao i roto i te tamaˈi e ravehia no te aro i te malaria, te hoê ohipa tei iriti i te uputa i nia i te paruru matamua o te huitaata nei no te aro i te maˈi e te mau manumanu e hopoi i taua maˈi ra.
I roto i te roaraa o te tuatapaparaa, mea teiaha mau te parau no te rahiraa taata i pohe e mea maoro atoa hoi. Ua haapapu mai te mau papai aiphiti e te mau papai tahito i te mau faainoraa a te malaria, 1 500 matahiti hou aˈe te Mesia i haere mai ai i nia i te fenua nei. Ua vavahi oia i te mau oire nehenehe mau o te fenua haehaa no Heleni tahito ra e ua haapohe ia Alesanedero Rahi i roto i to ˈna mau taime hanahana. Ua faaore roa oia e rave rahi mau oire roma e ua turai i te mau taata tino oraora maitai ia haere e faaea i roto i te mau vahi teitei. I roto i te mau tamaˈi moˈa, te tamaˈi tivira marite, e na tamaˈi rahi e piti, e rahi aˈe te taata ta ˈna i haapohe i ta te mau aroraa rarahi i haapohe.
I Afirika, no te maˈi malaria i parauhia ˈi te tuhaa Afirika Hitia o te râ “te menema o te taata uouo.” Inaha, i te mea hoi e ua tapea rahi te maˈi i te mau pae Europa ia haamau i to ratou mana i te fenua Afirika, i faariro ai te hoê fare haapiiraa tuatoru no Afirika Hitia o te râ i te naonao ei aito! I Marite Ropu, ua riro atoa te malaria ei tumu no te toparaa te mau tutavaraa a te mau farani e hamani i te tereraa pape no Panama. I Marite Apatoa, na roto i te hamaniraahia te tereraa pereoo auahi no Mamoré-Madeira i te fenua Beresilia, te parauhia ra e ua titau te malaria i te hoê ora taata i te mau turu tataitahi atoa o te mau tereraa pereoo auahi e vai ra.
Te aroraa e noaa mai ai te re
Te mau ravea aroraa i te naonao, eiaha râ aroraa i te malaria, tei itea i roto i te roaraa o te mau tausani matahiti. I te senekele 16 hou to tatou nei tau, ua faaohipa to Aiphiti i te hinu o te tumu raau ra Balanites wilsoniana ei ravea parururaa i te naonao. Hoê tausani matahiti i muri aˈe, ua papai o Herodotus e e vehî na te mau taata taiˈa no Aiphiti i ta ratou mau upeˈa na te hiti i to ratou mau roi i te po, no te tiahi i te mau manumanu. Hoê ahuru ma hitu senekele i muri aˈe, ua faaite mai o Marco Polo e e taoto na te mau taata oraora maitai o te fenua Inidia i nia i te mau roi e paruru to nia iho e o te nehenehe e tapirihia i te po.
I te tahi atu mau vahi, ua itea i te taata i te tahi mau raau natura faufaa rahi mau. Hau atu i te 2 000 matahiti, ua araihia te malaria i te fenua Tinito maoti te hoê raau tupu parauhia qinghaosu, te hoê teie raau i ite-faahou-hia mai i te mau matahiti i mairi aˈenei. I te fenua Marite Apatoa, e faaohipa na te mau taata Inidia no Peru i te paa o te tumu raau parauhia cinchona. I te senekele 17, ua ô maira te cinchona i te mau pae Europa, e i te matahiti 1820, e piti nau taata no Paris, e mau taata hamani raau hoi tei tatara mai roto mai i taua tumu raau ra i te hoê taoˈa parauhia quinine.
Mau mauhaa apî
Te faufaa o te quinine i roto i te parau no te rapaauraa e no te arairaa i te malaria, aita ïa i farii-oioi-hia, i te taime râ oia i fariihia ˈi, ua riro maira oia ei raau au-roa-hia hoê hanere matahiti i te maoro. E, i te omuaraa o te piti o te tamaˈi rahi, ua haru te mau nuu tapone e rave rahi mau faaapu cinchona rarahi mau i Hitia o te râ roa. E no te navai ore te quinine i te mau Hau Amui no Marite, i ru ai te pae maimiraa e faatupu i te tahi raau no te aro i te malaria. E te faahopearaa o te chloroquine ïa, te hoê raau aita e fifi i roto, maitai roa, e ere i te mea moni rahi ia faatupu.
Ua riro oioi maira te chloroquine ei mauhaa matamua no te aro i te malaria. Ua faaô-atoa-hia mai te 6raau tupohe manumanu ra DDT i te mau matahiti 1930 ra, te hoê teie ravea haapohe naonao, puai mau. Noa ˈtu â ïa e ua vai noa mai te DDT ei iˈoa haapoto noa no te parau ra dichlorodiphenyltrichloroethane, e rave rahi mau taata paraparau beretane teie e haamanaˈo nei i te mau leta o te mau parau ra “drop dead twice” oia hoi te auraa te hoê taoˈa aore ra te hoê mea e pohe e piti taime,” e tauturu tano maitai hoi teie no te feruriraa, inaha eita noa te DDT e haapohe i te mau naonao i te taime e faahîhia ˈi te raau, i muri aˈe râ to ˈna faahîraahia ˈtu i nia i te papai fare oia e haapohe mau ai i te mau manumanu.b
E mau faahoˈiraa maitai mau
I muri aˈe i te piti o te tamaˈi rahi, ua faanaho te mau aivanaa e DDT e e chloroquine ta ratou i te hoê aroraa i rotopu i te malaria e te mau naonao. E tia hoi te aroraa ia ravehia i nia i na reni e piti—e faaohipahia te mau raau taero no te tupohe i te mau taoˈa ora ino mau e vai ra i roto i te tino taata, a faaore noa ˈi e rave rahi mau raau tupohe manumanu e faahîhia, i te mau naonao.
Ua upootia hoi taua aroraa ra. E ore roa te malaria. I mua roa i te aroraa, te faanahonahoraa apî ïa parauhia Faanahonahoraa i te pae ihiora o te ao nei, tei faariro i te porotarama faaore-roa-raa ei titauraa matamua na ˈna. Te tahi tau moni tei faaohipahia i roto i taua opuaraa papu na ˈna ra. I roto i te area o te matahiti 1957 e te matahiti 1967, ua haamâuˈa te mau nunaa 1 400 000 000 dala marite i roto i ta ˈna ohipa. E mau faahopearaa faahiahia mau tei itehia i te omuaraa ra. Ua ore roa te maˈi i Europa, i Marite Apatoerau, i te fenua Rusia, i Auteralia, e i roto i te tahi mau fenua no Marite Apatoa. Teie ta te orometua ra o L. J. Bruce-Chwatt, te hoê teie taata aro papu i te malaria, i parau: “Mea fifi roa ia faataa i teie mahana i te anaanatae rahi ta te manaˈo faaoreraa e faatupu i roto i te ao taatoa nei i roto i teie senekele hau.” Ua hiˈa mau â te malaria! Te na ô ra te Faanahonahoraa i te pae ihiora o te ao nei e: “Ua riro maira te faaore-roa-raa i te malaria ei parau mau i roto i i te mau mea e noaa ia tatou i te rave.”
Ua hoˈi faahou mai te malaria
Aita râ hoi te re i noaa. Aita te mau ui naonao tei ora mai i te mau aroraa chimiques, i pohe faahou i te mau raau tupohe manumanu. Aita te DDT i tupohe ohie faahou ia ratou mai ta ˈna i na reira na i mutaa ihora. Na reira hoi te mau mea rii ora o te malaria i roto i te taata i mua i te chloroquine. Ua faatupu te reira e te tahi atu mau fifi i te mau tauiraa i roto vetahi mau fenua i manaˈohia e ua manuïa. Ei hiˈoraa, i Sri Lanka, ua itehia te malaria tei manaˈohia e ua ore i te matahiti 1963, e pae matahiti i muri aˈe i te tairiraa e rave rahi milioni taata.
I te matahiti 1959, ua farii-rahi-hia aˈera e ua riro te malaria ei enemi eita e nehenehe e upootia ˈtu i nia iho. Maoti hoi te parau ra “faaoreraa,” o te parau “haavî” tei hoˈi noa mai. Eaha mau na te auraa te parau ra “haavî”? Te faataa ra te taote Brian Doberstyn, aratai o te Faanahonahoraa i te pae ihiora o te ao nei e haapao i te parau no te malaria e: “Te mau mea atoa ta tatou e nehenehe e rave i teie nei, te tamataraa ïa i te tuu i te feia pohepohe e te mauiui i nia i te hoê otia tano maitai.”
Te na ô ra te tahi atu tia mana o te Faanahonahoraa i te pae ihiora o te ao nei e: “I muri aˈe te mau tutavaraa i ravehia no te faaore roa, i ravehia i te mau matahiti 1950 ra e te faaohiparaahia te DDT no te aro i te mau manumanu, ua paruparu mai te ao nei i roto i te parau no te aroraa i te malaria. Te veve, te ereraahia i te faanahoraa, te paari i mua i te mau raau taero e te mau raau tupohe manumanu o tei turu i te maˈi ia vai noa mai. Inaha, o tatou tei noaa i te maˈi.”
Te tahi atu tumu, inaha ua faaea te mau taiete hamani raau i ta ratou mau maimiraa. Te na ô ra te tahi taata tuatapapa i te parau no te malaria e: “Te fifi, e titau ïa te reira e rave rahi mau haamâuˈaraa, e aita e apî e noaa mai e e titau ia hoˈi faahou i muri roa.” Oia mau, noa ˈtu te re i noaa mai i roto e rave rahi mau aroraa, mea atea â te tamaˈi no nia i te malaria, i te hope. Te faaite ra râ te Bibilia i te hoê tau e fatata roa maira, i reira “e ore hoi to reira e parau e: ‘Ua paruparu vau i te maˈi.’” (Isaia 33:24) A tiai noa ˈtu ai i te reira, e haere mai â te maˈi e te pohe i nia i te mau pererau paruparu mau.
[Nota i raro i te api]
a No roto mai te parau ra “malaria” i te parau italia ra mala (ino) e aria (mataˈi).
b Te parauhia ra e mea atâata roa te DDT no te mau mea e haaati ra ia tatou e ua faaorehia hoi aore ra ua opani-roa-hia i roto e 45 rahiraa fenua.
[Tumu parau tarenihia i te api 14]
Te aroraa a te naonao i te taata
Te haamǎtaˈu nei oia hau atu i te afaraa o te huitaata nei, i roto i te hoê hanere fenua, e rahi aˈe hoi i te mau pae rua ma. O te fenua Afirika te tahi pû taa ê mau.
Ua matauhia i te uta i te naonao na nia i te mau manureva mai te mau tuhaa rua ˈtu, e ua faaino i te mau taata e ora na i pihai iho i te mau tauraa manureva rarahi.
Te mau ati i itehia. Te haafifi nei oia e 270 milioni taata i te mau matahiti atoa, ma te haapohe hau atu i te 2 milioni taata. Mea ino roa i nia i te mau vahine hapû e i nia te mau tamarii, ia au i te hoê faito au noa, te haapohe nei oia e piti tamarii i te mau minuti atoa.
Te tairi nei oia i te mau taata e tere nei i te mau pae rua ma. I te mau matahiti atoa, te tahi tau 10000 taata i roohia i te malaria “no te tahi mau fenua mai” tei tapaohia i Europa e hau atu i te 1 000 i te pae Marite Apatoerau.
Te mau huru faaohiparaa. E rahi aˈe te ufa naonao parauhia anopheles i te faaino i te taata i te po. E na roto atoa mai te malaria i te pâmûraa toto, e i te tahi mau taime e na roto mai i te mau nira viivii.
I teie noa mau matahiti i mairi aˈenei i noaa ˈi i te huitaata nei i te ite e i te ravea no te aro atu. E noa ˈtu te mau tutavaraa amui i ravehia e 105 fenua teie e tamata nei i te arai i taua ati nei, o te huitaata teie e pau nei i roto i te aroraa.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 15]
A paruru ia outou i te mau puta naonao
A taoto i nia i to outou roi i paruruhia i te upeˈa. Mea maitai roa ˈtu â mai te peu e ua pîpîhia ˈtu te raau tupohe i nia i te mau upeˈa.
A faaohipa i te mataˈi i faaau-maitai-hia [faaterehia i te uira] i te po mai te peu e te vai ra, aore ra a taoto i roto i te mau piha mea paruru-maitai-hia te mau haamaramarama e te mau opani. Mai te peu e aita e paruru, a tapiri maitai i te mau opani e i te mau haamaramarama.
I muri aˈe i te toparaa mahana, mea maitai roa ia oomo outou i te mau ahu rima roa e te mau totini. E huti te mau peni pouri i te naonao.
A tuu i te mau ravea tupohe manumanu i nia i te mau tuhaa o te tino aita i poˈi i te ahu. A maiti i te hoê raau te vai ra te diethyltoluamide aore ra te dimethyl phthalate i roto.
A faaohipa i te mau raau faahî e aro i te mau naonao, i te mau raau tupohe manumanu aore ra a tutui i te mau raau naonao.
No roto mai i te: Faanahoraa i te pae ihiora o te ao nei.
[Faaiteraa i te tumu]
H. Armstrong Roberts
[Tumu parau tarenihia i te api 16]
“Aita e ‘ofai’ tahutahu”
A vai papu ore noa ˈi te tiaturiraa, te tamau noa nei â te aroraa i te malaria. I roto i te hoê apooraa rahi i tupu no nia i te malaria i Brazzaville i te fenua Congo, i te avaˈe atopa 1991 ra, ua tiaoro te mau tia o te Faanahonahoraa i te pae ihiora o te ao nei e ara ia ore “te hoê huru tupuraa ino mau ia tupu mai” e ua faaau mai hoi e ia haavî faahou te taatoaraa i te malaria. Eaha ïa te manuïaraa o taua mau tutavaraa nei?
“Aita e ‘ofai tahutahu’ no te aro i te malaria,” ta te faatere rahi ïa o te Faanahonahoraa i te pae ihiora o te ao nei oia hoi o Hiroshi Nakajima i haapapu mai aita i maoro aˈenei. “E tia râ hoi ia tatou ia aro i te reira i nia e rave rahi mau tahua.” I ô nei te vai ra e toru tahua aroraa tei faaite-rahi-hia te parau:
Te mau patia. Ua haa te mau aivanaa e rave rahi matahiti i roto i te parau no te maimiraa i te patia e aro i te malaria, e ua faahiti te mau vea e te mau ravea haapurororaa parau no nia i te mau “ravea i noaa mai” i roto i te mau maimiraa. Ma te vehîhia e te mau manaˈo maitai, ua haapao maitai te Faanahonahoraa i te pae ihiora o te ao nei i te parau no te aroraa i te “manaˈo haaparuparu ia ore noa ˈtu te hoê patia e aro i te malaria e itehia i te mau tau i mua nei.”
Te hoê o te mau fifi no te faatupuraa i te hoê patia inaha, ua manuïa rahi mau te mau mea rii ora o te malaria i roto i te taata i te pae no te haaparuparuraa i te mau tutavaraa a te ravea parururaa o te taata e haamou roa ia ˈna. E e rave rahi matahiti i muri aˈe i taua mau aroraa noa nei â, ua faatupu noa te taata i te hoê ravea parururaa taotiahia no te aro i te maˈi. Te na ô ra te taote ra o Hans Lobel, taote rapaau maˈi iri i pihai iho i te mau Pû Haavîraa i te Maˈi i te mau Hau Amui no Marite i Atlanta: “Eita outou e faatupu i te ravea parururaa i muri noa ˈˈe i te tahi noa tau puta naonao. No reira [ia tamata outou i te faatupu i te hoê patia] te tamata ra ïa outou i te haamaitai i te natura.”
Te mau raau. No te paari te mau mea rii ora o te malaria i mua i te mau raau e vai nei, te faaau nei te Faanahonahoraa i te pae ihiora o te ao nei i te hoê huru rapaauraa apî parauhia arteether, no roto mai teie parau i te aihere tupu tinito o te qinghaosu.* Te tiaturi nei te Faanahonahoraa i te pae ihiora o te ao nei e e riro te qinghaosu ei pû no te hoê tuhaa apî roa no te mau raau natura, e nehenehe atu ai te taatoaraa o te taata o te ao nei e fanaˈo i roto i te ahuru matahiti.
Te mau upeˈa e paruruhia i nia i te roi. Te faufaa noa nei â te reira a piti tausani matahiti i teie nei no te aro i te mau naonao. Ua matau te mau naonao hopoi malaria i te patia i te po, e e tiahi hoi te hoê upeˈa ia ratou. E rahi roa ˈtu â te faufaaraa o te mau upeˈa i pîpîhia ˈtu te raau tupohe manumanu i nia iho, mai te permethrin. Te faaite ra te mau tuatapaparaa i ravehia i te fenua Afirika e i roto i te mau oire rii e faaohipahia ˈtu i reira te mau upeˈa no te paruru i te roi e ua topa mai te faito o te mau ati o te malaria te tumu i nia i te 60 i nia i te hanere.
* Te qinghaosu o te hoê ïa taoˈa no roto mai i te hoê raau tupu parauhia Artemisia annua.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 17]
Tere i te mau pae rua ma?
Mai te peu e te manaˈo ra outou e tere atu i roto i te hoê fenua e malaria to reira, e tia ia outou ia rave i te mau faaueraa i muri nei:
1. A haere e farerei i to outou taote aore ra i te pû patiaraa.
2. A pee maite i te mau faaueraa e horoahia mai, e mai te peu e e rave outou i te hoê raau e paruru ia outou i te malaria, a tamau â i te na reira e maha hebedoma te maoro i muri aˈe i to outou faarueraa ˈtu i te mau vahi e malaria to reira.
3. A paruru ia outou i te mau puta naonao.
4. Ia ite na outou i te mau tapao o te malaria: fiva, mauiui upoo, mamae te uaua, te pihae, e/aore ra te hî. A haamanaˈo na outou e e nehenehe te malaria e faura mai hoê matahiti i muri aˈe outou e faarue atu ai i te vahi e malaria to reira, mai te peu iho â râ e ua faaohipa outou i te mau raau e paruru ia outou i te malaria.
5. Mai te peu e te ite ra outou i te mau tapao o te maˈi, a haere e hiˈo i te taote. E nehenehe te malaria e oioi roa i te rahi roa e e haapohe ia outou i roto i te area o te 48 hora i muri aˈe te mau tapao matamua e fa mai ai.
No roto mai i te: Faanahonahoraa i te pae ihiora o te ao nei.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 13]
H. Armstrong Roberts