Tuhaa 1
Ite aivanaa—Te imi ra te huitaata i teie nei mahana i te parau mau
“E ITE ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.” (Ioane 8:32) Ua faahitihia teie mau parau paari na te hoê taata o tei riro no te mirioni taata ei taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei.a Noa ˈtu e te faaau nei te taata orero i te parau mau i te pae faaroo, i roto i te tahi mau hiˈopoaraa e nehenehe râ te parau mau e faatiamâ te mau taata i roto i te mau tuhaa atoa o te taviniraa.
Ua faatiamâ te parau mau i te pae ite aivanaa, ei hiˈoraa, i te mau taata i te mau manaˈo hape, mai te haapiiraa e mea parahurahu te fenua, e o te fenua tei ropu i te ao o te reva, te veavea o te hoê ïa pape piihia te tumu o te veavea, te faatupu nei te mataˈi ino i te mau maˈi, e te hua atomi o te hoê ia vahi iti roa ˈˈe o te mau mea. Ua faatiamâ mai te faaohiparaa ohie o te mau parau mau i te pae ite aivanaa i roto i te pu hamaniraa tauihaa, i roto atoa i te mau tuhaa o te paraparauraa e te utaraa, mai te mau ohipa faufaa ore titauhia, i te hoê faito, mai te taotiaraa o te taime e te atearaa. Ua tauturu te mau parau mau i te pae ite aivanaa faaohipahia i roto i te toroa rapaauraa maˈi paruru e te aupururaa o te oraora-maitai-raa, mai te pohe oioi e te mǎtaˈu riaria mau i te maˈi.
Ite aivanaa—Eaha oia?
Ia au The World Book Encyclopedia, “te tapoi nei te ite aivanaa i te tuhaa rahi o te ite o te taata no nia i te mau ohipa tapeahia e te mau faaueraa tumu (mau ture)”. Ma te maramarama maitai, ua rau te huru o te ite aivanaa. Te faaî nei te buka ra The Scientist: “I roto i te tatararaa, maoti paha te ite aivanaa i noaa mai ai te mau ite e rave rau, i te mea hoi ma te tatararaa e riro mai te hoê amaa no te ite ei ite aivanaa i te taime a tamau ai oia i te faaohipahia i roto i te feruriraa o te ravea i te pae ite aivanaa.”
Te faatupu nei te reira i te tahi mau haafifiraa i roto i te tatararaa, ma te haapapu ore, te haamata maira ïa te hoê ite aivanaa te oti atura te tahi. Oia mau, ia au i The World Book Encyclopedia, “i roto i te tahi mau huru tupuraa, e nehenehe te ite aivanaa e mairi rahi roa e ua haamauhia te mau tuhaa faatitiaifaroraa atoa ma te faaauraa e piti aore ra hau atu â tuhaa o te ite aivanaa.” Tera râ, te faaite nei te rahiraa o te mau faahororaa ohipa e maha tatuhaaraa faufaa: te mau ite aivanaa i te pae tuatapaparaa i te mau puai o te taoˈa, te mau ite aivanaa i te pae ihiora, te mau ite aivanaa i te pae totiale, e te mau ite aivanaa i te pae tuatapaparaa i te mau numera e te aravihi.
Te tuatapaparaa i te mau numera o te hoê ite aivanaa? E, mai te peu e aita e tahoêhia te mau ravea no te faito, te tahi mau ravea no te faaoti i te aanoraa, te itiraa, te rahiraa, te tahi noa, te atearaa, te piriraa, te veavearaa, e te toetoeraa, e ore e nehenehe e faatupu i te mau maimiraa i te pae ite aivanaa. No reira, ua piihia te tuatapaparaa i te numera te “Arii vahine e te tavini o te ite aivanaa.”
Mai te ite aivanaa i te pae tuatapaparaa i te mau puai o te taoˈa, e tahoê atoa mai i roto te tuatapaparaa i te mau huru o te taoˈa, te mau tuatapaparaa i te mau puai o te mau taoˈa, e te astronomie. Te mau ite aivanaa i te pae ihiora faufaa o te tuatapaparaa i te mau raau tupu e te animala, area râ i roto i te ite aivanaa totiale te tuatapapahia ra ïa te parau no te taata, te tuatapaparaa i te mau ohipa totiale, te faanavairaa faufaa, te ite aivanaa politita, e te huru o te feruriraa. (A hiˈo i te upoo parau i te api 8.)
E tia ia faataa-ê-hia te tuatapaparaa o te ite aivanaa i te ite aivanaa mau. No nia ïa te parau matamua i te mau ohipa i te pae ite aivanaa e ta ˈna iho mau faaueraa; te hopea râ, no nia ïa i ta ˈna mau faaohiparaa ohie. I teie mahana, e ite-atoa-hia ra te ite aivanaa faaohipahia ma te aravihi ei ravea aravihi apî.
Ite ma te tamataraa e te haperaa
Ua riro te haapaoraa e te ite aivanaa ei piti hiˈoraa o te hinaaro o te huitaata nei ia ite i te parau mau. Tera râ, te vai ra te taa-ê-raa au i rotopu i te parau mau i te pae faaroo imihia mai roto mai i te hoê tumu e te parau mau i te pae ite aivanaa mai roto mai i te tahi atu ïa tumu. E huri paha te hoê taata maimi i te parau mau i te pae faaroo i nia i te Bibilia Moˈa, te buka faaroo mahometa (Coran), te buka parau tutuu a te ati Iuda, te Vedas, te Tripitaka, mai te peu e Kerisetiano o ˈna, hoê Mahometa, hoê ati Iuda, hoê Hindou, aore ra hoê taata e haamori ia Bouddha. I reira o ˈna e ite ai i te mea e hiˈopoahia ra e ta ˈna haapaoraa ia riro ei faaiteraa i te parau mau i te pae faaroo, peneiaˈe te tumu no ô mai i te atua ra e faarirohia ˈtura ei faatereraa hopea.
Tera râ, aita ia te taata imi i te parau mau i te pae ite aivanaa taua faatereraa hopea ra no te huri atu o ˈna i reira—aita i nia i te buka aita atoa i nia ia ˈna iho. Aita te parau mau i te pae ite aivanaa i faaitehia mai; ua heheuhia râ. Te titauhia ra i te hoê ravea no te tamataraa e no te haperaa, maoti oia e ite ai te taata imi iho i te parau mau i te pae ite aivanaa i te mau faahopearaa o te tuvaraa. Tera râ ma te apee atu e maha taahiraa avae, te tamau nei o ˈna i te hoê maimiraa hotu mau. (A hiˈo i te upoo parau “Ite i te parau mau maoti te ite aivanaa.”) Tera râ, ua faatupuhia te mau upootiaraa i te pae ite aivanaa i nia i te mau vahi parari o te mau pauraa i te pae ite aivanaa mai te mau manaˈo papu fariihia o tei faaruehia no te faatupu i te ravea no te mau mea apî o tei riro ei mea tano roa ˈˈe.
Noa ˈtu teie ravea, ua patu te mau aivanaa e rave rahi mau ite faahiahia i te pae ite aivanaa i roto i te mau senekele. Noa ˈtu te pinepineraa o te mau hape, ua nehenehe ratou e faatitiaifaro e rave rahi mau faahopearaa tano ore hou a tupu mai ai te hoê faahopearaa ino mau. Oia mau, i te taime a vai noa ˈi te ite tano ore i roto i te tuhaa o te ite aivanaa ite tatarahia, e mea iti roa te fifi o te mau hape. Tera râ ia ravehia te mau tamataraa no te taui te ite aivanaa, e nehenehe e tupu mai te mau faahopearaa iino mau.
A rave na, ei hiˈoraa, te mau ite aravihi o tei haamanuïa i te tupuraa i te rahi o te mau raau tupohe manumanu. Ua haafaufaahia te reira hou a faaite mai ai te mau maimiraa e te faarue nei te tahi o ratou i te mau toea iino mau no te oraora-maitai-raa o te taata. I roto i te tahi mau oire i pihai iho noa i te miti Aral, i Uzbekistan e Kazakhstan, ua haamauhia te hoê taairaa i rotopu i te vahi rahi faaohipahia no taua mau raau tupohe manumanu ra e te faito o te mariri ai taata o te oesophage hitu taime no te afaraa o te nunaa.
No te ohie, ua riro te mau matini faahî ei mea matauhia—hou a faaite mai ai te mau maimiraa i te pae ite aivanaa e te faaino nei oia i te paruru o te fenua oia hoi te tuhaa ozone, hau atu i te vitiviti, oia mau, i tei manaˈohia i te taime matamua ra. Tera râ, te imiraa i te parau mau i te pae ite aivanaa o te hoê ïa ohipa tamau. E nehenehe “te mau parau mau” i te pae ite aivanaa i teie nei mahana e riro mai na roto i te mau hape no ananahi, ei fifi papu mau, oia hoi te mau manaˈo no inanahi ra.
No te aha e anaanatae ai i te ite aivanaa
E tuhaa rahi ta te ite aivanaa e te ravea aravihi apî i rave na ma te faatupuraa i te faanahoraa o to tatou nei ao apî. Ua parau o Frederick Seitz, te peretiteni tahito o te Apooraa nui no te mau ite aivanaa no te Hau amui no Marite e: “I teie nei ua riro mai te ite aivanaa, o tei haamata mai i te matamua ra ei ohipa maere mau no te feruriraa, hoê o te mau pou faufaa no to tatou huru oraraa.” Oia mau, e pii-atoa-hia te maimiraa i te pae ite aivanaa i teie nei mahana te haereraa i mua. Te taata atoa e uiui nei no nia i te tatararaa hopea a te ite aivanaa e faarirohia oia ei taata “patoi i te haereraa i mua.” No ratou o te mea o ta vetahi e pii ra te haereraa i mua i te pae ite aivanaa o te faataa-ê-raa mai te taata rata i te taata etene.
No reira, eita e maerehia, teie hiˈopoaraa a te rohipehe ra beretane o W. H. Auden no te 20raa o te senekele e: “Te taata e ohipa nei i to tatou nei tau, o tei taui i te ao, e ere ïa te feia politita e te mau tia no te Hau, o te mau aivanaa râ.”
Te faahapa nei te tahi mau taata e aita te ao e hinaaro i te mau tauiraa. Tera râ, e nehenehe ra anei te ite aivanaa e rave i te ohipa? E itehia anei te mau parau mau i te pae ite aivanaa faufaa no te faaruru i te mau patoiraa otahi tuuhia mai e te 21raa o te senekele? E nehenehe râ anei teie mau parau mau e haapii-oioi-noa-hia no te faatiamâ i te mau taata te mǎtaˈu o te hoê ati rahi atâta mau?
Ua parau te taata i roaa ia ˈna e piti taime te re Nobel o Linus Pauling e: “Te hinaaro ra te taata atoa o te ora nei i roto i te ao i te tahi mau haamaramaramaraa o te natura e te mau huru tupuraa o te ite aivanaa.” No reira matou e faaite atu ai te mau tuhaa “Ite aivanaa—Te imi nei te huitaata i teie nei mahana i te parau mau.” no te horoa i te tahi mau haamaramaramaraa faufaa i to tatou mau taata taio. A taio i te Tuhaa 2, i te api 28.
[Nota i raro i te api]
a Iesu Mesia. A hiˈo i te buka Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei, neneihia i te matahiti 1991 e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 7]
ITE I TE PARAU MAU MAOTI TE ITE AIVANAA
1. A hiˈopoa i te ohipa e tupu ra.
2. A faatupu i te hoê tatararaa niuhia i nia i taua mau hiˈopoaraa ra no te mea e manaˈohia ra e parau mau.
3. A tamata i te tatararaa ma te rave hau atu â i te mau hiˈopoaraa e te mau tamatamataraa.
4. A hiˈo mai te peu e te tupu ra anei te mau parau tohu niuhia i nia i te tatararaa.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 8]
TE MAU ITE AIVANAA TATARAHIA
HAAPIIRAA NO NIA I TE TAATA te tuatapaparaa i te mau taata i te pae ihiora, totiale, e te haapueraa ite.
ASTRONOMIE te tuatapaparaa i te mau fetia, te mau palaneta, e te tahi atu â mau taoˈa natura o te reva.
IHIORA te tuatapaparaa i te huru oraraa o te mau mea ora e te tatuhaaraa o te mau raau tupu e te mau animala.
TUATAPAPARAA I TE MAU RAAU TUPU, hoê o na amaa faufaa e piti o te ihiora, te tuatapaparaa i te ora o te mau raau tupu.
TUATAPAPARAA I TE MAU HURU O TE TAOˈA te tuatapaparaa i te mau huru taa ê e te mau mea i roto i te mau taoˈa e to ratou huru i nia i te tahi.
TUATAPAPARAA I TE MAU NUMERA te tuatapaparaa i te mau numera, te rahiraa, te mau huru, e te mau taairaa.
TUATAPAPARAA I TE MAU PUAI O TE TAOˈA te tuatapaparaa i te mau puai e te mau huru aravihi mai te maramarama, te tairaa, te puai, e te teiaha.
HAAPIIRAA NO NIA I TE FERURIRAA te tuatapaparaa i te feruriraa o te taata e te mau tumu o te huru no te taata.
HAAPIIRAA NO NIA I TE ANIMALA, te pitiraa o te amaa o te ihiora, te tuatapaparaa i te ora animala.