Te uiui nei te mau taurearea . . .
Eaha te ino o te upaupa ta ˈu e faaroo ra?
“E na ô to ˈu metua tane, ‘Tupohe tena maniania! Ua mauiui roa to ˈu tariˈa’”—Te hoê taurearea.
“E au ore roa mau vau i te tahi mau upaupa rap.”—E potii apî.
“AITA hoi e ino,” te autâ ra o Jodie. No te aha raua e faarahi ai i te parau no nia i te upaupa?” Hoê â huru manaˈo to Lisette, ahuru ma toru matahiti. “E himene noa teie,” o ta ˈna hoi e mǎrô nei.
Te aro uˈana ra anei oe i to oe nau metua no nia i te upaupa o ta oe e faaroo? Mai te peu e, e, ia faataˈi anaˈe oe i te pehe au-rahi-hia e oe, e amuamuhia mai, e tuôhia ˈtu e aore ra e faaueraa te tae mai. (“E na ô to ˈu metua tane, ‘Tupohe tena maniania! Ua mauiui roa to ˈu tariˈa!’” ta te hoê ïa taurearea i parau.) I te mea e ua fiu roa oe i te amuamuraa e manaˈo oe e te faarahi nei to oe nau metua i te hoê mea iti. “E mai te aha te huru i to ratou apîraa?” ta te hoê potii apî i mǎrô mai. “Aita anei to ratou iho nau metua i manaˈo e mea ino ta ratou upaupa?”
Ua faahiti oia i te hoê manaˈo te tia ia hiˈopoahia. I te roaraa o te aamu, ua tatuhaa te feia paari e te feia apî i te mau mea ia au i te mea o ta ratou iho e au ra. No te aha ïa e ore oe e faaroo i te upaupa no te mea aita noa to oe nau metua e au ra i te reira? Eaha hoi te ino i te upaupa o ta oe e faaroo?
Te upaupa—To ˈna vahi i roto i te oraraa
Aita e parauhia nei e mea ino ia faaroo ma te au i te upaupa. Te tahi tuhaa o te Bibilia iho—te mau Salamo iho â—i te haamataraa ua papaihia te reira ia himenehia. I te tau a papaihia ˈi te Bibilia, e tuhaa faufaa roa to te upaupa i roto i te haamoriraa i te Atua. (Salamo 149:3; 150:4) Ua hauti-atoa-hia te upaupa no te faaite i te oaoa, te itoito e te oto. (Genese 31:27; Mau tavana 11:34; Samuela 1, 18:6, 7; Mataio 9:23, 24) I te tau o Iesu Mesia, e peu matauhia ia faaroo i te upaupa ia putuputu anaˈe te taata ei faaoaoaraa.—Luka 15:25.
E tuhaa faufaa atoa to te upaupa i teie mahana—i rotopu iho â i te feia apî. Te tapao ra Te vea o te taatiraa marite o te mau taote (beretane) e: “I rotopu i te feia haere haapiiraa e 12 e tae atu i te 18 matahiti, e faaroo te rahiraa o ratou e 10 500 hora i te upaupa rock and roll, iti aˈe ïa i te rahiraa hora o ta ratou e horoa ra i roto i te piha o te fare haapiiraa mai te haapiiraa tuatahi e tae atu i te haapiiraa tuarua.”
Te faaite ra te hoê maimiraa e te rahiraa o te feia apî o te mau Hau amui no Marite e e faaroo noa ratou i te upaupa rock aore ra pop. (No te faaohieraa, e rave mai matou i te parau “rock” e “pop” no te faataa i te mau huru pehe atoa e au-rahi-hia ra e te feia apî—mai te soul music e te new wave e tae atu i te rap e te heavy metal.) Ia au i te Buka parau paari o te ao nei (beretane), “e ere te feia apî marite anaˈe te faaroo ra i te upaupa rock. E upaupa teie no te taatoaraa o te ao.”
Te umeraa puai a te upaupa rock
No te aha e au-rahi-hia te upaupa rock? Ia au i te buka ra To te feia apî mau hiaai (beretane) e ravehia te rock “ei reo e paraparauhia i rotopu i te feia apî.” Te manaˈo nei râ te tahi mau taurearea e te iteraa i te upaupa au-rahi-hia—te iteraa i te pǔpǔ himene apî e te mau himene apî—e tauturu te reira e ia fariihia ratou e te tahi atu mau taurearea. E horoa te upaupa i te taairaa hoê i rotopu i te feia apî e ei tumu aparauraa hopea ore.
No te rahiraa o te feia apî, mea au aˈe na ratou e faaroo i te upaupa ia faaea hoê noa. E mahana fifi anei i te fare haapiiraa? Peneiaˈe hoê â huru to oe e to te potii apî o Bree te iˈoa o tei parau: “E parahi vau i roto i to ˈu piha, e haapuai i te upaupa ma te parahi noa i reira. E au ra e ore te ahoaho e te faateimaharaa.” E pinepine hoi te au-ore-hia nei te upaupa rock no te maniania rahi, e pehe mǎrû e te au hoi te taˈi o te mau faanahoraa upaupa a te mau himene matauhia.
No te tahi pae, o te huru o te tairiraa ta ratou e au rahi. “O te upaupa ohie roa ˈˈe no te ori,” ta te hoê potii i faataa mai i te uihia ˈtu e no te aha o ˈna e au roa ˈi i te upaupa rap. E na te parau atoa e ume mai i te tahi pae. Ma te papaihia no te feia apî iho â, e faaite mai te pehe pop i te mau manaˈo hohonu e te ahoaho o te feia apî. Ua niuhia te upaupa rap i nia i te mau tupuraa o te mau mahana atoa, mai te au-ore-raa i te huru o te riri e te huru tia ore o te totaiete taata. “Ia pata vau i te afata radio e aore e taahia ia ˈu te parau o te rahiraa o te mau pehe, e riro vau mai te maamaa te huru,” te autâ ra te hoê taurearea o Dan te iˈoa tei faahitihia i roto i te vea ra Newsweek. “E faatia mai te rap i te mau aamu mau e te mau mea o tei tupu mau. E anaanatae roa vau i te faarooraa i te reira.”
O te poroi iho â ïa teie e haapeapea ra ia outou te mau metua.
Te poroi o te rap
A hiˈopoa na i te upaupa rap, ei hiˈoraa. I roto i te rap, te parau o te himene—e mau parau ïa e faaroohia i nia i te purumu e na te reira e horoa i te huru o te tairi—e mea parau noa, e ere i te mea himenehia ma te tairi puai. Parau mau, aita e ino mau e vai ra i roto i teie faanahoraa. I te mau ahuru matahiti i mahemo, ua faaô atoa e rave rahi mau himene au-rahi-hia ra i te parau e parau-noa-hia. E faatae pinepine râ te upaupa rap i teie manaˈo i te hoê otia tano ore roa.
Ua tui te roo o te rap (aore ra hip-hop) mai te mau matahiti 1970 mai â i roto i te mau piha oriraa iti o te oire no New York i reira te mau taurearea no te oire e amuimui ai. I to te feia faataˈi pehe i te vahi oriraa haamataraa i te himene i te mau parau (aore ra, i te aparau-noa-raa) na nia iho i te mau ripene upaupa tairi, ua farii te feia ori i te reira mai te maamaa te huru. Mai te mau purumu e te mau vahi oriraa iti ua parare oioi te upaupa rap i te pae o te upaupa. E rave mai te pǔpǔ rap i te mau iˈoa tura ore mai ta ratou upaupa—Public Enemy, M. C Hammer, e Vanilla Ice—ua î te reva i te huru upaupa mai te patiri te huru.
Ma te anaanatae mau, i to te hoê tane ui manaˈo o te vea A ara mai na! i ani i te hoê pǔpǔ taurearea kerisetiano e rave rau te huru o te iri, “E faaroo anei te rahiraa o outou i te upaupa rap?” E, ta te rahiraa ïa i parau ma te maere mau! “Eaha ta outou e au ra no nia i te rap?” o ta ˈna i ani i muri iho. “Te vitiviti o te tairi,” ta te hoê potii apî i pahono mai. “E tahe noa mai ïa e mea ohie ia faaroo atu.” “E nehenehe oe e ori,” ta te tahi atu i parau. Ua iti râ te anaanatae o te pahonoraa i te uiraa i muri iho, “E fifihia anei te hoê kerisetiano i te tahi mau upaupa rap?”
Ua vai mamû ratou ma te haama, e i muri iho ua faˈi te hoê potii e: “E au ore roa mau vau i te tahi mau upaupa rap.” Ua farii te tahi pae i to ˈna manaˈo. Parau mau, ua itehia ma te peapea mau e ua matau e rave rahi i te hoê rahiraa mau himene tano ore—te mau himene e faaitoito nei i te taiataraa e te paia ma te mau parau faataa faufau. Ua faˈi e rave rahi e parau-noa-hia te mau parau faaino i roto i teie mau himene.
Oia mau, te poroi ra te rahiraa o te upaupa rap i te orure hau, te haavîraa uˈana, te riri, te au ore i te tahi atu iri, e te mau taatiraa maere i te pae tino. Te faˈi atoa ra o Daniel Caudeiron taata faaitoito i te upaupa rap, peretiteni no te taatiraa o te mau upaupa o te feia ereere no Kanada o te turu ra i te rap “ei mea maitai roa,” e te rahiraa parau o te rap no nia i te “au ore i te vahine, e te tahi taime ma te rave i te mau parau tiaâ.”—Maclean’s, 12 no Novema 1990.
Te huru oraraa o te rap
E ere iho â te taatoaraa o te upaupa rap i te mea tia ore e te haavî uˈana. Ia au i te hoê tumu parau i roto i The New York Times, te tahi pae ua pûpûhia ïa ia naeahia te mau fa maitai ei haapiiraa no te faaiti i te raveraa i te raau taero e no te tinai i te mau fifi totiare. E ere râ i te rahiraa o te taime te mau parau o te mau himene mai te reira te huru. I to te Newsweek maitiraa i na hoê ahuru upaupa rap maitai roa, ma te rave i te hoê â faanahoraa e te tapaoraa i te huru maitai o te mau hohoˈa taviri i te mau Hau amui no Marite, e piti noa tei noaa te tapao G, aore ra e tano no te rahiraa o te taata. Ua horoa te Newsweek i te tapao R (no te taata paari anaˈe iho) no e maha ïa mau upaupa, e e piti ua horoahia te tapao X no te “parau faufau” e te faataa-papu-raa i te taatiraa i te pae tino.
Hau atu â, te poroi o te rap eita ïa e faaea i te mau parau noa. Ua faatupu te rap i te hoê tauiraa rahi i te pae o te peu. E ahu mai te mau mirioni feia apî i te aahu rarahi roa, te mau tiaa hohoro taamu-ore-hia, te mau piripou patiti taataa, te mau fifi auro, te taupoo mai to te feia hauti baseball, te mau titia mata haapouri no te faaau i te faito ahuraa o te taata e au i te rap. E rave rahi atoa tei pee i te aparaa rima e te haerea o te feia hauti rap. E i te peapea rahi o te mau metua e te mau orometua haapii ua ô mai te mau parau mai “yo, [teie te auraa, e tei ô atu outou!”] e “dis, [oia hoi parau haapotohia no te faatura ore”]”—e mau parau e parauhia ra i nia i te purumu e te mau taurearea no te mau oire no te faahanahana i te rap—ua ô mau ïa i roto i te huru paraparau a te taata i te mau mahana atoa.
E nehenehe te rap e faahohoˈa i te patoiraa i te parau tia ore. Ia rave-anaˈe-hia râ to ˈna taatoaraa ua riro te rap ei peu patoiraa i te mau ture a te Atua no nia i te haerea, te ahu e te parau. E hinaaro ra anei te hoê kerisetiano, no to ˈna au rahi i teie upaupa, e arataihia i roto i teie huru oraraa tano ore?
Parau mau, e ere te upaupa rap anaˈe iho te upaupa ino roa. Te faatia ra te vea ra Time e: “E huru maramarama to roto fatata pauroa te mau tuhaa o te peu au-roa-hia e te rahiraa taata marite no teie tau. E turu te upaupa heavy-metal i te pǔpǔ Motley Crüe e taˈu ra i te mau hohoˈa a Satani e te pǔpǔ Beastie Boys e faahohoˈa ra i te horomiiraa i te melo taatiraa i nia i te tahua hautiraa.” Ua tohu te Bibilia e “i taua anotau hopea nei . . . te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu, i te haavare-noa-raa ˈtu, e te haavareraahia mai.” (Timoteo 2, 3:1, 13) E maere anei oe i te reira, e e poroi hape ta te rahiraa o te mau upaupa o teie nei tau e horoa ra na te feia apî kerisetiano?
E peapea roa ïa to outou nau metua ma te tia hoi, mai te peu e e au noa oe i te upaupa rap aore ra te tahi atu huru pehe rock ino mau. E mǎtaˈu paha ratou e e viiviihia outou i te faaroo-noa-raa teie huru upaupa. Mea tano anei teie mǎtaˈu to ratou? Na te tahi atu numera i mua e pahono mai i teie uiraa.
[Hohoˈa i te api 17]
E rave rahi taurearea e pee ra i te faito ahu e te haerea o te feia hauti rap