Ia hope te haavîraa uˈana i te fare
“Te parururaa i te haavîraa uˈana i roto i te fare e te itiraa te haavîraa uˈana o te utuafare e titau ïa te reira i te mau tauiraa hohonu o te huru hiˈoraa o te totaiete taata e o te utuafare atoa.”—I muri mai i te mau opani taponaohia. (beretane)
TE TAPARAHIRAA matamua i roto i te aamu o te taata nei no nia ïa e piti nau taeae. (Genese 4:8) I te roaraa o te mau tausani matahiti, ua roohia te taata i te haavîraa uˈana i roto i te utuafare. Ua rau te mau ravea tei pûpûhia, e mau vahi paruparu râ to te rahiraa.
Ei hiˈoraa, o te feia anaˈe tei faaite i to ratou fifi te nehenehe e rapaauhia. Ua parau te hoê tane i hamani ino i ta ˈna vahine, ma te oto e: “No te tane taitahi i rotopu ia matou [tei rapaauhia], te vai nei e toru tane i ǒ atu e na ô ra, ‘Ia haavî oe i te ruau vahine, e tia ˈi.’” No reira e tia i te tane hamani ino ia haapii i te faaruru i to ˈna iho huru. No te aha oia i riro mai ai ei tane hamani ino? Ia noaa ia ˈna te tauturu no te faatitiaifaro i to ˈna iho mau hape, e nehenehe paha ïa o ˈna e na nia iho i taua fifi ra.
Mea iti roa te taata rave ohipa i roto i teie mau porotarama totiare. Te manaˈohia ra e i roto e 90 i nia i te hanere o te mau tamarii tei taparahi-pohe-hia i te mau Hau amui no Marite, ua faaite-aˈena-hia te mau tupuraa peapea hou a taparahihia ˈi. Tera râ, e otia to te mau porotarama totiare e to te mau faanahoraa a te mau mutoi. E ohipa ê atu te titau-onoono-hia.
‘Te huru taata apî’
“E titauhia ia faaapîhia te auraa e vai ra i rotopu i te mau melo o te utuafare,” ta te hoê pǔpǔ maimi i parau. E ere te haavîraa uˈana i roto i te utuafare i te hoê fifi no nia i te hamani-ino-raa i te tino anaˈe; e fifi mau teie i te pae o te feruriraa. No roto mai te reira i te huru hiˈoraa o te mau melo o te utuafare te tahi i nia i te tahi—te hoa faaipoipo, te tamarii, te metua, te tamarii e te tamarii. No te faaapîraa i teie mau auraa e tia ia faaahu mai i ta te Bibilia e parau ra ‘te huru taata apî.’—Ephesia 4:22-24; Kolosa 3:8-10.
E hiˈopoa tatou i te tahi mau faaueraa tumu o te Bibilia no nia i te utuafare o te tauturu mai ia tatou ia faaahu mai i te huru taata apî kerisetiano o te faatupu mai i te mau auraa maitatai aˈe i rotopu i te mau melo o te utuafare.—Hiˈo Mataio 11:28-30.
Te manaˈo no nia i te tamarii: Ua hau atu te titauhia i te metua i te fanau-noa-raa mai i te aiû. Ma te oto râ, te faariro nei e rave rahi i ta ratou mau tamarii mai te hoê ohipa teimaha a ere ai ratou i te tiaraa metua. E nehenehe ratou e riro mai ei metua hamani ino a muri aˈe.
Te faariro nei te Bibilia i te tamarii “e tufaa ïa no ǒ mai ia Iehova” e “e utua.” (Salamo 127:3) E hopoia ïa na te mau metua i mua i te Poiete te aupururaa i taua tufaa ra. Te anihia nei te feia o te faariro nei i te tamarii ei ohipa haumani ia faatupu ratou i te huru taata apî no nia i taua vahi ra.a
Te mau titauraa tano no nia i te tamarii: Ua faaite te hoê maimiraa e e titau te metua vahine rave ino i te mau tamarii ia ite ratou i te mea maitai e te mea ino ia naeahia ia ratou hoê matahiti. E hoê i nia i te toru o teie mau metua vahine tei uiuihia te manaˈo, e ono noa ïa avaˈe ta ratou e titau.
Te faaite ra te Bibilia e ua fanau-pauroa-hia tatou e mea hara anaˈe. (Salamo 51:5; Roma 5:12) Aore ïa e parau ra e noaahia mai te ite i te taime fanauraa. Te parau nei râ, e na roto ‘i te ohiparaa’ i te tiaraa o te taata no te maiti mea na reira oia ‘e ineine ai no te ite i te mea tia e te mea ino.’ (Hebera 5:14) Hau atu, te parau ra te Bibilia no “te peu a te tamarii,” te “maamaa” o te tamariiriiraa e te “mea mau ore” o te apîraa. (Korinetia 1, 13:11; Maseli 22:15; Koheleta 11:10) E tia i te mau metua ia farii i teie mau otia, e eiaha e titau hau atu i te mea tano i te faito matahiti e te aravihi o te tamarii.
Te aˈoraa i te tamarii: I roto i te Bibilia te parau heleni o tei tatarahia na roto i te parau “aˈo” teie to ˈna auraa “haapii.” No reira, te fa matamua o te aˈo, o te haapiiraa ïa, eiaha râ te haamauiuiraa. Aita ïa e titauhia te papai i te rahiraa o te taime, i te tahi noa râ taime. (Maseli 13:24) Te na ô ra te Bibilia: “E faaroo mai i te aˈo ia paari.” (Maseli 8:33) Ua papai atoa o Paulo e ia “faaoromai maite i te ino,” e ia faaite hua i te hapa ma te “faaoromai rahi.” (Timoteo 2, 2:24; 4:2) E haapae ïa te reira i te riri taue e te tairi puai ia titau-anaˈe-hia te papai.
Ia au i teie mau faaueraa tumu a te Bibilia, a uiui ia oe iho: ‘Ua riro anei ta ˈu aˈo ei haapiiraa, aore ra ei haavî-noa-raa ma te haamauiui? E faatupu anei ta ˈu aˈo i te riaria noa aore ra e ô mai te mau faaueraa tumu tia?’
Te mau otia o te haerea o te taata paari: Ua parau te hoê tane rave ino i ta ˈna vahine e aita o ˈna “i haavî ia ˈna iho” e taparahi atura oia i ta ˈna vahine. Ua ani te hoê tane aˈo i taua tane ra e ua patia aˈena anei o ˈna i ta ˈna vahine i te tipi. “E ore roa vau e na reira!” ta te tane i pahono. Ua tauturuhia taua tane ra ia ite o ˈna e ua na reira o ˈna i roto i te tahi mau otia, teie râ te fifi, e ere ïa i te mau otia tano.
Ihea te mauraa ta oe mau otia? E faaea ra anei oe hou te au ore a riro mai ai ei hamani-ino-raa. Aore ra e riri uˈana oe ma te haamata i te tuôtuô, te tuhi, te turai, te taora i te mau mea, aore ra e taparahi?
E mau otia papu ta tei faataata-apî-hia, eita roa ˈtu ta ˈna e tia i te hamani ino i te feruriraa aore ra i te haavî uˈana i te tino. “Eiaha ei parau faufau to roto mai i to outou vaha,” ta te Ephesia 4:29 e parau ra. Te na ô faahou ra te irava 31: “Ia haapae-roa-hia te mamahu ore, e te iria, e te riri, e te avau e te faaino, e te tairoiro, eiaha roa atoa ïa.” Te parau heleni no te “riri” e au ra e “huru taata iria ohie noa.” Ma te anaanatae rahi, te tapao ra te buka Te mau metua faaino e hoê o te peu matauhia a te taata momoto i te tamarii o “te ereraa ïa i te haavîraa ia ˈna iho.” Te vai ra tei faataata apî ia ˈna te mau otia papu no te haavî i te hiaai ino puai i te pae tino e i te pae o te parau.
Parau mau, ia faaahu mai te vahine e te tane atoa ïa i te huru taata apî. Ia haa te vahine eiaha oia ia faariri i ta ˈna tane, ma te haamauruuru ia ˈna no ta ˈna mau tutavaraa no te aupururaa i te utuafare, ma te rave amui i te ohipa e o ˈna. Eiaha e titau te tahi i te tahi tei ore roa e noaahia ia raua—te tia-roa-raa. Ia faaohipa râ raua i te Petero 1, 4:8: “O te aroha, ia uˈana maite ïa ia outou outou iho: e moe hoi te hapa e rave rahi i te aroha.”
Te faaturaraa i te ruhiruhia: “A faaite i te tura i te ruhiruhia e a haamaitai ia ratou,” ta te Levitiko 19:32 e parau ra. (Tatararaa Beretane no teie nei mahana) E ere i te mea ohie ia maˈihia te hoê metua ruhiruhia e peneiaˈe e onoono noa oia ia haapaohia o ˈna. Te parau ra te Timoteo 1, 5:3, 4 ia ‘faaturahia’ to metua ma te ‘faahoˈi ma te tano.’ Te vai ra te pae o te moni e o te faatura atoa. No te mau mea atoa ta to tatou mau metua i rave a vai tamariirii ai tatou, e tia ia tatou ia faahoˈi i te haapao maitai ia hinaaro-anaˈe-hia.
Faaore i te tatauraa te tamarii te tahi i te tahi: Hou te riri rahi o Kaina i te arato ia ˈna ia taparahi pohe roa i to ˈna teina ia Abela, ua aˈohia o ˈna: “Te vai ra te hara i to uputa ra. Te opua ra oia e faatere ia oe, e ia na nia iho râ oe ia ˈna.” (Genese 4:7, TEV) E nehenehe e haavîhia te mau manaˈo hohonu. A haapii i te faaoromai te tahi i te tahi, “ma te faatura hua te tahi i te tahi i te hereraa te tahi i te tahi.”—Ephesia 4:2, Phillips.
A haapii i te tiaturi i te tahi atu taata
E vai mamû noa ma te mauiui rahi te rahiraa o te feia tei haavî-uˈana-hia i roto i te utuafare. Te faaitoito nei te Taote ra o John Wright e: “E tia i te vahine tei taparahihia ia ani ia paruruhia o ˈna i te pae o te mau manaˈo hohonu e i te pae tino atoa i te tahi taata aravihi.” Oia atoa ïa no te mau melo atoa o te utuafare tei hamani-ino-hia.
I te tahi taime e mea fifi na te taata o tei rave-ino-hia ia tiaturi i te tahi atu taata. Atira noa ˈtu, ua tiaturi o ˈna i te mau taata tapiri roa ˈˈe o te totaiete—te utuafare—e o te mauiui ta ˈna i ite. Te parau nei râ hoi te Maseli 18:24 e: “Ati maitai mai â vetahi taua i to te taeae.” Te imiraa i taua taua ra e te haapiiraa i te tiaturi ia ˈna e taahiraa avaˈe faufaa ïa teie ia noaa mai te tauturu hinaarohia. Parau mau, e tia ia tauturu-atoa-hia te taata e hamani ino ra.
I te mau matahiti atoa e mau hanere tausani taata tei riro mai ei Ite no Iehova. Ua farii ratou i te tutava no te faaahu mai i te huru taata apî. I rotopu ia ratou te vai ra te taata i haavî uˈana i te melo o te utuafare i mutaa ihora. Ia ore roa e hoˈi faahou i muri, e tia ia ratou ia vaiiho tamau noa i te Bibilia ia riro mai ei “mea maitai ei haapiiraa, ei aˈoraa, ei faaiteraa hapa, ei faaite mai i te parau-tia.”—Timoteo 2, 3:16.
No teie mau Ite apî, te faaahuraa i te huru taata apî o te haere-tamau-raa i mua ïa, no te mea te parau ra te Kolosa 3:10 e o te ‘hamani-tamau-hia ei mea apî.’ No reira e titauhia te tutavaraa tamau. Ma te haamauruuru mau, te turuhia ra te mau Ite no Iehova e te nahoa rahi “taeae, e te tuahine e te metua vahine e te tamarii” i te pae varua.—Mareko 10:29, 30; hiˈo atoa Hebera 10:24, 25.
No reira atoa, i roto i te mau 70 000 amuiraa o te mau Ite no Iehova i te ao nei, te vai ra te mau tiaau î i te here tei riro mai “te faarǔrǔraa i te vero ra, e mai te pupuniraa i te mataˈi rahi ra.” To ratou “mata e tariˈa e vai ara noa ïa i te mau mea e hinaarohia e te taata.” (Isaia 32:2, 3, TEV) No reira, noa ˈtu e mau Ite no Iehova apî aore ra mea aravihi aˈe, e noaahia te tauturu ma te faahiahia mau i roto i te amuiraa kerisetiano ma te haa no te faaahuraa i te huru taata apî.
Te mau tiaau î i te aroha
Ia ani anaˈe te taata i te tauturu i te mau tiaau kerisetiano i roto i te mau amuiraa o te mau Ite no Iehova, ua haapiihia teie mau tiaau i te faaroo i te mau huru taata atoa. Te faaitoitohia ra ratou ia faaite i te taatoaraa, te feia iho â tei hamani-ino-rahi-hia, i te aroha rahi e ia taa maitai i to ratou huru.—Kolosa 3:12; Tesalonia 1, 5:14.
Ei hiˈoraa, e nehenehe te hoê vahine tei taparahihia e pepe ino mau. I roto e rave rahi fenua i teie nei mau mahana, ahiri ua taparahihia mai te reira te huru te tahi taata i rapae au i te utuafare, e nehenehe te taata hara e mau i te fare auri. No reira e tia ia haapao ma te hamani maitai rahi i tei taparahihia, mai te feia atoa tei rave-ino-hia noa ˈtu eaha te huru, mai te hamani-ino-raa i te pae taatiraa.
Hau atu â, e tia ia pahono atu te taata hara tei ofati i te ture a te Atua. Mea na reira ïa te amuiraa e vai mâ noa ˈi, e e paruruhia ˈi te feia hara ore. E te mea faufaa roa ˈtu, eiaha ia haafifihia te varua o te Atua.—Korinetia 1, 5:1-7; Galatia 5:9.
Te manaˈo o te Atua no nia i te faaipoiporaa
Ia riro mai te taata ei Ite no Iehova, ua farii ratou i te pee i te mau faaueraa tumu o te oraraa kerisetiano e vai ra i roto i te Parau a te Atua. E haapii ratou e ua faataahia te tane ei upoo no te utuafare, no te aratai ia ˈna i roto i te haamoriraa mau. (Ephesia 5:22) Eita râ te tiaraa upoo e faatia ia ˈna ia taparahi i ta ˈna vahine, ma te faahaehaa ia ˈna, aore ra ma te ore e haapao i te mau mea hinaarohia e ana.
I te taa-ê-raa râ, mea maramarama maitai te Parau a te Atua e tia i te tane “e aroha . . . i ta [ratou] mau vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia, e ua horoa iaˈna iho ei taui . . . E aroha atoa te mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i aroha i to ratou iho tino ra. O tei aroha i ta ˈna iho vahine ua aroha ïa ia ˈna iho. Aore roa hoi e taata i riri i to ˈna iho tino, area e faaamu, e te faaherehere maite.” (Ephesia 5:25, 28, 29) Oia mau, te parau tia ˈtu nei te Parau a te Atua e ia “faaturahia” te mau vahine e tia ˈi.”—Petero 1, 3:7; hiˈo atoa Roma 12:3, 10; Philipi 2:3, 4.
Ua papu e aore roa te hoê tane faaipoipo kerisetiano e nehenehe e faahua here e e faatura i ta ˈna vahine ahiri e te hamani ino ra o ˈna i te tino o ta ˈna vahine e na roto atoa i ta ˈna huru parau. E haavare ïa te reira, no te mea te haapapu ra te Bibilia e: “E te mau tane ra, e aroha outou i ta outou mau vahine, e eiaha e iria ˈtu ia ratou.” (Kolosa 3:19) Ia fatata anaˈe te haavaraa a te Atua i nia i teie amuiraa iino i Aramagedo, e roohia te feia haavare i te hoê â utua e te feia patoi i te ture a te Atua.—Mataio 24:51.
E tia i te tane faaipoipo e mǎtaˈu ra i te Atua ia here i ta ˈna iho vahine mai to ˈna iho tino te huru. E taparahi anei o ˈna i to ˈna iho tino, e moto i to ˈna iho mata, e aore ra e huti haapuai i to ˈna iho rouru? E faahaehaa ra anei o ˈna ia ˈna iho ma te tahitohito e ma te faaooo ia ˈna iho i mua i te taata? Te tane e na reira ra e manaˈohia ïa e aita to ˈna feruriraa i aifaito, e ere te reira no te faarahi i te manaˈo.
Ahiri e e taparahi te hoê tane kerisetiano i ta ˈna vahine, ua faufaa ore ïa te taatoaraa o ta ˈna mau ohipa kerisetiano i mua i te aro o te Atua. Haamanaˈo eita te “taata momoto” e faaî i te mau titauraa no te mau hopoia i roto i te amuiraa kerisetiano. (Timoteo 1, 3:3; Korinetia 1, 13:1-3) Parau mau, ia na reira atoa te tahi noa ˈˈe vahine faaipoipo i ta ˈna iho tane ua ofati ïa o ˈna i te ture a te Atua.
Te tuu ra te Galatia 5:19-21 i rotopu i te mau ohipa faautuahia e te Atua “te mârô, te iria, . . . te taparahi taata” e te parau ra e “te feia e rave i te reira mau peu, e ore ratou e parahi i te basileia o te Atua ra.” Aore roa e faatiahia e taparahi i te hoa aore ra te tamarii. E patoi te reira i te ture o te fenua e e patoi atoa ïa i te ture a te Atua.
Ua horoa Te Pare Tiairaa, e vea neneihia e te mau Ite no Iehova i te manaˈo o te mau Papai no nia i teie tumu parau, e te parau ra ïa i te feia faahua kerisetiano e te taparahi ra i te taata: “E tiavaruhia te taata e faahua parau ra e kerisetiano e e pinepine ma te tatarahapa ore i te haavî uˈana.”—1 no Me, 1975, api 287, reo farani; hiˈo atoa Ioane 2, 9, 10.
Ta te ture a te Atua e faatia ra
I te pae hopea e haava te Atua i te feia tei ofati i ta ˈna ture. I roto râ i teie area taime, eaha ta ta ˈna Parau e faatia ra no te mau hoa faaipoipo kerisetiano tei taparahihia ia ore hoi te taata taparahi e taui e te taparahi tamau noa ra oia? Ua faahepohia ra anei te feia tei taparahihia ia vaiiho tamau i to ratou tino, to ratou feruriraa e to ratou ora i te pae varua, e peneiaˈe to ratou iho ora atoa i roto i teie tupuraa atâata mau?
Ua tapao Te Pare Tiairaa, no nia i te haavîraa uˈana i roto i te fare, i te mau mea ta te Parau a te Atua e faatia ra. Te faˈi ra: “Te aˈo ra te aposetolo Paulo e: ‘Eiaha te vahine e faarue i ta ˈna tane; ahiri râ e tia ia ˈna ia faataa ê, e parahi oia eiaha e faaipoipo aore ra hoˈi faahou i ta ˈna ra tane; e eiaha te tane e faarue i ta ˈna vahine.’” I mua rii te na ô ra te tumu parau e: “Ia ore anaˈe e nehenehe faahou e faaoromai i te hamani-ino-raa aore ra te haafifihia ra to ˈna ora, peneiaˈe e maiti te hoa faaroo i te ‘haere ê.’ Ia tamata râ oia i te ‘hoˈi faahou’ i te tau au. (Korinetia 1, 7:10-16) Teie râ, ia ‘haere ê’ anaˈe, eita ïa te reira e horoa ra i te mau tumu i roto i te mau Papai no te faataaraa e no te faaipoipo-faahou-raa; e nehenehe râ te hoê faataaraa e te hoê faataa-ê-raa i mua i te haavaraa e horoa i te tahi maa paruru eiaha oia ia hamani-ino-hia hau atu.”—15 no Mati 1983, api 28-29, reo farani; hiˈo atoa te vea no te 1 no Novema 1988, api 22-23, reo farani.
Na te taata tei hamani-ino-hia, na ˈna iho ïa e faaoti ia au i te mau tupuraa. “E riro hoi ta te taata hopoia i nia ia ˈna iho.” (Galatia 6:5) Aore e taata ê te nehenehe e maiti no ˈna. E eiaha roa ˈtu te tahi noa ˈˈe taata e tamata i te turai ia ˈna ia hoˈi i ta ˈna tane tei hamani ino ia ˈna, e i reira to ˈna oraora-maitai-raa, to ˈna iho ora, e to ˈna huru i te pae varua i te haamǎtaˈuhia. O ta ˈna iho ïa maitiraa e tia ˈi, na ˈna iho i hinaaro, eiaha e na vera e tamata ra i te faahepo ia ˈna na nia i to ratou iho hinaaro.—Hiˈo Philemona 14.
Te hopea o te haavîraa uˈana i roto i te utuafare
Ua haapii te mau Ite no Iehova e e tapao papu te haavîraa uˈana no te mau mahana hopea mai ta te Bibilia i tohu atea mai, e rave rahi o te “faaino,” e “e aroha ore,” e te “iria.” (Timoteo 2, 3:2, 3) Ua tǎpǔ te Atua e i muri aˈe i teie mau mahana hopea, e aratai oia i te taata i roto i te hoê ao apî î i te hau i reira ratou “e parahi ma te panoonoo ore, e aore roa e haamataˈutaˈu ia ratou.”—Ezekiela 34:28.
I roto i taua ao apî faahiahia mau, e aramoina roa ˈi te haavîraa uˈana i roto i te utuafare. “Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.”—Salamo 37:11.
Te faaitoito nei matou ia outou ia haapii hau atu no nia i te mau parau fafau a te Bibilia no nia i te oraraa a muri aˈe. E nehenehe mau oe e haamaitaihia i teie nei iho â na roto i te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia i roto i te oraraa utuafare.
[Nota i raro i te api]
a Te vai ra e rave rahi mau manaˈo maitai no nia i te haerea tano o te mau metua i roto i te buka Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa tei neneihia e te Taiete Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., te pene 7 e tae atu i te pene 9, “Te mau tamarii—e hopoia e e haamauruuru atoa,” “Te tiaraa o te mau metua,” e “Ia haapii na outou i ta outou mau tamarii mai te aruaruraa mai â.”
[Hohoˈa i te api 10]
E tauturu te mau faaueraa a te Bibilia ia faatitiaifaro i te mau tatamaˈiraa i roto i te utuafare
[Hohoˈa i te api 13]
E titau tei hamani-ino-hia ia tiaturi i te hoê hoa aravihi