Ia au i te Bibilia . . .
Te mau poroteraa faaiteraa manaˈo—E taui anei te reira i te ao nei?
“IA FAAITE tahaa tatou i to tatou manaˈo, Ia haere tatou i nia i te purumu.” O nau upoo parau i taiohia i roto i te vea National Catholic Reporter, e vea katolika roma, hou te paainaraa te tamaˈi i te Ooa no Peresia i te matahiti 1991. Ma te faaitoito i te feia taio o te mau Hau amui no Marite ia porote no te hau, ua na ô â te vea: “E titauhia te mau mirioni taata e te mau tutavaraa uˈana tamau ia naeahia te hau, e ia faaô i roto teie faatereraa maua e te faaoru. . . . E tia i te taata ia tae i nia i te mau purumu.”
E faaroo-pinepine-hia teie mau piiraa i teie mahana. No te rahi o te fifi i te pae politita, te pae faanavairaa faufaa, e te pae o te natura o te faaino nei i te oraora-maitai-raa o te huitaata, te manaˈo ra te taata “e tae i nia i te mau purumu” no te patoi, no te porote ma te maniania aore ra ma te vai mamu. Ua rau te huru o te mau aniraa mai te faaoreraa i te taparahiraa taata i te vahi tapiri e tae noa ˈtu i te haamauraa i te hau i roto i te ao nei. Ma te anaanatae mau, te rahiraa o teie mau poroteraa, ua fariihia ïa e te mau faanahoraa a te ekalesia e te mau upoo faatere faaroo.
E mea tano mau anei ia faaô te mau kerisetiano i roto i teie mau poroteraa faaiteraa manaˈo? E e nehenehe anei te mau patoiraa—e mau poroteraa maniania aore ra vai mamu—e haamaitai mau i te ao nei?
Te mau poroteraa faaiteraa manaˈo—Te manaˈo kerisetiano
Ua faariro te hoê taata imi i te pae totiare i te mau poroteraa “ei ravea papu mau no te faaiteraa i te manaˈo politita . . . no te faaarepurepu i te mau hui mana faatau ia rave ratou i te mau ohipa e titauhia.” Oia mau, te feia e porote aore ra te feia faanaho na reira ra ratou ma te tiaturi e e maoti ta ratou mau tutavaraa e titiaifaro ai te haerea tia ore e te viivii o teie mau amuiraa totiare e politita atoa.
Eaha râ te hohoˈa ta Iesu Mesia i vaiiho mai na ta ˈna mau pǐpǐ? Ua ora Iesu i te tau e te faatîtîhia ra te nunaa ati Iuda e te hau emepera roma. Mea papu, e hinaaro rahi to te taata ia matara mai i te zugo o Roma. Aita roa râ Iesu i faaitoito i ta ˈna mau pǐpǐ ia porote ratou, aore ra ia faaô i roto i te mau ohipa politita noa ˈtu eaha te huru. Mea taa ê râ, ua tamau noa o ˈna i te parau i ta ˈna mau pǐpǐ e “e ere ratou no teie nei ao.”—Ioane 15:19; 17:16; hiˈo atoa Ioane 6:15.
Oia atoa, i te afairaahia Iesu e te pariraa tano ore hoi, i mua i te hui mana, aita oia i tamata i te faatupu i te hoê poroteraa no te patoi, e nehenehe hoi o ˈna e manuïa ahiri ua faaoti oia e na reira. Ua parau râ oia i te tavana no Roma: “E ere i to teie nei ao to ˈu basileia; ahiri no teie nei ao to ˈu basileia, ua faaitoito ïa tau mau tavini ia ore au ia tuuhia ˈtu i te rima o te ati Iuda; e ere râ to ˈu basileia i to ǒ nei.” (Ioane 18:33-36) I mua i te aimǎrôraa, aita roa Iesu i ohipa aˈe no te patoi atu, ma te ite i te faufaa ia faaea i rapae au i te mau ohipa politita. E ua faaitoito oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia na reira atoa ratou, e tia ˈi.
No reira, te faaôraa i roto i te mau poroteraa faaiteraa manaˈo e ofatiraa ïa i te faaueraa tumu kerisetiano ta Iesu i haapii, ia vai i rapae au i to teie nei ao. Hau atu â, e nehenehe teie mau poroteraa e aratai ia tatou ia rave i te haerea e ere i to te kerisetiano. Nafea ïa? E pinepine te mau poroteraa tei faatupuhia no te mau tumu maitai e hope i roto i te orureraa hau, e riro atu ai ei feia patoi uˈana, ma te parau ino, e te iria. E nehenehe te raveraa i te mau ravea patoi i te ture e huti i te ara-maite-raa, eita roa ˈtu râ e tuea i te faaueraa a te Bibilia e “ia auraro . . . i te feia mana toroa ra” e “e parahi hau noa . . . i roto i te taata atoa nei.” (Roma 12:18; 13:1) Maoti i te faaitoito i te orure hau tivira, te faaitoito ru nei te Bibilia i te mau kerisetiano ei haerea tia to ratou i rotopu i te mau nunaa atoa e ia auraro ratou i te mau faatereraa taata nei, noa ˈtu e e ere i te mea ohie ia haamauruuru e aore ra e mea tano ore roa te feia e faatere ra.—Petero 1, 2:12, 13, 18.
E parau mai paha vetahi pae e: ‘E ere te mau poroteraa faaiteraa manaˈo atoa ei aroraa e ei haavîraa uˈana.’ Parau mau, e e au ra e mau faahopearaa maitai to te tahi mau poroteraa faaiteraa manaˈo. E nehenehe mau râ anei te mau patoiraa—noa ˈtu e e mea hau e no te hoê tumu maitai—e taui i te ao ia maitai mai?
E nehenehe anei ratou e taui i te ao nei?
E anaanatae rahi te mau kerisetiano i to ratou mau taata tupu e e hinaaro ratou e tauturu ia ratou. Tera râ, o te ravea maitai aˈe anei no te tauturu i te taata tupu ia faaô i roto i te mau poroteraa faaiteraa manaˈo? Te faˈi ra te buka Demonstration Democracy e: “E otia i te mau mea te nehenehe e faaotihia na roto i te tahi noa ˈˈe huru mauhaa politita faaiteraa manaˈo.” Papu maitai, te faaoreraa i te mau ati e tairi ra i te huitaata e titau ïa i te mau tauiraa hau atu i tei ravehia ra e te tahi noa ˈˈe huru patoiraa aore ra poroteraa.
Hoê â manaˈo to Iesu i to ˈna paraparauraa no nia i te amuiraa faaroo no to ˈna tau e ua senekele to ˈna vai-noa-raa. No nia i teie amuiraa haamoriraa haavare a te mau Pharisea, ua parau oia e: “Aore e taata e tifai te ahu tahito i te ahu apî; i na reira, e rahi roa ïa te motu o taua ahu ra i taua tifai apî ra.” (Mataio 9:16) Eaha ïa te manaˈo o Iesu? Eita te kerisetianoraa mau e faaau ia ˈna i nia iho i te mau amuiraa ino e te tahito o te ineine i te faaruehia. Ua farii oia e te tifairaa i te hoê amuiraa ino e mea faufaa ore ïa.
E parau mau atoa ïa no te amuiraa o te ao nei o tei tuu i te huitaata i roto i te parau-tia ore, te raveraa taehae e te faatîtîraa e mau senekele i teie nei. Te faataa papu ra te Koheleta 1:15 e: “O tei piˈo ra, e ore ïa e faatitiaifaro.” Oia mau, eita e nehenehe e faatitiaifarohia teie nei ao, noa ˈtu te mau tutavaraa aau tae mau. No te aha e ore ai? No te mea mai ta te Ioane 1, 5:19 e parau ra, “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra,” Satani te Diabolo. Ua faataa Iesu ia ˈna mai “te arii o teie nei ao.” (Ioane 12:31) A vai noa ˈi teie amuiraa i raro aˈe i te mana o Satani, aore roa e tatairaa te nehenehe e haamama tamau i te taata.
E ere ïa te auraa e eita te mau kerisetiano e haapao i te mau fifi o te ao nei aore ra eita ratou e rave i te hoê aˈe ohipa maitai. I teie nei, te anihia ra te mau kerisetiano ia ohipa ma te mǎrû eiaha ma te patoi, i roto râ i te pororaa e te haapiiraa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua—te faatereraa o te Basileia ta Iesu i haapii atu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure. (Mataio 6:10; 24:14) Te faaite ra te Bibilia e eita teie Basileia e tamata i te faaora i teie ao o te ore roa e tia ia tauihia; e faaore roa râ te reira i te mau faatereraa iino e te mau faanahoraa totiare e faatîtî ra i te huitaata nei e e monohia mai e te hoê amuiraa o te mau mea tei haamau i te parau-tia i te mau vahi atoa. (Daniela 2:44) I raro aˈe i teie amuiraa o te mau mea, eita roa te taata e porote no te mea na te Atua ra o Iehova “e haamahâ . . . i te hiaai o te mau mea ora atoa nei,” na ˈna ïa e haapao ia mahâ to tatou mau hiaai atoa—Salamo 145:16.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 18]
Labor strike, Leslie’s