Te hoo mauiui rahi o te pereraa moni
Ua itehia te tino pohe o Bobby i roto i te hoê pereoo i nia i te purumu no Lonedona apatoerau. E 23 matahiti to ˈna, ua haapohe oia ia ˈna.
E maa taime to te hoê taata ruhiruhia taotoraa i nia i te purumu hou oia a haere ai i te pu aupururaa feia veve. E mea paruparu roa oia, e aita oia i tamaa e maha mahana, e aita atoa i rave i ta ˈna raau maˈi mafatu.
E mauiui rahi to Emilio, metua tane e pae ta ˈna tamarii. Ua faaruehia o ˈna e ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii. E i teie nei aita atoa ratou e farii faahou i te paraparau ia ˈna.
TE HAAPOHERAA ia ˈna, te taata ori haere noa, e te metua tane tei faaruehia: e toru tupuraa peapea mau, e au ra e aita e tuatiraa te tahi i te tahi, e ere râ i te mea varavara i teie nei mau mahana. E tumu hoê râ to teie mau ati taitahi—te hiaai puai i te pereraa moni.
Eita te rahiraa o te feia pere moni tuu ore e farii e fifi to ratou, e mea pinepine te mau melo o te utuafare i te huna i te reira no te aperaa i te faahaparaa a te totaiete. I teie nei mau mahana, te faaruru nei te mau mirioni metua vahine o te ao nei i te ahoaho e te hepohepo rahi no teie hiaai puai o te haapau.
Aore e taata tei ite ehia rahiraa feia pere e vai ra. I te Fenua Marite, te manaˈohia ra e hoê ahuru mirioni e numera au noa ïa. E mea atâta mau te mau numera o te maraa noa ˈtura i te mau vahi atoa no te rahiraa o te mau ravea pereraa i tera fenua e tera fenua. Ua faataahia te pereraa moni tuu ore mai te hoê “hiaai puai o tei maraa oioi roa ˈˈe.”
No roto mai te rahiraa o te feia hiaai puai apî i te mau taata pere maa taime noa “no te tamata noa.” E riro atura ratou i te ati onoono o te hiaai puai i te pereraa.
Ia ore e haavihia te pereraa moni
Na te aha e taui i te taata pere noa ei taata pere tuu ore? Ua rau ïa te mau tumu, noa ˈtu te huru, e tae roa te taata pere i roto i to ratou oraraa i te manaˈo eita ratou e nehenehe e ora ma te ore e pere. (Hiˈo te tumu parau iti, api 7.) E itehia e te tahi pae te anaanatae rahi e erehia ra i roto i to ratou oraraa. Te faataa ra te hoê taata pere e: “E ere i te mea faufaa na ˈu te manuïaraa aore ra te pauraa. Ia tamata noa vau, ahiri iho â e moni rahi aˈe ta ˈu i to vera ma, e au ra e, o vau te taata faahiahia roa ˈˈe i te ao nei. E faatura mai te taata ia ˈu. E anaanatae roa vau!”
No te faaearaa o ˈna anaˈe aore ra no te hepohepo e pee te tahi pae i te pereraa moni. Ua faaipoipo o Ester, metua vahine e e maha ta ˈna tamarii, i te hoê faehau o te reva pinepine. O ˈna anaˈe iho ïa e ua haamata oia i te hauti i te mau matini moni i te vahi arearearaa. Aita i maoro ua hauti o ˈna e rave rahi hora i te mahana hoê. E oioi te moni hoo maa i te pau, e ua rahi roa ˈtura te fifi. Ua tamata o ˈna i te huna i ta ˈna mau pau i ta ˈna tane ma te imi i te tarahu i te moni i te mau fare moni aore ra i te tahi atu ia naeahia te 200 dala marite i te mahana hoê no teie hiaai puai to ˈna.
Te vai atoa ra te tahi pae tei manaˈo onoono noa i te tano moni rahi roa. Te faataa ra o Robert Custer, taata hiˈopoa i te feia pere moni tuu ore e: “O te feia iho â tei manuïa oioi i te tano moni rahi i te ohipa pereraa moni te riro mai ei feia pere moni tuu ore.” I reira ra, e mea puai roa ïa te hiaai ia manuïa noa.
Te marei aravihi o te peu tahutahu
E aratohia te rahiraa o te feia pere i te manaˈo noa eiaha ra i te feruriraa i te mea mau. Ahiri na to ˈna feruriraa anaˈe e aratai ia ˈna na te matutu i te numera e tapea i te taata faahua pere. Ei hiˈoraa, i te Fenua Marite, e pohe i te patiri fatata 1 taata i nia i te 1 700 000. No te manuïaraa i ta te Hau loto ua tataipiti ïa i te itiraa.
O vai te manaˈo e topa te patiri i nia ia ˈna? O te hoê noa ïa taata aau taiâ. Tera râ, fatata te taatoaraa tei hoo i te hoê titeti loto e manaˈo ra o ta ˈna te numera tano. Parau mau, e tiairaa maitai aˈe te manuïaraa i te loto, te tumu râ e no te tiaturiraa o te rahiraa o te peu tahutahu ïa. Ua papu ia ratou e na “te mau numera manuïa” au-roa-hia ta ratou i maiti e fanaˈo ai ratou.”—Hiˈo te tumu parau iti, api 8.
Ua tapao o Claudio Alsina, taata paniora ite i te matematika, e ahiri te mau fare pere moni e te mau loto e rave i te mau leta eiaha râ te mau numera no te pere, hoê â ïa huru manuïaraa, e moe ê râ te maere e te faahiahia—e i te hoê â taime te hoê faito rahi o te mau titeti hoohia. E mea maere mau te umeraa manaˈo ta te tahi mau numera e faatupu mai. O te mau numera mai te 9, 7, 6 e te 0, te mea au-roa-hia no vetahi, e maiti râ te tahi pae i ta ratou “numera manuïa” na nia i te mau mea mai te mahana fanauraa aore ra te hora fanauraa. E te vai ra o te arataihia ra e te tahi mau tupuraa maere mau.
I te hoê mahana ua tupu te hoê mea au ore i nia i te hoê taata e tomo ra i roto i te fare pere moni no Monte Carlo. Ua repohia to ˈna taupoo i te hoê uupa e rere ra. I tauâ mahana ra ua noaa ia ˈna e 15 000 dala marite. Ma te tiaturi e tapao fanaˈo te tutae o te uupa, eita roa ˈtu o ˈna e tomo faahou i roto i te fare pere moni ma te ore e hiˈohiˈo e aita anei e noaa ia ˈna te tahi atu “tapao no te raˈi mai.” E vare e rave rahi feia pere i te peu tahutahu ma te manaˈo e eita roa ˈtu e hope te tano moni rahi. E pinepine râ ratou i te mau i te tapea aroha ore o te hiaai onoono e faatîtî ra ia ratou e i te pae hopea e haapau ia ratou.
No te here i te moni
E pere te taata no te moni e noaahia mai, te moni rahi iho â râ. No te taata pere tuu ore, ua riro te moni e noaa ia ˈna ei ohipa maere taa ê. I to ˈna hiˈoraa, mai ta Robert Custer e faataa ra, “mea faufaa te moni. . . . E hoa te moni. . . . E rapaau te moni.” E no te aha e auraa rahi to te moni no ˈna?
I rotopu i te feia pere, e haafaahiahia te feia i te taata e tano moni rahi aore ra te taata haamâuˈa rahi i te moni. E tapiri mai ïa ratou ia ˈna. No te mea, te faaite ra te moni i noaahia e ana e, e taata faahiahia o ˈna, e mea aravihi o ˈna. E moe to ˈna mau fifi i te moni, e tauturu te reira ia itehia te hau, ma te faaitoito ia ˈna. I te parau o te taata maimi o Jay Livingston, “e vaiiho” te feia pere tuu ore “i ta ratou mau tiaturiraa taatoa i te pae o te mau manaˈo hohonu i roto i te pute moni.” E hape rahi mau teie.
Ia paaina anaˈe te mea i tiaihia e ia pau oia na nia iho e na nia iho, e hau atu â i te faufaa o te moni. I teie nei e hinaaro oia ma te hepohepo ia noaa faahou ia ˈna te mea i pau ia ˈna. Nafea o ˈna e amui mai i te moni ravai no te aufau i te feia tarahu, no te haru faahou i te moni i noaa ia ˈna? Eita e maoro to ˈna oraraa i te fifihia i te imi-tamau-raa i te moni.
Teie huru tupuraa ino o te oraraa mau ïa no te mau mirioni feia pere. No roto mai ratou i te mau tane e te mau vahine, te mau faito matahiti atoa, e te mau huru oraraa atoa. E nehenehe pauroa te taata e fifihia, mai tei itehia i roto i te titorotororaa i faatupuhia iho nei no nia i te hiaai puai i te pere moni i rotopu i te mau taurearea e te mau vahine faaipoipo e faaea i te utuafare.
Te mau hiaai puai o te mau taurearea e te mau vahine o te utuafare
E ohie noa te feia apî i te pau i te anaanatae rahi o te mau matini moni aore ra te tahi atu mau pere no te oioi te moni i te noaahia mai i to ratou manaˈoraa. Ua faaite te hoê maimiraa i roto i te hoê oire beretane e 4 i nia i te 5 o te mau tamarii e 14 matahiti te hauti tamau ra i te mau matini moni e ua haamata te rahiraa o ratou i te 9raa o te matahiti. Eita te tahi pae e haere i te fare haapiiraa no te pere. Ua faˈi te hoê maimiraa i nia i te feia haere haapiiraa tuarua i U.S.A. e 6 i nia i te hanere “e mau tapao maˈi pereraa moni to ratou.”
Ua faataa mai o Manuel Melgarejo, peretiteni no te hoê pǔpǔ tauturu no te feia pere tahito no Madrid, fenua Paniora ia A ara mai na! e mau te hoê taurearea tei riro ohie noa te manaˈo ia manuïa oia i te hoê noa tano moni rahi o te matini moni. E riro te pereraa moni i te po ei peu arearea e ei hiaai ino. Eita e maoro, e hoo atu te taurearea e hiaai rahi to ˈna i te mau tauihaa no ǒ mai i te mau tupuna aore ra e eiâ oia i te utuafare, e tae roa ˈtu i te eiâ i rapae au aore ra i te taiata i nia i te purumu no te haamâha i teie hiaai puai.
Ua tapao atoa te feia maimi i te hoê maraaraa au o te numera o te mau vahine e faaea ra i te utuafare tei riro mai ei feia pere tuu ore. I te Fenua Marite, ei hiˈoraa, ua fatata e 30 i nia i te hanere o te taatoa o te numera o te feia pere tuu ore e mau vahine ïa i teie nei, ua manaˈohia râ e ia naeahia te matahiti 2000, e maraa te reira i te 50 i nia i te hanere.
E hiˈoraa matauhia o Maria, e metua vahine rave ohipa e piti ta ˈna tamahine, no e rave rahi metua vahine tei riro mai ei feia pere tuu ore. I na hitu matahiti i mairi, ua haamâuˈa oia 35000 dala marite—te rahiraa o te moni no te utuafare—i te pere bingo e te hauti i te mau matini moni. “Ua moe ê ïa te moni,” ta ˈna i autâ. “Te tiai noa ra vau i te mahana e nehenehe ta ˈu e tomo i roto i te fare inuraa taofe e ta ˈu e 50 dala marite i roto i te pute e e puai to ˈu no te haamâuˈa i te reira no ta ˈu mau tamarii [maoti i te tuu i te reira i roto i te matini moni].”
Te mau moemoeâ tei riro ei mea mehameha
Ua niuhia te pereraa moni i nia i te mau moemoeâ. No te tahi feia pere, e moemoeâ ratou ia onahia no te hoê taime poto noa, no te feia pere moni tuu ore, e riro mai ïa ei hiaai onoono, e hiaai onoono ta ˈna e titau ma te faaea ore, e tae atu ai i roto i te marei o te topatariraa, o te fare auri, e tae roa ˈtu i te pohe.
Ua fafau te pereraa moni e faaî o ˈna i te mau mea hinaarohia—te hoê taime au maitai, maa mea anaanatae, maa moni hau, aore ra ei aperaa i te mau fifi o te mau mahana atoa—te hoo huna râ auê i te ati rahi e, mai ta te feia pere tuu ore i ite ma te mauiui rahi. E nehenehe anei e haamâhahia teie mau hinaaro i te hoê vahi ê?
[Tumu parau tarenihia i te api 7]
Te hohoˈa no te taata tei riro te manaˈo i te pere moni
E tamau noa te taata pere moni i te pere noa ˈtu te pau. Ia manuïa anaˈe o ˈna, e rave o ˈna i teie moni no te tamau i te pere. Ia faahua parau anaˈe oia e nehenehe ta ˈna e faaea ia hinaaro oia, te taata tei riro to ˈna manaˈo i te pereraa moni ahiri e moni ta ˈna i roto i te pute eita ïa e naeahia maa mahana noa ma te ore e pere i te tahi mea. E hiaai rahi to ˈna, mai te maˈi te huru, i te pere moni.
E aitarahu noa o ˈna. Ia ore e pee ia ˈna i te aufau te feia tarahu, e tarahu ru oia maa moni â ia pee te mau tarahu ru e ia tamau noa oia i te pere. Eita ïa e maoro o ˈna i te riro mai ei taata hapa. E tae roa oia i te pere i te moni o ta ˈna fatu ohipa. Te mea matauhia, e hope oia na roto i te ereraahia i ta ˈna ohipa.
E riro te mau mea atoa, e tae roa ˈtu i ta ˈna vahine e to ˈna mau tamarii ei tîtî no ta ˈna pereraa. Eita e ore teie hiaai to ˈna i te haapeapea i te faaipoiporaa ma te hope na roto i te faataa-ê-raa aore ra te faataaraa.
No to ˈna mau manaˈo faahapa rahi e haapao noa o ˈna ia ˈna iho. E mea fifi no ˈna te tiaturiraa ia vetahi ê. E nehenehe atoa oia e mauiui i te hepohepo rahi ma te tamata i te haapohe ia ˈna; aita ˈtu ïa ta ˈna e ravea no te ape i teie ati.
[Tumu parau tarenihia i te api 8]
Te taata o tei pau ia ˈna te fare moni no Monte Carlo
Ua haere o Charles Wells, taata beretane i te fare pere moni no Monte Carlo i te avaˈe tiurai 1891. I roto maa mahana noa, ua roaa ia ˈna hoê mirioni moni farane i te hoê auhuru tausani moni farane noa, e ma te maere rahi, e maha avaˈe i muri iho ua na reira faahou o ˈna. Ua imi e rave rahi feia pere i te ite i ta ˈna “ravea” aita râ i itehia. Ua parau noa iho â o Wells e aita ta ˈna e ravea. Oia mau, i te matahiti i muri iho ua pau te taatoaraa o ta ˈna moni e ua pohe oia ma te toata ore. Ma te hoata, ua itehia i muri iho e e ravea faatianianiraa teie na te fare pereraa moni. Ua tui to ˈna roo i te mau fenua atoa ma te ore roa e aramoina.
Te mau manaˈo vare a Monte Carlo
Te tiaturi nei e rave rahi feia pere e ua mau aau i te mau matini moni e te mau huira pere te mau numera. E nehenehe te taata pere huira e manaˈo e mai te peu e e itehia te hoê anairaa numera, no te manuïaraa e tamau noa te huira i te horoa mai i te mau numera e au i teie huru anairaa numera. Hoê â ïa huru no te tahi feia hauti i te matini moni e tiaturi ratou e ahiri aitâ te tano moni rahi i itehia e mea maoro i teie nei i nia i te hoê matini moni taa ê, ua fatata ïa i te itehia mai. E piihia teie mau tiaturiraa haavare, te mau manaˈo vare a Monte Carlo.
E ohipa te huira pere e te huru tereraa tei horoa mai i te tano moni rahi a te mau matini moni na nia i te manuïaraa anaˈe iho. Aore e tuatiraa i te mea i tupu noa na. I roto i teie huru pereraa na nia i te manuïaraa, mai ta Te buka parau paari apî beretane e tapao ra, “hoê â ïa huru manuïaraa no te mau hauti taitahi e te tahi atu â mau hauti i te horoaraa i te numera taa.” I te mau taime atoa hoê â ïa huru manuïaraa no te upootiaraa. Ua pau e rave rahi taata pere moni i te mau manaˈo vare a Monte Carlo, na roto i te faaîraa i te mau afata moni a te mau fare pereraa moni.