Ia au i te Bibilia . . .
Te pere moni, na te mau kerisetiano anei?
E MEA MONI ROA TE PEU PERE MONI. E PINEPINE OIA I TE HAAPAU I TE AFARAA O TE MONI A TE HOÊ TAATA E E NEHENEHE OIA E HOROA MAI I TE MAU TARAHU RARAHI. E NEHENEHE TEIE PEU E FAAINO I TE MAU FAAIPOIPORAA E TE MAU TOROA E PENEIAˈE E ARATAI ATOA TE REIRA IA VETAHI I ROTO I TE TAPARAHIRAA TAATA. E TOPA TA ˈNA MAU TAATA E TAPEA RA I ROTO I TE FAATÎTÎRAA E E NEHENEHE RATOU E FAREREI I TE MAU HURU AU ORE MAI TA VETAHI E ITE RA I ROTO I TE TAHI ATU MAU HAAMATAURAA.
I TE mea e itehia te pere moni na te ao atoa nei ua faariro te tahi mau fenua i te reira ei “peu arearea no te fenua.” Teie râ, eaha mau na te pere moni? E “tuuraa tapao i nia i te faahopearaa o te hoê tupuraa a muri aˈe” te pere moni, o ta Te buka parau paari a te ao (beretane) e faaite ra. “E tuu na te feia pere i te moni aore ra te tahi atu taoˈa faufaa aˈe ei tapao i nia i te ohipa o ta ratou e manaˈo ra. Ia oti te hautiraa, e ohi te taata upootia i te mau moni tapao a te feia pau.”
E ere te pere moni i te hoê ohipa apî. Te parau ra te vea Américas e i tahito ra, ua hauti te fenua ra o Maya no Marite no ropu i te hoê hautiraa popo tei piihia e poktatok—matauhia e te nunaa Aztèque mai te tlachtli—“i reira to vetahi, ereraahia i ta ratou taoˈa [na roto i te tuuraa i te tapao i roto i te hautiraa], tuuraa i to ratou iho ora ei tapao.” Ua peehia taua feia i tahito ra i te fiva o te pere, i te tahi taime “na roto i te tuuraa i to ratou iho ora ei tapao i nia i te faahopearaa papu ore o te hoê hautiraa popo.”
No te aha e rave rahi taata i riro ai ei tîtî no te pere moni? Ia au i te peretiteni, Duane Burke, no te Pu maimiraa no te pae o te hautiraa i te Hau amui no Marite, “te rahi noa ˈtura te taata e faariro ra i te pere moni mai te hoê huru faaanaanataeraa tano.” Te faarii atoa nei te tahi mau faanahonahoraa i te pae o te haapaoraa i te pere moni ei ravea faarahiraa i te moni.
I te mea e ua tui te roo o te pere moni e e aamu roa to ˈna, e nehenehe anei te reira e riro ei peu faaanaanataeraa tano no te mau kerisetiano? Aore ra te vai ra anei hau atu i te reira?
No te aha te mau taata e hauti ai i te pere moni?
Ma te haapoto noa, ia noaa ia ˈna te re. No te feia pere moni, e au taua peu ra i te hoê ravea vitiviti, e te au no te faarahi i te moni ma te ore e titau i te tutavaraa e te aˈo matarohia i roto i te ohipa. E rave rahi taime i pau i roto i te moemoeâraa i te “re rahi” e i te mea o ta taua moni ra e horoa mai ia ratou i te roo e te mau maitai.
E mea rahi râ te mau fanaˈoraa o te taata pere moni. Ei hiˈoraa, te parau ra te taata tuatapapa i te mau numera o Ralf Lisch e i Helemani “e nehenehe paha outou e tairihia e te patiri e maha taime ma te papu i te roaraa o te matahiti i te [manuïa] i te moni e roaahia i te [loto no Helemani]. Mai te peu e mea mau te reira, te parau faahou ra o ˈna i te faaauraa i muri mai: “Ahiri e tane outou, e hau atu i te 7 000raa te rahi ta outou mau ravea no te ora ˈtu i te 100 [matahiti] i te upootiaraa i te loto.” Ma te faaooo, ua ite te taata pere moni i te reira. No reira, eaha te tapea ra ia ˈna ia tamau i te pere moni?
Ia au i te Taote ra o Robert Custer, i roto i ta ˈna buka When Luck Runs Out, no vetahi feia pere moni, “te re moni o te hoê noa ïa tuhaa o te upootiaraa. . . . Te mea faufaa no ratou oia hoi te nounou, te tura, te faahiahia, te hanahana o ta te manuïaraa i te moni e nehenehe e faatere.” Te na ô faahou ra oia e no taua mau mea ra e faatiaraa au ïa te reira no te neheneheraa e rave i te faaiteiteraa moni aore ra te nehenehe-noa-raa e parau e, ‘Ua roaa ia ˈu e pae re rarahi’ e e no te vairaa i roto i te hanahana.”
I te tahi aˈe pae, te manuïaraa—e te faatiaraa e tano i te reira—eita te reira e ravai ra no vetahi feia pere moni. No te rahi o te hinaaro e pere i riro ai ratou ei feia pere mâha ore. I roto i te hoê tuatapaparaa ravehia e te Taote ra o Custer e te mau melo o te faanahonahoraa tei tauturu i te feia pere moni ia faaruru i to ratou hinaaro puai, ua parau e 75 i nia i te hanere o tei ora mai e e matauhia e ratou i te faateitei no nia i te upootiaraa noa ˈtu ia pau ratou. Oia, e riro paha te pere moni ei faatîtîraa, e mea fifi e te faaino mau mai te faatîtîraa a te ava aore ra i te tahi atu taoˈa taero. Ehia feia pere moni o tei hee na roto i te faariroraa i te reira ei faaanaanataeraa e riro roa maira ei tapitapi-rahi-raa? Ehia o tei na reira e o tei ore i ite aˈe?
Te manaˈo o te Atua
Aita te Bibilia e horoa ra i te faataaraa papu no nia i te pere moni. Tera râ, te horoa mai ra oia ia tatou i te mau faaueraa tumu o te tauturu ia tatou ia ite e eaha te manaˈo o te Atua no nia i te pere moni.
Te faaite ra te huru tupuraa e e itehia te nounou i roto i te pere moni. Te patoi etaeta nei te Bibilia i te nounou, ma te parau e ‘aore o te nounou taoˈa e aiˈa i te basileia o te Atua ra.’ (Ephesia 5:5) E ite-atoa-hia te nounou ia pau te feia pere moni. Ia au i te hoê faatere, “e tamata” te taata pere moni “ia noaa faahou mai te mea ta ˈna i pau—ma te imi i te ‘re rahi.’ Ia roaa ia ˈna te re rahi, e tuu oia i te tapao rahi atu â, e a pau atu ai ta ˈna ‘re rahi.’” E, e tuhaa mau te nounou no te pere moni.
E faaohipahia te pere moni na vetahi ei mea no te haamâha i to ratou teoteo. Ua faaite te hoê tuatapaparaa ravehia e te feia pere moni mâha ore e e 94 i nia i te hanere o te faaau i te pere moni ei “ohipa hamanihia no ˈna iho,” e e 92 i nia i te hanere o te parau e e au ratou i te hoê “taata faahiahia” ia hauti ratou. Hau atu te parau ra te Atua e: “Te teoteo e te faarahi . . . o ta ˈu ïa e riaria nei.” No reira, te faahepohia nei te mau kerisetiano ia faatupu i te huru no te iteraa i to ˈna mau otia e te haehaa.—Maseli 8:13; 22:4; Mika 6:8.
E turai atoa paha te pere moni i te hupehuperaa, i te mea e au e e ravea tera ia roaa te moni e aita e titauhia i te tutavaraa i roto i te ohipa. Te turai papu nei râ te Parau a te Atua i te mau kerisetiano ia rave i te ohipa ma te tuutuu ore.—Ephesia 4:28.
Hau atu, i te mea e mea faufaa mau te mea ta ratou e pii ra fanaˈo no vetahi feia pere moni e riro mai ai oia i te ume-noa-hia e te reira, faariroraa te reira ei atua no ratou. E tuea te reira i ta te Bibilia e faataa ra no nia i te feia o tei “faanahonaho i te amuraa na Gada [te atua o te Fanaˈo].” No ta ratou ohipa haamori idolo, ua faataahia ïa ratou “no te ˈoˈe.”—Isaia 65:11, 12.
Eaha ïa mai te peu e pûpûhia i te hoê taata te hoê titeti loto tamoni ore aore ra te moni no te pere moni? Ia ore noa ˈtu e faataa, e riro te fariiraa i taua pûpûraa ra ei turu i te ohipa pere moni—te hoê ohipa aita e tuea ra e te mau faaueraa tumu a te Atua.
Aita, e ere te pere moni na te mau kerisetiano. Mai ta te hoê papai vea i parau, ‘e ere te pere moni i te mea hape noa e mea ino atoa râ.’
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 18]
Valentin/Les Tricheurs, Giraudon/Art Resource