Te tahi mea maitai aˈe i te haa no te aore
FATATA te feia pere moni atoa te hope i roto i te veve hau atu i to ratou haamataraa i te pere. Mea pinepine atoa te numera iti taata tei noaa ia ratou te moni rahi, e ite ratou i muri aˈe e eita e noaahia mai te oaoa.
Ua noaa i te hoê taata tapone taa noa e 36 matahiti e 45 000 dala marite i te pere tanumera. Ua opua oia e hoo mai i te hoê fare, no te rahi râ o te feii e te mau faaino, ua faaoti oia e ere ïa i te mea faufaa. Ua tutui oia i ta ˈna titeti i mua i te mata araara o ta ˈna mau hoa rave ohipa.
Ua tapea te mau mutoi no Floride i te hoê vahine, e noa ˈtu ua noaa ia ˈna e 5 mirioni dala marite i te pere tanumera, ua opua e taparahi ta ˈna hunoa vahine. Ua parau mai ta ˈna tamaiti e ahoaho riaria rahi to ˈna no te mau haafaufaaraa tano ore o ta ˈna moni e te haamâuˈaraa rahi i pau ai ta ˈna faufaa.
Te riroraa mai te hoê taata tei pau ei taata tei upootia mai
E taata pere moni tuu ore o Domingo e e metua tane e pae ta ˈna tamarii. Ua faataa mai oia e: “Ia manuïa anaˈe vau, mea fifi roa ˈtu ïa. E manaˈo ïa vau e e taata ite roa vau, e eita ta ˈu e nehenehe e tiai no te hoˈi i te iri pereraa moni no te haapapu e ere ïa i te hoê noa tano.
“I to ˈu riroraa i teie hiaai onoono, e au ra ra e ua rave vau i te raau taero. Ua ineine vau i te faarue i ta ˈu vahine e ta ˈu mau tamarii no te tamau i te pere. Noa ˈtu e e tǎpǔ noa vau i ta ˈu vahine e eita vau e pere faahou, ua ite râ vau i te hohonuraa o ta ˈu mafatu e mea faufaa ore teie mau tǎpǔ. Te haamanaˈo ra vau i te hoê taime ua haapapu vau i ta ˈu vahine e ua oti ïa te ohipa pereraa, tauâ taime ra, te feruri ra vau e nafea e noaa ia ˈu te moni no te pere.
“Ua pau ta ˈu moni atoa, te moni a ta ˈu vahine e ta ˈu atoa toroa, e ua topa vau i roto i te mau tarahu. Aore e mahana ma te ore e pere i te tahi mea, e tae roa ˈtu i te taime e tupu ai te hoê mea tei turai ia ˈu ia haavi ia ˈu. Ua haamata vau i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Ua putapû roa vau i te mea o ta ˈu e haapii ra, aita râ vau i faaea oioi i te pere. Ua mauruuru roa vau i te faaoromai o te Ite o tei faatere i ta ˈu haapiiraa.
“Ua haamata râ te poroi a te Bibilia i te ohipa mai i nia ia ˈu. Ua tauturu te reira ia ˈu ia faarue i te ao o ta ˈu i moemoeâ e ia hiˈo ia ˈu mai ta te Atua e hiˈo maira ia ˈu. Ua huru-ê-roa-hia vau. Ua haama roa vau, mai te feia o ta te aposetolo Paulo i papai i te senekele matamua: “Eaha hoi ta outou faufaa i noaa i taua mau mea ra ta outou e haama i teie nei? e pohe hoi te hopea o taua mau mea ra.”—Roma 6:21.
“Te iteraa i te Atua, to ˈna iˈoa, to ˈna huru, e to ˈna aroha rahi iho â ra i turai ia ˈu ia hinaaro e taui i to ˈu haerea, te manaˈo ia vetahi ê maoti ia ˈu iho nei. I te hopea, matara roa ˈtura vau i te peu pereraa moni, e ua bapetizohia ta ˈu vahine e o vau iho nei.
“Ua parau Iesu e na te parau mau outou e faatiamâ. (Ioane 8:32) E parau mau te reira no ˈu. Na te parau mau o te Parau a te Atua tei horoa mai na ˈu te tahi mea faufaa no te oraraa, i ite-faahou-hia ia ˈu te tura, e tei hopoi mai i te oaoaraa rahi. Ua nehenehe atoa vau e tauturu i te hoê hoa pere moni tahito ia taui i to ˈna oraraa mai ia ˈu. I to ˈna bapetizoraa e ta ˈna atoa vahine, ua noaa ia ˈu te hoê anaanatae rahi tei ore i noaahia ia ˈu i te pereraa moni.
“I roto i na 20 matahiti i mahemo, aita vau i pere faahou, noa ˈtu te hoê tino moni haihai. Eita ta ˈu e nehenehe e parau e mea ohie, e ere atoa râ i te mea fifi roa. E te mea ta te Atua i horoa mai na ˈu ua hau atu i te haamâha i te mau hinaaro o ta ˈu i manaˈo e mahâ i te pereraa moni.”a
E mea faufaa mau te hiˈoraa o te mau Papai no te feia te rave i te hinaaro o te Atua. E te feia e pee i te aˈoraa a te Atua eita noa ratou e ape i te mauiui ta te pereraa moni e hopoi mai e itehia râ ia ratou e te pûpû ra oia i te tahi mea hau i te maitai i te hoê noa ˈˈe manuïaraa i te pereraa moni.
Te hoê taoˈa rahi hau aˈe i te faufaa
Ua parau Paulo, i to ˈna papairaa ia Timoteo i te senekele matamua e: “E aˈo atu ia [ratou] eiaha e haamau i ta ratou mau tiaturiraa i nia i te mea papu ore mai te moni, i nia râ i te Atua, tei horoa hua i te mau mea atoa ia oaoa. E parau ia ratou ia rave i te mea maitai . . . , ia ineine i te horoa noa e ia opere, e ia haaputu i te taoˈa rahi tei riro ei niu maitai no a muri aˈe. I reira ïa ratou e tapea maite ai i te ora maoti te ora mau.”—Timoteo 1, 6:17-19, Te Bibilia apî beretane.
Te hoê taoˈa rahi te tia ia tapea-maite-hia o te hoê ïa roo maitai i mua i te Atua. E aratai te reira i te “ora maoti te ora mau”—te ora mure ore, te hoo faahiahia roa ˈˈe tei ore i pûpûhia aˈenei. Ua parau Iesu i to ˈna pureraa i te Atua: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.”—Ioane 17:3.
Taa ê atu i te hoo moni papu ore e noaahia mai, te hoo ta te Atua e pûpû mai e nehenehe ïa e noaahia mai i te taata taitahi e te mau taata atoa e rave ra i te hinaaro o te Atua. Hau atu i te reira, te raveraa i te hinaaro o te Atua e horoa mai te anaanatae e hiaaihia ra e te taata tahitahi, e e horoa te reira i te faatura no te taata e e auraa mau to te oraraa. I te manaˈoraa i te hoo mauiui rahi ta te pereraa moni e horoa mai, a haamanaˈo i te aˈoraa a te hoê parau paari tahito beretane: “Te taora maitai aˈe i te pere ueue o te taoraraa ïa i te huero i te atea ê.”
[Nota i raro i te api]
a Ua tauturu te mau Ite no Iehova e rave rahi feia pere moni tuu ore ia upootia i nia iho i taua hiaai puai. Ua tauturuhia te tahi atu pae e te mau pǔpǔ tauturu mai te feia pere o tei ore e faaite i to ratou iˈoa.
[Hohoˈa i te api 10]
E utua hau maitai roa ˈˈe te ora mure ore i roto i te paradaiso i nia i te fenua i te tahi noa ˈˈe mea tei noaahia mai i te pereraa moni