Te peeraa i nia mai tei nia i te pererau o te aeto
EAHA te huru o te hoê taata i muri aˈe e pae matahiti to ˈna faaoromairaa i roto i te mau aua tapearaa Nazi? Paruparu? Inoino? Hinaaro e tahoo?
E hitimahuta paha tatou i te parau i papaihia e te hoê taata tei faaruru i teie huru tupuraa: “Ua faufaahia to ˈu oraraa hau atu i ta ˈu i tiaturi.” No te aha oia i na reira ˈi? Ua faataa mai oia e: “Ua noaa to ˈu haapuraa i raro aˈe i te pererau o Tei teitei, e ua ite au i te tupuraa o te mau parau a te peropheta ra o Isaia, tei faaite e: “O te feia râ e tiaturi ia Iehova, e noaa ïa te etaeta apî; e pee ratou i nia mai tei nia i te pererau o te aeto ra; e horo ratou, e e ore e rohirohi.”—Isaia 40:31.
Ua noaa i teie Kerisetiano, tei paruparuhia te tino i te mau hamani-ino-raa riaria aita e faaauraa, te huru feruriraa tei pee i nia, ei auraa parau, e feruriraa tei ore i vî i te taehae o te mau Nazi. Mai ia Davida, ua itea mai ia ˈna te haapuraa i raro aˈe i te mǎrǔmǎrǔ o te “pererau” o te Atua. (Salamo 57:1) Ua faaohipa teie Kerisetiano i te faahohoˈaraa i faahitihia e te peropheta ra o Isaia, ma te faaau i to ˈna puai i te pae varua i to te aeto o te maue noa ˈtu i roto i te reva.
Ua teimaha roa aˈenei anei outou i te fifi? E hinaaro atoa paha outou e horo i raro aˈe i te pererau o Tei teitei, no te ‘pee i nia mai tei nia i te pererau o te aeto.’ No te ite e nafea e nehenehe ai e na reira, e mea maitai ia ite i te tahi mau huru o te aeto, e faahiti-pinepine-hia ra ei faahohoˈaraa i roto i te mau Papai.
I raro aˈe i te reva e aeto to nia iho
I rotopu i te mau manu atoa i mataitaihia e te mau taata i tahito ra, peneiaˈe o te aeto te manu i haafaahiahia-roa ˈˈe-hia no to ˈna puai e to ˈna rere nehenehe mau. E rave rahi nuu i tahito ra, mai to Babulonia, Peresia, e Roma, tei amo i te reva e aeto to nia iho. O te nuu a Kuro Rahi te tahi. Ua tohu te Bibilia e, e riro teie arii Peresia mai te hoê manu haharu tei haere mai na te pae hitia o te râ mai no te haru i te Hau emepera no Babulonia. (Isaia 45:1; 46:11) E piti hanere matahiti i muri aˈe te papairaahia teie parau tohu, ua tairi te mau nuu a Kuro, e aeto hoi to nia i ta ratou mau reva tamaˈi, i te oire no Babulonia mai te aeto e faatitapou mai i nia i te animala e pau ia ˈna.
I te tau piri mai ia tatou, ua maiti atoa te mau aito mai ia Charlemagne e ia Napoléon, e te mau fenua mai te mau Hau amui no Marite e o Helemani, i te aeto ei taipe no ratou. Ua faauehia te mau ati Iseraela eiaha e haamori i te hohoˈa o te mau aeto aore ra o te tahi atu mea poietehia. (Exodo 20:4, 5) Teie râ, te faahiti nei te feia papai bibilia i te tahi mau huru o te aeto no te faahohoˈa i ta ratou poroi. No reira, te faaohipahia ra te aeto, te manu faahiti-pinepine-roa ˈˈe-hia i roto i te mau Papai, ei taipe no te mau mea mai te paari, te paruru o te Atua, e te vitiviti.
Te mata o te aeto
Ua tui noa na te roo o te aeto no to ˈna aravihi ia ite atea. Noa ˈtu e mea varavara ia hau atu te aeto piihia aeto auro, i te 5 kilo, mea rahi aˈe to ˈna mata i to te hoê taata, e mea aravihi aˈe to ˈna mata ia hiˈo. Ua parau Iehova iho, i to ˈna faataaraa ia Ioba te aravihi o te aeto ia maimi i ta ˈna maa, e: “E ite to ˈna mata i te maa i te atea ê ra.” (Ioba 39:27, 29) Te faatia ra o Alice Parmelee, i roto i ta ˈna buka Te mau manu atoa o te Bibilia (beretane), e “i te hoê taime, ua ite aˈera te hoê aeto i te hoê iˈa pohe e painu ra na nia i te hoê roto i te atearaa e 5 kilometera, e mea taaoao to ˈna faatitapouraa mai i nia mau i taua iˈa ra. Aita noa teie aeto i ite i te hoê taoˈa huˈa i te hoê atearaa eita e tia i te taata ia ite, ua vai noa râ to ˈna mata i nia iho i te roaraa o to ˈna faatitapouraa mai e 5 kilometera mai te teitei.”
No to ˈna aravihi ia ite atea, ua riro te aeto ei taipe tano roa no te paari, hoê o te mau huru matamua o Iehova. (A faaau e te Ezekiela 1:10; Apokalupo 4:7.) No te aha? No te mea e titau te paari i te ite-atea-raa i te mau faahopearaa o te ohipa ta tatou e opua ra e rave. (Maseli 22:3) E nehenehe ta te aeto, ma to ˈna aravihi e hiˈo atea, e ite i te atâtaraa mai te atea ê mai e e paruru ia ˈna, mai te taata paari o te parabole a Iesu, tei ite atea i te vero e faaineine ra, e ua faatia ˈtura i to ˈna fare i nia i te pǎpǎ. (Mataio 7:24, 25) E mea anaanatae ia tapao e, na roto i te reo Paniora, ia parauhia e e aeto te hoê taata, te auraa ïa, e taata maramarama aore ra ite maite oia.
Mai te peu noa ˈtu e e tapiri atu outou i pihai iho i te hoê aeto, a hiˈo na e mea nafea oia ia faaohipa i to ˈna mata. Eita oia e hiˈo oioi noa ia outou; tera râ, e au e e hiˈopoa hohonu oia i to outou mau huru atoa. Oia atoa, e hiˈopoa maite te taata paari i te hoê ohipa hou oia a rave ai i te hoê faaotiraa, eita râ oia e tiaturi i to ˈna iho feruriraa aore ra to ˈna iho manaˈo. (Maseli 28:26) Te faaohipahia nei te aravihi o te aeto no te ite atea ei taipe tano roa o te huru o te Atua ra, oia hoi te paari, tera râ, ua faaohipa atoa te feia papai Bibilia i to ˈna rere nehenehe mau ei faahohoˈaraa.
“Te haerea o te aeto ia na roto i te reva nei”
E mea faahiahia mau “te haerea o te aeto ia na roto i te reva nei” no to ˈna vitiviti e no te mea atoa e au ra e, eita oia e rohirohi aˈe ia rere oia, eita oia e pee i te tahi aveia faataahia e eita atoa oia e vaiiho i te tahi eˈa na muri ia ˈna. (Maseli 30:19) Te faahitihia ra te vitiviti o te aeto i roto i Te oto o Ieremia ra 4:19, e faataa ra i te huru o te mau faehau babulonia: “E oioi rahi to te auau ia matou i to te mau aeto o te mau raˈi ra; ua auau mai ratou ia matou i nia i te mouˈa.” Ia ite anaˈe te aeto e rere faaohu ra, i te animala ta ˈna e haru, e tifene oia i to ˈna pererau e e faatitapou taue oia, e naeahia hoi ia ˈna e 130 kilometera i te hora, ia au i ta vetahi mau tabula i faaite mai. Eita ïa e maerehia ia faaohipa te mau Papai i te aeto ei taipe no te vitiviti, te vitiviti iho â râ o te nuu faehau.—Samuela 2, 1:23; Ieremia 4:13; 49:22.
I to ˈna aˈe pae, te faahiti ra Isaia i te rere rohirohi ore o te aeto. “O te feia râ e tiaturi ia Iehova, e noaa ïa te etaeta apî; e pee ratou i nia mai tei nia i te pererau o te aeto ra; e horo ratou, e e ore e rohirohi; e haere â hoi ratou, e e ore e matapourihia.” (Isaia 40:31) Eaha te tumu o te rere ohie o te aeto? E ere i te mea rohirohi no te aeto ia maue no te mea e faaohipa oia i te mau eˈa mataˈi veavea e maraa i nia. Eita teie mau eˈa mataˈi veavea e ite-mata-hia, ua ite râ te aeto e teihea roa teie mau eˈa. Ia itehia mai te tahi ia ˈna, e hohora te aeto i to ˈna pererau e to ˈna aero e e faaohu oia i roto i taua eˈa mataˈi veavea ra, o te amo noa i te aeto i nia. Ia naeahia ia ˈna te teitei e tano, e faahee atu oia i te eˈa mataˈi veavea i pihai atu, i reira oia e na reira faahou ai. Mea na reira te aeto e nehenehe ai e rere teitei e rave rahi hora te maoro ma te ore e haamâuˈa i to ˈna ito.
I Iseraela, e ite-pinepine-hia te mau aeto na te Peho no Ioridana iho â râ, mai Ezioni-gebera na te mau pae o te Miti Uteute e tae atu i Dana i te pae apatoerau. Mea rahi iho â râ ratou i te tau uaaraa tiare e te tau auhune ia ratere anaˈe ratou. I te tahi mau matahiti, ua taiohia fatata e 100 000 aeto. Ia haamahanahana anaˈe te mahana e hiti mai i te mataˈi, e mau hanere manu haharu e itehia ia rere na nia i te mau pari na te hiti o te Peho no Ioridana.
Ua riro te rere rohirohi ore o te aeto ei hohoˈa nehenehe mau no te faaite nafea te puai o Iehova ia faaitoito ia tatou i te pae varua e e haaputapû atoa ia tatou ia tamau noa tatou i te rave i ta tatou ohipa. Mai te aeto o te ore e nehenehe e rere teitei na nia i to ˈna iho puai, eita atoa tatou e nehenehe e faaruru ahiri e e tiaturi noa tatou i to tatou anaˈe puai. “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei i . . . tei tauturu mai ia ˈu ra,” ta te aposetolo Paulo ïa i faaite. (Philipi 4:13) Mai te aeto o te imi tamau noa i te mau eˈa mataˈi veavea ite-ore-hia e te mata, e “tamau noa [tatou] i te ani” i te puai ohipa o Iehova ite-ore-hia e te mata na roto i ta tatou mau pure rotahi.—Luka 11:9, 13, MN.
Mea pinepine te mau aeto e ratere ra i te ite i te mau eˈa mataˈi veavea na roto i te hiˈoraa i te tahi atu mau manu haharu. Ua faatia te taata tuatapapa natura ra o D. R. Mackintosh e, i te hoê taime, ua itehia e 250 aeto e vetahi atu mau manu haharu i te faaohuraa ma te maraa i nia i roto i te hoê â eˈa mataˈi veavea. I teie mahana, e nehenehe atoa ta te mau Kerisetiano e haapii i te turui atu i nia i te puai o Iehova na roto i te peeraa i te hiˈoraa o te tahi atu mau tavini paieti.—A faaau e te Korinetia 1, 11:1.
I raro i te mǎrǔmǎrǔ o te pererau o te aeto
Hoê o te mau taime atâta roa ˈˈe i roto i te oraraa o te aeto, ia haapii ïa oia i te rere. E rave rahi aeto te pohe nei i tera taime tamataraa ra. Mea atâta atoa no te nunaa papu apî ra o Iseraela i te taime a faarue ai oia ia Aiphiti. Ua tano roa ïa te mau parau a Iehova i te mau ati Iseraela: “Ua ite outou i ta ˈu i rave i to Aiphiti ra, e ua maraa outou ia ˈu na nia i te pererau aeto ra, e ua hopoi mai ia outou i ǒ nei ia ˈu iho nei.” (Exodo 19:4) Ua faataa vetahi mau tabula e ua faauta te tahi mau aeto i te hoê fanauˈa manu i nia i to ratou tua maa taime iti ia ore oia ia topa i to ˈna tamatamataraa i te rere. Ua faaite o G. R. Driver, ia ˈna i horoa i to ˈna manaˈo no nia i teie mau tabula i roto i te hoê vea (Palestine Exploration Quarterly) e: “E ere atura ïa te faahohoˈaraa [a te Bibilia] no roto noa mai i te feruriraa taata, ua niuhia râ i nia i te ohipa mau.”
Mea haapao roa te mau aeto i ta ratou fanauˈa i roto i te tahi atu mau tuhaa. Eita noa te mau aeto e faaamu tamau i te mau fanauˈa, tera râ, e faahuˈahuˈa roa atoa te aeto ufa i te iˈo ta te aeto oni e hopoi mai i te ofaaraa ia nehenehe te fanauˈa aeto e momi atu. No te mea tei nia to ratou ofaaraa i te mau pari aore ra i roto i te mau tumu raau teitei, e faaruru te mau fanauˈa i te huru o te ahuaraˈi. (Ioba 39:27, 28) Ahiri e aita te aupuru o te mau metua, e nehenehe te ǎhu o te mahana, tupuraa matauhia i te mau fenua Bibilia, e haapohe i te fanauˈa aeto. E hohora hoi te metua aeto i to ˈna pererau, te tahi taime e rave rahi hora te maoro, no te paruru i to ˈna mau fanauˈa iti i te mahana.
No reira, ua tano roa ia faaohipa te mau Papai i te pererau o te aeto ei taipe no te paruru o te Atua. Te faataa ra te Deuteronomi 32:9-12 e mea nafea Iehova i te parururaa i te mau ati Iseraela i to ratou tere na roto i te medebara: “O ta Iehova ra tufaa o to ˈna ihora ïa mau taata: o Iakoba ta ˈna tufaa kelero. Ua ite mai oia ia ˈna i te medebara, i te medebara one riaria ra; ua tiai oia ia ˈna, e ua aˈo oia ia ˈna; ua faaora oia ia ˈna mai to ˈna ihora orio mata. Mai te aeto e faatiatia i te ofaaraa, e e oineine hoi i nia iho i te fanauˈa, e ua hohora hoi i te pererau, ua rave aˈera, e ua hopoi na nia i te pererau; oia atoa Iehova, oia anaˈe tei aratai ia ˈna.” E horoa atoa mai Iehova i taua paruru î i te here ra, mai te peu e e tiaturi tatou ia ˈna.
Te ravea hororaa
I te tahi mau taime, ia faaruru tatou i te fifi, e hinaaro paha tatou e horo i te vahi ê. Te reira atoa hoi te huru o Davida. (A faaau e te Salamo 55:6, 7.) Teie râ, noa ˈtu e ua tǎpǔ mai Iehova e tauturu mai ia tatou ia faaruru anaˈe tatou i te mau tamataraa e te mau mauiui i roto i teie faanahoraa, aita oia e horoa mai ra i te hororaa taatoa. Te haapapu maira te Bibilia e: “Aita outou i roohia e te ati maori râ mai ta te taata nei â; e parau mau ta te Atua e ore oia e vaiiho noa ia outou ia ati, maori râ o te tia ia outou ia faaoromai ra; e faatupu atoa oia i te haapuraa i taua ati ra, ia tia ia outou ia faaoromai.”—Korinetia 1, 10:13.
E titau “te haapuraa” aore ra “te ravea hororaa” (MN) ia haapii i te tiaturi ia Iehova. O ta Max Liebster ïa, no ˈna te mau parau i faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau, i ite mai. I te mau matahiti a vai ai oia i roto i te mau aua tapearaa, ua ite aˈera oia ia Iehova e ua haapii oia i te turui i nia ia ˈna. Mai tei itehia e Max, e haapuai Iehova ia tatou na roto i ta ˈna Parau, to ˈna varua, e ta ˈna faanahonahoraa. I roto atoa i te mau aua tapearaa, ua maimi te mau Ite i to ratou mau hoa e ua pûpû atu i te tauturu i te pae varua, ma te tufa i te mau manaˈo no roto mai i te mau Papai e te buka aore ra te vea Bibilia atoa e vai ra ia ratou. E mai ta te feia haapao maitai i ora mai i haapapu e rave rahi taime, ua haapuai mau â Iehova ia ratou. Te faataa ra o Max e: “Ua tamau noa vau i te ani i te tauturu ia Iehova, e ua faaitoito mai to ˈna varua ia ˈu.”
Noa ˈtu eaha te tamataraa ta tatou e faaruru, e nehenehe atoa tatou e tiaturi i te varua moˈa o te Atua, mai te peu râ e e tamau noa tatou i te ani i te reira. (Mataio 7:7-11) Haapuaihia e taua “puai tei hau aˈe i tei matauhia” ra, e maraa tatou i nia, eita râ tatou e teimaha roa i raro aˈe i to tatou mau fifi. E tamau noa tatou i te haere na nia i te eˈa o Iehova, e eita tatou e rohirohi. E pee tatou i nia mai tei nia i te pererau o te aeto.—Korinetia 2, 4:7; Isaia 40:31.
[Parau iti faaôhia i te api 10]
Eita oia e hiˈo oioi noa ia outou
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 9]
Foto: Cortesía de GREFA
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 10]
Foto: Cortesía de Zoo de Madrid