VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g92 8/5 api 20-22
  • No te aha e tia ˈi ia ˈu ia hoˈi oioi noa i te fare?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha e tia ˈi ia ˈu ia hoˈi oioi noa i te fare?
  • A ara mai na! 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau hora taotiahia—Te manaˈo o te metua
  • Te here ra ratou ia outou
  • No te aha to ˈu mau metua e faatere ai i to ˈu oraraa?
    A ara mai na! 1991
  • No te aha e tia ia ˈu ia auraro i to ˈu mau metua?
    A ara mai na! 1994
  • A faaoaoa na i te mafatu o ta outou mau metua
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
A ara mai na! 1992
g92 8/5 api 20-22

Te uiui nei te mau taurearea . . .

No te aha e tia ˈi ia ˈu ia hoˈi oioi noa i te fare?

“E RAVE rahi anei i rotopu ia outou o tei titauhia ia hoˈi oioi i te fare?” o te uiraa ïa ta A ara mai na! i ui atu i te hoê pǔpǔ taurearea. Ua pahono paatoa mai ratou e e! Area te uiraa i muri iho ra, ua rau ïa te huru o te mau pahonoraa. Ua ani atu hoi matou e: “Eaha te hora o ta outou e manaˈo ra e e tia ia outou ia hoˈi atu i te fare i te po?”

“I to ˈu manaˈoraa, e tia ia rave mai ta te mau metua e faaue mai,” o ta te taurearea tamahine ra o Monica i pahono.a Aita râ te taurearea ra o Bill e afaro ra e teie manaˈo. “Eita e tia ia ratou ia parau mai e afea râ e hoˈi ai i te fare,” o ta ˈna ïa i faaite mai. “Inaha, ua faaea maoro atoa paha ratou i te po i to ratou apîraa ra.” Ua tamata te tahi atu tamahine o Sally te iˈoa i te faataa i te hoê manaˈo tuea i rotopu ia raua: “I to ˈu manaˈoraa, e tia ia hoˈi atu i te fare i te hora i faataahia e te mau metua—mai te peu noa e e ere na mua ˈˈe i te hora 8 i te po.” I te pae hopea, na Jerry i pahono mai, e au ra e no ˈna te manaˈo papu roa ˈˈe i rotopu ia ratou. Ua na ô mai oia e: “Maoti i te parau mai ia matou ia hoˈi mai i te fare i te hoê taime tia, mea maitai aˈe paha ia taniuniu atu ia ratou e ia faaite atu e teihea roa matou. E farii ohie aˈe ratou i te reira.”

Noa ˈtu eaha to outou iho manaˈo, eita e ore e ua taotia to outou mau metua i te tahi hora ia haere outou i te po. Peneiaˈe e ture etaeta ta raua i faataa mai: ‘Ia tae mai oe i te fare i te hora 10, ahiri aita!’ Aore ra, e faataa to outou mau metua i te tahi hora hoˈiraa mai ia au i te mau huru tupuraa. “Ia ite raua e e haere atu vau na muri ia vai e ihea roa,” o ta te hoê tamahine e 16 matahiti tei faahitihia i roto i te vea ’Teen e parau ra, “e horoa mai raua i te hoê hora e tia ˈi ia ˈu ia tae mai i te fare. Tei te huru ïa o te taata e te vahi.” E tae noa ˈtu te taurearea varavara roa o te fanaˈo nei i te tahi tiamâraa otia ore, e titau-atoa-hia oia ia faataa ˈtu i to ˈna mau metua i te tahi parau no nia i te vahi o ta ˈna e haere ra e afea oia e hoˈi mai ai.

Aita te rahiraa o te mau taurearea e faataiâ rahi roa nei no nia i teie mau opaniraa. Te vai nei râ vetahi pae o te faariro nei i te hora taotiahia mai te tahi ohipa au ore roa aore ra te hoê faaheporaa o te faahuehue i ta ratou mau opuaraa. Te faahiti ra te buka ra Te faaite ra te feia apî i to ratou manaˈo (beretane), a Jane Rinzler, i te mau amuamuraa a te hoê tamahine e 16 matahiti: “E au ra e e pepe aruaru vau e aita to ˈu iho oraraa.” Te riri nei vetahi i te mau hora taotiahia no te mau haapeapearaa o ta te reira e faatupu ra i roto i to ratou oraraa. Te na ô ra te hoê taurearea e: “Hou vau e faarue ai i te fare, e tia ia ˈu ia faaite i to ˈu metua vahine e te haere ra vau ihea, e na muri ia vai, nafea vau ia haere, nafea vau ia hoˈi mai.”

Te mau hora taotiahia—Te manaˈo o te metua

Eita anei ta te mau metua e nehenehe noa e vaiiho ia outou ia haere e ia hoˈi mai mai ta outou e hinaaro? A hiˈo na i te hoê otia ta te Atua i tuu na i nia i te nunaa o Iseraela. I te po o te oroa Pasa matamua i te matahiti 1513 hou to tatou nei tau, ua faaue aˈera te Atua i te mau ati Iseraela e: “Eiaha roa te hoê o outou e tomo i rapae au i to ˈna ra uputa fare e ao noa ˈˈe.” (Exodo 12:12, 22) Ua faahepo anei te Atua ia ratou? Aita. Ua riro te reira ei parururaa no ratou ia ore ratou ia taparahihia e te melahi a Iehova!

Noa ˈtu e e ere hoê â huru tupuraa ru i teie mahana, te vai nei ta te rahiraa o te mau metua i te mau tumu maitatai no te tamata i te paruru i ta ratou mau tamarii taurearea. Inaha, mea tano roa ia haapeapea te mau metua no ta ratou mau tamarii. Ua roohia te mau metua o Iesu Mesia i “te oto” i te taime aore raua i ite e teihea roa o ˈna—e e tamarii tia roa ïa o ˈna! (Luka 2:41-48) Ua ite hoi to outou mau metua e e ere outou i te tamarii tia roa. No reira, e tapitapi iho â ïa raua i te tahi taime, noa ˈtu e e ere outou i te tamarii faatupu peapea. Eaha hoi te tumu?

No te mea ua ite to outou mau metua i te puai o te mana o “te mau hinaaro o te apîraa ra.” (Timoteo 2, 2:22) Ua tamata roa ˈtu paha raua i te tanoraa o te parau e “o te tamaiti [aore ra te tamahine] râ ia faarue-taue-noa-hia ra, e riro te metua vahine i te haama.” (Maseli 29:15) Ua farii te hoê metua e: “E taurearea peu ino roa vau na mua ˈˈe. Ua ite au e eaha ta te hoê tamarii e nehenehe e huna i to ˈna mau metua.” No reira, ia faaroo to outou mau metua i te parau no nia i te peu taiata a te ui apî, te ava e te raau taero, aore ra te mau arearearaa haapaoraa ore, e nehenehe raua e manaˈo e e tia ia faataa i te tahi mau opaniraa.

Te haapeapea atoa ra paha to outou mau metua no to outou maitairaa. Te faaite maira te Bibilia e i te taime a taere ai te mau tamaiti a te patereareha ra o Iakoba i te hoˈi mai na Sekema, ua na ô atura Iakoba i ta ˈna tamaiti ra o Iosepha e: “A haere na oe e hiˈo i te mau tuaana i te maitairaa . . . , a hoˈi faahou mai ai e faaite mai ia ˈu i te parau.” (Genese 37:13, 14) E ere teie i te haapeapearaa faufaa ore. No te mau ohipa i tupu tau matahiti na mua ˈˈe, ua riro o Sekema ei vahi atâta no te mau tamaiti a Iakoba!—Genese, pene 34.

Mea atâta roa ˈtu â te ao no teie nei tau i te mau tau bibilia—e tae noa ˈtu i te tau a vai apî ai to outou mau metua. Ua ô hohonu roa tatou i roto i ‘te mau mahana hopea,’ te hoê tau ta te Bibilia i tohu e e tapaohia i te “ati rahi.” Te parau Heleni i hurihia na roto i te parau ra “ati rahi,” e tano atoa ïa ia hurihia na roto i te mau parau ra “fifi rahi,” “atâta,” “peapea,” e te “paari.” (King James Version, Douay, English Revised Version, Moffatt) E rave rahi mau taata i teie mahana o “tei erehia i te hitahita ore,” aore ra tei riro ei “feia haavî.” (Timoteo 2, 3:1-5; Today’s English Version) Ua riro te mau ohipa haavî, mai te hamani-ino-raa i te vahine e te taparahiraa taata, ei mau ohipa hairiiri e tupu nei i teie mahana.

Ua ite atoa to outou mau metua e ia mairi anaˈe te hora i te po, e rahi atu te atâtaraa e ia roohia outou i te fifi. “Mea ino roa te mau ohipa e tupu i te maororaa po,” o ta te hoê potii apî i parau atu ia A ara mai na!, “e te tamata ra to oe mau metua i te paruru ia oe.” Te faataa ra te tahi atu taurearea e: “I muri aˈe i te tuiraa po, e rave rahi feia faahoro pereoo tei taero i te ava i nia i te purumu, e mea maitai aˈe ia ore e faahoro na pihai iho ia ratou.”

Teie râ, te vai atoa ra te mau atâtaraa i te pae morare. A mairi noa ˈi te po, e topa to tatou tapeapearaa ia tatou iho, e e uˈana to tatou haerea faahuehue. Ma te tano roa, te faatuati nei te Bibilia i te haerea viivii e te mau hora po. I roto i te Isaia 5:11, te parau nei te Atua e “e pohe te feia” “o te haamaoro i te parahiraa i te po, ia taero ratou i te uaina.” (A faaau e te Tesalonia 1, 5:7.) Te mǎtaˈu ra paha ïa to outou mau metua e, ia faaea maoro atu outou i te po, e rahi atoa ˈtu ïa te atâtaraa e ia amui atu outou i roto i te mau arearearaa haapaoraa ore, te inu-hua-raa i te ava, aore ra te peu tia ore i te pae no te taatiraa o te tino. Mai te peu e eita outou e tae atu i te fare i te hora e tiaturihia ra e to outou mau metua, e haapeapea iho â ïa raua. E e titau mai raua e ia faataa ˈtu outou i te tumu.

Te haamanaˈo ra te hoê tamahine e: “I te hoê po, ua faaea maoro atu vau i te fare o to ˈu hoa. Aita o Mama i ite e teihea roa vau, no reira, ua haere atura oia e paimi ia ˈu. Ua pii haere noa ˈtura oia i to ˈu iˈoa na roto i te mau aroâ!” Mea haama anei? Peneiaˈe. Tera râ, mai ta te hoê metua vahine e faataa ra, “E manaˈonaˈo noa vau i te mau huru ohipa iino atoa e nehenehe e tupu ia hoˈi mai [ta ˈu mau tamahine] i te po roa.”

Te here ra ratou ia outou

E mai te peu e eita roa ˈtu outou e feruri noa ˈˈe e rave i te tahi ohipa ino? Mai te peu e te hinaaro noa ra outou e faafaaea rii ma taime iti e to outou mau hoa? Parau mau, mea au ore roa ia faaea i te fare mai te peu e e faatiahia to outou mau hoa ia haere i rapae. Mea haama atoa paha ia parau atu i te mau hoa e eita outou e nehenehe e haere na muri ia ratou no te mea e tia ia outou ia hoˈi oioi i te fare. Teie râ, ia feruri maitai outou, e parau mau roa ta teie tamahine o Leslie te iˈoa. Te na ô ra oia e: “Eaha te ohipa ta oe e nehenehe e rave i te tuiraa po o te ore e tia ia oe ia rave i te hora vau?” Oia hoi te auraa, eita anei te mau huru faaanaanataeraa maitatai roa ˈˈe e nehenehe e ravehia i te mau hora au noa? No te aha ïa outou e faaruru ai i te mau ohipa atâta e tupu ia faaea maoro anaˈe outou i te po?

Teie te tahi atu manaˈo te tia ia ferurihia: Te faaohipa maitai ra anei outou i to outou taime ia faaea maoro outou i te po? Te faaitoito ra te Bibilia i te mau kerisetiano e: “E tena na, e ara ia tia to outou haerea, eiaha mai ta e ite ore ra, mai ta te feia ite râ, ma te faaherehere maite i te taime, no te mea e anotau ino teie.” (Ephesia 5:15, 16) Hau atu, ia ara maoro outou i te po, e haamaitai anei te reira i ta outou ohipa i te fare haapiiraa aore ra e tauturu anei ia outou ia faaoti i ta outou ohipa fare? E haaparuparu anei te reira i to outou aravihi no te haamau i to outou feruriraa i te mau haaputuputuraa kerisetiano?

I te pae hopea, e nehenehe outou e tamata i te hiˈo i teie taotiaraa mai te tapao no te here o to outou mau metua. I roto i ta ˈna buka Nafea ia haapii i te mau metua (beretane), te ani ra te papai buka ra o Clayton Barbeau e: “Eaha ïa to outou manaˈo mai te peu e o vau to outou metua e e parau atu vau e, ‘Eaha ïa na ˈu mai te peu e e rave oe i te raau taero aore ra e inu oe i te ava e e puhipuhi oe i te avaava. Eita vau e tâuˈa mai te peu e e faahoro puai oe i te pereoo. Eita vau e haapeapea ia faaea maoro oe i te po. . . .’ Eaha ïa ta ˈu e parau atura ia outou? Oia hoi: Te na ô atura ïa vau e, ‘Aita vau e here ra ia oe. Aita vau e tâuˈa ra ia oe. Aita to oe e faufaa no ˈu.’” Oia mau, peneiaˈe e pohehae rii outou i te mau taurearea o te fanaˈo ra i te hoê tiamâraa rahi aˈe. A haamanaˈo na râ: “O tei vaiiho noa i te papai ra aore ïa i aroha i ta ˈna tamaiti; o tei aroha râ ia ˈna, e aˈo ïa ia ˈna i reira ra.”—Maseli 13:24.

I roto i to outou oraraa taatoa, e tia ia outou ia ora ma te auraro i te mau ture e te mau taotiaraa. No te aha ïa outou e riri ai i te tahi noa hora taotiahia? Oia mau, i te tahi mau taime e nehenehe teie mau hora e riro ei mea etaeta roa, e na te hoê tumu parau i mua nei e tauturu ia outou ia faaruru i teie huru tupuraa. Mea pinepine râ, mea hau aˈe no outou ia turu atu i to outou mau metua e ia tamata i te taa i to ratou mau manaˈo. Te na ô ra te Maseli 28:7 e: “O tei haapao i te ture ra, e tamaiti paari ïa.” Peneiaˈe a muri aˈe e hiˈo outou i te mau ohipa mai te hoê vahine apî o te parau ra e: “Eita ta ˈu e nehenehe e taa e no te aha to ˈu mama e to ˈu papa e paruru rahi ai ia ˈu e e riri mai ai ia ˈu ia hoˈi maoro au i te fare i te po. I teie nei râ, e tamarii atoa ta ˈu, te taa ra ia ˈu e no te aha to ˈu metua vahine e parahi noa ˈi no te tiai ia ˈu. No te mea te here ra oia ia ˈu!”

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia te mau iˈoa.

[Hohoˈa i te api 21]

Mea pinepine te feia apî i te riri ia titauhia ratou ia hoˈi oioi atu i te fare

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono