Te tahi mea apî i roto i te ohipa paturaa fare na te ara
E RAVE rahi teie e haafaahiahia nei i te mau patu mai te patu oeoe teitei no Aiphiti e te Patu rahi no te fenua Taina. Ia hiˈohia to ratou teitei e 400 metera, mea faahiahia atoa te mau fare tahua teitei no teie nei tau. Teie râ, e riro tatou i te maere i te tahi atu huru porotarama paturaa fare.
Oia mau, na te ao atoa nei, te rave amui nei te feia rave ohipa i te paturaa i te mau ahuru rahiraa fare rarahi. No roto mai te rahiraa o teie mau rave ohipa i te mau fenua i reira teie mau fare e faatiahia ˈi. Mea pinepine râ, e titauhia te tauturu ê atu, e no reira, te aufau nei te mau rave ohipa no te tahi mau fenua i te mau mirioni farane no to ratou iho pute, no te haere atu i te mau vahi paturaa fare i te atea ê. E rave rahi o ratou o te haapae nei i ta ratou tau faafaaearaa no te rave i te ohipa; area vetahi ra, te rave nei ratou i ta ratou tau faafaaearaa ma te aufau-ore-hia e te haapae nei hoi i te mau tino moni rahi.
Ua ravehia teie tauturu faahiahia mau no te turu i te Porotarama paturaa fare na te ao atoa nei e arataihia ra e te pu rahi a te mau Ite no Iehova i Brooklyn (New York). Mai te tau mai â a haamata ˈi teie porotarama i te avaˈe novema 1985, hau atu i te 3 000 feia rave ohipa o tei aufau i to ratou tere no te haere atu i nia hau atu i te 30 vahi paturaa i Marite Apatoerau e Apatoa, i Auteralia, i Afirika, i Europa e i roto i te mau motu taa ê.
I teie nei, fatata e 600 feia rave ohipa na te ara o te rohi nei i roto e 25 fenua. Hau atu i te 400 i rotopu ia ratou o tei nominohia no te area taime e hoê matahiti aore ra hau atu; e parauhia ratou e mau “tavini na te ara.” E nominohia te tahi pae no te hoê area e piti hebedoma e tae atu i te toru avaˈe.
No te aha teie mau rave ohipa atoa e horoa noa ˈi ma te aufau-ore-hia i to ratou puai e to ratou aravihi? Eaha hoi te mea faufaa rahi e farii ai ratou i teie mau haapaeraa atoa?
No te faatupu i te hoê parau tohu bibilia
E itehia te tumu o teie anaanatae faahiahia roa e faatupuhia e te Porotarama paturaa fare na te ara i roto i te pahonoraa i teie uiraa ta te mau aposetolo a Iesu Mesia i ani atu ia ˈna hau atu i te 1 900 matahiti i teie nei: ‘Eaha te tapao e itehia ˈi e tei reira oe e te hopea o te amuiraa o te mau mea nei?’ I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i te mau tamaˈi rahi, te mau oˈe, te mau maˈi pee e te mau aueueraa fenua, ua parau atura o Iesu e: “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.”—Mataio 24:3, 14.
Te tiaturi nei teie mau rave ohipa aufau-ore-hia e te ora nei tatou i te anotau i reira te parau tohu a Iesu e tupu ai; no reira, te oaoa nei ratou i te rave i ta ratou mau tutavaraa atoa no te turu i te pororaa o te Basileia hou te hopea o teie nei faanahonahoraa o te mau mea. Ua haamauhia te Porotarama paturaa fare na te ara no te faanaho i te mau tutavaraa o taua mau taata ra i roto i te paturaa i te mau fare e faaohipahia no te nenei e no te opere i te poroi o te Basileia.
Te parareraa o te ohipa a te Basileia
I te matahiti i mairi aˈenei, e 678 509 507 vea o Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!, mau vea o te faaite nei i te Basileia o te Atua mai te tiaturiraa hoê roa no te huitaata nei, o tei neneihia i roto i te mau fare a te mau Ite no Iehova. No reira, hau atu i te piti mirioni vea mai ta outou e taio nei o te neneihia nei i te mau mahana ohipa atoa! Hau atu, te nenei nei e te opere nei te mau Ite no Iehova i te mau matahiti atoa i te mau ahuru mirioni Bibilia, mau buka e mau vea iti.
Ua haamauhia te mau vahi neneiraa rahi roa ˈˈe i te pu rahi a te mau Ite no Iehova i Brooklyn (New York), e i Wallkill, i te pae apatoerau o te Hau no New York. Teie râ, i roto i te mau matahiti 50 e 60, e rave rahi mau fare neneiraa o tei patuhia i rapaeau atu i te fenua Marite. Inaha, i te matahiti 1970, ua neneihia Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! i te fenua Helemani, i Afirika Apatoa, i Kanada, i te fenua Beretane, i Helevetia, i Danemata, i Tuete, i Filelane e i Farani.
I muri iho, i te matahiti 1972 e i te matahiti 1973, ua haamata te mau Ite no Iehova i te nenei i ta ratou mau vea i roto e ono mau fenua ê atu, oia hoi: o Tapone, Beresilia, Auteralia, Ghana, Nigeria e te mau motu Philipino. I roto i te mau matahiti i muri iho, i te mea e ua parare atu â te ohipa o te Basileia, ua faarahihia te mau fare neneiraa a te tahi mau amaa. Maoti te mau taio mahana o te avariraa o teie mau fare apî, i reira e neneihia ˈi Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!, e taa ïa ia tatou i te oioiraa o te maraaraa:
Heleni, 16 no tenuare 1979; Tuete, 23 no titema 1980; Beresilia, 21 no mati 1981; Kanada, 10 no atopa 1981; Italia, 24 no eperera 1982; Korea Apatoa, 8 no me 1982; Tapone, 15 no me 1982; Auteralia, 19 no mati 1983; Danemata, 21 no me 1983; Paniora, 9 no atopa 1983; Holane, 29 no atopa 1983; Helemani, 21 no eperera 1984; Inidia, 20 no tenuare 1985; Afirika Apatoa, 21 no mati 1987.
Hau atu, ua avarihia te mau amaa apî aore ra te mau fare rarahi apî i roto i te mau fenua i muri nei: Côte d’Ivoire, 27 no febuare 1982; Tahiti, 15 no eperera 1983; Beretane, 2 no atopa 1983; Filelane, 5 no me 1984; Norevetia, 19 no me 1984; Matinita, 22 no atete 1984; Peru, 27 no tenuare 1985; Mexico, 13 no eperera 1985; Venezuela, 21 no eperera 1985; Farani, 4 no me 1985.
Noa ˈtu e i roto i te tahi mau fenua, ua aufauhia te mau taiete no te rave i te tahi mau ohipa, i roto i te rahiraa o te mau tupuraa, na te mau Ite no Iehova i rave i te tuhaa rahi roa ˈˈe o te ohipa. E mau tausani o ratou o tei horoa noa i ta ratou tauturu, noa ˈtu e e ere te rahiraa i te mea aravihi i te pae no te paturaa i te fare.
I te mea e te rahi noa ˈtura te ohipa pororaa i te Basileia e ravehia nei e te mau Ite no Iehova, ua opuahia ˈtura e faarahi faahou â i te mau fare. Nafea ia faatupu i teie mau opuaraa ma te aravihi aˈe?
Te pahono ra te porotarama apî i te hoê titauraa
No te faanaho e no te faaruru i te maraaraa rahi o teie ohipa paturaa na te ara, ua faaineinehia e ua haamau-papu-hia te hoê porotarama o te titau i te tauturu o te feia horoa noa. “I nia i te hoê vahi paturaa, e titauhia i te mau toroa taa maitai i te mau taime taa maitai,” o ta te hoê ïa tia a te porotarama e faataa ra. “Ia titohia te niu o te fare, eita ïa e titauhia i te hoê taata e tamau i te tapoˈi fare. No reira, ua haamauhia te Pu ohipa a te mau rave ohipa na te ara i Brooklyn no te faatere i te taatoaraa o te ohipa.”
Mea na reira ïa te mau aniraa i te feia toroa i te pae no te paturaa fare e faataehia ˈi i te Pu ohipa i Brooklyn, o tei riro mai te hoê piha toroa: na ˈna e tono atu i nia i te mau vahi paturaa taa ê tei purara na te ao nei i te mau rave ohipa e tano maitai to ratou toroa i te mea e titauhia ra. Ei hiˈoraa, i te matahiti 1988, ua fatata roa te paturaa i te mau vahi nohoraa apî no te amaa no Mexico i te oti, ua faataehia ˈtura te hoê titauraa i te Pu ohipa i Brooklyn no te ani i te mau rave ohipa aravihi no te tapiri i te vauvau tahua. I roto noa i tau minuti, ua faaara ˈtu te Pu ohipa e maha rave ohipa tera ta ratou toroa, o tei oaoa roa i te horoa i ta ratou tauturu ma te aufau-ore-hia. E, i te avaˈe tenuare 1989, i te taime a avarihia ˈi te mau fare apî, ua oti ïa te vauvau tahua i te tapirihia.
Te mau titauraa e anihia
No te faaô atu i roto i te Porotarama paturaa na te ara, e tia na mua ia faaî i te tahi mau titauraa. E tia i te rave ohipa ia riro ei Ite no Iehova pûpûhia e bapetizohia. I te fenua Marite, e tia na mua i teie taata ia haere atu e rave i te ohipa i roto i te hoê o te mau fare e fatuhia ra e te mau Ite no Iehova i New York. Mea na reira ïa e hiˈopoahia ˈi to ˈna aravihi e ta ˈna mau peu i te pae no te ohipa. Peneiaˈe paha, e anihia o ˈna i muri iho ia faaî i te hoê aniraa. Noa ˈtu e i roto i te rahiraa o te mau tupuraa, eita te mau vahine a te feia rave ohipa e anihia ia haere atu e rave i te ohipa e ta ratou tane i New York, e nehenehe atoa ratou e faaaravihi ia ratou e e faaî i te hoê aniraa.
I te tahi atu mau fenua, e nehenehe te mau Ite no Iehova e ani e faaô atu ia ratou i roto i te Porotarama na roto i te faaîraa i te hoê aniraa e noaa mai i te pu ohipa a te amaa no to ratou fenua. I muri iho, e haponohia ˈtu teie aniraa i te pu rahi i Brooklyn, i te pu ohipa i faataahia no te mau tavini na te ara e no te tahi atu mau rave ohipa na te ara. Mai te peu e e titauhia ta ˈna toroa, e faaarahia ˈtu iho â te taata i faaî i te hoê aniraa.
Te turu a te mau vahine
Noa ˈtu e, mea pinepine, aita i noaa i te mau vahine a te feia rave ohipa i te aravihi i te pae no te paturaa fare, e rave rahi o tei haapii nafea ia taamu i te auri haapaari tima e te niuniu auri, ia tamau i te mau taoˈa tapoi fare, e oia atoa ia haamanina e ia peni. Te haapao nei vetahi i te mau ohipa fare. Te horoa nei ïa ratou paatoa i te hoê tauturu maitai roa no te faahaere i te mau ohipa i mua i nia i te mau vahi paturaa fare na te ao atoa nei.
Ua papai atu te hoê vahine o tei apee atu i ta ˈna tane i nia i te vahi paturaa o te amaa apî no Porto Rico i teie rata i te Pu ohipa no Brooklyn: “Ua tae atu mâua i reira i te 1 no tenuare 1991, no te hoê avaˈe. Ua rave au i te ohipa e te pǔpǔ tei faataahia no te taamu i te auri haapaari tima no te hamani i te mau niuniu auri varavara. Aita vau i rave aˈenei i te hoê ohipa mai teie te paari. E titauhia hoi ia piˈo i raro i te mahana taatoa no te taamu i te mau auri e te niuniu maoti te mauhaa tâpû niuniu.
“I te mau mahana matamua, e topa noa to ˈu taupoo paari, e ua taamu noa vau i to ˈu mau rimarima, mea rahi roa no ˈu, i nia i te niuniu auri varavara. I te pae hopea râ, ua taa ia ˈu e nafea râ. Ia ore to ˈu mau opupu ia mauiui roa, ua tamau vau e pae aore ra e ono tapiri. Ua haapii au nafea ia taio i te mau numera faito i nia i te hohoˈa fare, ia huti i te mau reni e te hoê taura faito e ia faanaho i te mau auri i nia i te mau niuniu auri varavara tataitahi. E ohipa anaanatae mau te reira. Ua matau hoi au na mua ˈˈe i te na nia iho noa i te rave i teie mau ohipa noa nei â: te tamâraa i te fare, te tunuraa i te maa, te puˈaraa i te ahu, e te vai aturâ. Area teie mau niuniu auri varavara ra, e faaohipahia ïa no te patu i te mau papai o te vai noa i reira a tia noa ˈi te fare o te amaa. Mea oaoa roa ia feruri anaˈe i te reira!”
Ua mauruuru roa te mau rave ohipa
“O te ohipa faahiahia roa ˈˈe e nehenehe e manaˈohia,” o ta te hoê o te mau tia e haapao ra i taua ohipa paturaa na te ara ra i parau. “Te rave nei te mau taata i ta ratou tau faafaaearaa no te haere e rave i te ohipa i nia i te mau vahi paturaa i te vahi atea, e te aufau nei ratou i te tere i to ratou iho pute. I reira, e rave ratou i te ohipa hau atu i te paari e te maoro i ta ratou e rave nei i roto i te matahiti taatoa, e ia hoˈi anaˈe ratou i ǒ ratou, e haamauruuru mai ratou ia matou no te haamaitairaa o ta ratou i fanaˈo!”
Ei hiˈoraa, teie tei papaihia i roto i te hoê rata i tae apî mai: “Te hinaaro nei matou e haamauruuru ia outou no te haamaitairaa rahi o ta matou i fanaˈo oia hoi te raveraa i te ohipa e toru avaˈe i te amaa no Philipino. Ia hope anaˈe te mahana ohipa tataitahi, ua rohirohi roa matou, mai ta matou iho â i manaˈo, tera râ, ua itoitohia matou i te pae varua na roto i te mau hoa maitatai roa o ta matou i fanaˈo. Ua oaoa roa matou i te farereiraa i te mau rave ohipa e rave rahi e ua putapû roa matou i te mau Ite no te fenua o ta matou i apiti atu no te rave i te ohipa. Ua here roa matou ia ratou; i teie nei, ua riro roa ratou ei fetii no matou.”
Teie ta te hoê tane e ta ˈna vahine o tei haere atu i Equateur i papai: “Ua haapii mâua i te ora ma te haapae i te mau faraoa hamburgers, i te horohoroi ia mâua ma te tarani i te pape, i te hahu i te taa e te hopu i te pape toetoe. Aita hoi mâua i ite i te mana puai o te mau ravea faatianiani. Ua horoa mâua i to mâua puai taatoa i nia i te vahi paturaa fare, tera râ, i to mâua revaraa, ua hau atu te mea i noaa mai i te mea o ta mâua i horoa ˈtu. Ia faaauhia i te mau Marite, mea veve roa to tatou mau taeae no Equateur, tera râ, mea faahiahia roa to ratou huru i te pae varua e to ratou here i te pororaa. Aita ta mâua parau e navai no te faaite i to mâua mauruuru no te haamaitairaa o ta mâua i fanaˈo.”
Te ravea paturaa “tilt-up”
Hoê o te mau vahi taa ê roa o te Porotarama paturaa fare na te ara, o te faaohiparaa ïa i te ravea paturaa parauhia tilt-up, oia hoi te faatiaraa i te mau papai tei hamani-ê-na-hia: e titohia i taua vahi ra i te mau papai aano hamanihia e te tima haapaarihia e te auri, e nehenehe te teiteiraa e hau atu i te piti tahua e e 20 tane i te teiaha. E hamanihia teie mau patu i nia i te tahua iho o te fare teitei, aore ra i nia i te hoê tahua i pihai iho mai i faaineinehia no taua ohipa ra.
E nehenehe ïa e apapa e ono e tae atu i te vau papai te tahi i nia iho i te tahi. Ia paari maitai teie mau papai (i roto i te area e hoê hebedoma), e faatiahia ratou e e faatanohia maoti te hoê pereoo hivi. I teie nei, te faaohipahia nei teie mau papai no te faatia i te mau patu rapaeau e to roto atoa. Ei hiˈoraa, ua faaohipahia te mau hanere tuhaa mai teie te huru no te faatia i na tahua e 10 o te fare nohoraa a te amaa no Philipino. I te mea e mea manina maitai teie mau patu tima hamani-ê-na-hia, e nehenehe ïa e peni-oioi-hia.
Na roto i teie ravea paturaa fare, mea iti roa te taime e pau, oia atoa râ, e nehenehe e faaohipa i te feia e ere tera ta ratou toroa. Teie ta te hoê vea, Concrete, i parau no nia i te paturaahia te fare neneiraa apî a te mau Ite no Iehova i Beretane: “No to ˈna ohie, ua tano maitai te ravea paturaa tilt-up i to ratou mau hinaaro . . . Te vahi maitai roa ˈˈe o teie ravea, oia hoi e apîhia i te taime e te moni.”
No nia noâ i te ravea tilt-up, te na ô faahou ra teie vea e: “Mai te peu e mea vitiviti e mea mâmâ roa teie ravea, e piti ïa tumu: e nehenehe e faatia i te mau patu rarahi (te mau patu turu aore ra te tahi atu) i roto i te hoê taime poto roa e e faaohipa i te feia rave ohipa no taua vahi ra ma te ore e titau i te feia faatere e rave rahi no te haapao i te mau ohipa.” Mea tano roa ïa ia faaohipa teie Porotarama paturaa fare apî i teie ravea ohie roa e te aravihi.
Te mau pu ohipa e tuatapapa i te paturaa fare
Tei raro aˈe te Porotarama paturaa fare na te ara i te faatereraa a te hoê pu ohipa faufaa roa i te pae no te tuatapaparaa i te mau opuaraa paturaa fare e vai ra i te pu rahi i Brooklyn. I reira, te rave nei tau hanere feia maimi, te feia faaineine i te hohoˈa fare e te feia papai hohoˈa, i te ohipa, e mau melo anaˈe ratou no te pu rahi a te mau Ite no Iehova. I te mea e te rahi noa ˈtura te ohipa, ua iriti-atoa-hia te mau Pu ohipa e tuatapapa i te mau paturaa fare i Tapone, i Auteralia e i Europa.
I te matahiti 1987, ua faaohipahia te D.A.O. (Hohoˈa papaihia e te matini roro uira) no te faaineine i te mau hohoˈa fare. E rave rahi mau matini te faaohipahia i roto i te hoê tuhaa a te D.A.O., e ia faaohipa-paatoa-hia ratou, e nehenehe ïa te mau hohoˈa fare e papaihia i nia i te matini roro uira maoti hoi i te papai rima i nia i te hoê iri papairaa. I teie nei, hau atu i te 65 tuhaa mai teie te huru o te faaohipahia nei i te pu rahi no Brooklyn e i roto i te mau amaa.
I te mea e e tapeahia te mau hohoˈa fare i roto i te pu haapueraa parau a te roro uira, e nehenehe ïa te mau hohoˈa i papaihia na mua ˈtu e anoi-atoa-hia i roto i te mau hohoˈa e faaineinehia ra. Mea hau roa ˈtu ïa te ohipa e ravehia e mea ohie roa ˈtu i te pae no te faatuearaa i te mau hohoˈa e te mau paturaa.
Te mau ohipa apî i ravehia
A rahi noa ˈi te Pu ohipa e tuatapapa ra i te paturaa fare i Brooklyn, ua papu noa atoa ˈtura te manaˈo no te faanaho i te ohipa a te feia rave ohipa. I te paturaa o te amaa apî no Panama i te matahiti 1985 te haamataraahia te Porotarama ma te ore râ i haamau-papu-hia, i te taime a titauhia ˈi te feia rave ohipa no te feia ěê ia haere mai e tauturu i nia i te vahi paturaa fare. I muri iho, ua parare atura i te taime a titau ai te fenua Peru i te tauturu no te faarahi i ta ˈna mau fare. E, maoti te paturaa i te mau amaa no Costa Rica e no Nigeria, ua haamau-papu-hia ˈtura teie Porotarama. I muri noa ˈˈe, ua tonohia ˈtura te mau rave ohipa aravihi na te ao atoa nei no te turu i te mau paturaa fare huru rau.
Te tauturu nei te mau tavini na te ara e te tahi atu mau rave ohipa i te paturaa aore ra te faaaanoraa i te mau amaa e rave rahi. Ua turu ratou i te rahiraa o te mau paturaa i oti aˈenei mai te omuaraa o te matahiti 1986 mai â. I roto i na matahiti e pae i mairi aˈenei, ua patuhia e ua avarihia te mau fare apî i Panama, Costa Rica, Tireni, Mexico, Niu-Zelani, Haïti, Liberia, Auteteria, Equateur, Papua-Nouvelle-Guinée, Guyana, Ghana, Hawaii, Potiti, Hong-Kong, Kupero, Peru, Salvador, te motu Maurice, Tapone, Honduras, Guatemala, Nigeria, Ra-Parata, Auteralia, Taratoni, te mau motu Fidji, Philipino e Heleni.
E rave rahi o teie mau opuaraa, e mau paturaa rarahi ïa. I Nigeria, ua faatiahia te hoê oire iti i nia i te hoê fenua e 57 tâ. Ua patuhia te hoê fare neneiraa e 140 metera i nia i te 70, e oia atoa te mau vahi nohoraa no hau atu i te 400 taata, te mau vahi raveraa ohipa, te hoê fare vairaa pereoo e te tahi atu mau fare. Ia taio-noa-hia te mau tauihaa paturaa fare ta te fenua Marite i hapono atu, ua naeahia ïa te faito e 347 afata i faautahia na nia i te pahi, e ahiri e ua apapahia te tahi i pihai iho i te tahi, e naeahia ïa e 3,5 kilometera te roa.
I te tahi taime, e tamata te mau raatira haapaoraa i te haafifi i te mau opuaraa no te paturaa fare. I Heleni, i te avaˈe mati 1989, ua haaputuputu te mau tia mana faaroo e 40 pereoo feia faahuehue; teie râ, ua turu te mau mutoi i te tiaraa haamanahia e te ture a te mau Ite no te patu i te fare, e inaha, aita ˈtura teie ohipa faahuehue i manuïa. Ua faaotihia e ua avarihia te amaa apî, e ta ˈna fare neneiraa rahi e to ˈna e 22 fare faaearaa o te nehenehe e farii hau atu i te 170 taata, i te tau uˈaaraa tiare o te matahiti i mairi aˈenei.
I Farani, ua patoi o Jacques Gaillot, epikopo no Evreux, i te paturaa i te hoê amaa rahi i Louviers. Ia au i ta ˈna parau, ‘aita’ te taviniraa a te mau Ite no Iehova i mua i te aro o te taata ‘e faatura ra i te tiaraa o te taata.’ Area vetahi ra, aita ïa ratou e afaro ra e teie manaˈo, tera râ, te manaˈo nei ratou e e tiamâraa to te mau Ite no Iehova ia faarahi i ta ratou mau fare i taua vahi ra, mai ta ratou e rave ra i roto i te tahi atu mau fenua.
I teie nei, te rave nei te feia rave ohipa a te Porotarama paturaa fare na te ara i te ohipa no te faatia i te mau fare no te mau amaa no Colombie, Porto Rico, Zambie, Beresilia, Beretane, Kanada, Repubilita dominicaine, Equateur, Polonia, Guadeloupe, Thaïlande, te mau motu Raromatai, Bahamas, te mau motu Hamoa tooa o te râ, Tahiti, te mau motu Salomon, Venezuela, Korea Apatoa, Afirika Apatoa e Helemani. Te tuatapapahia ra te tahi atu mau opuaraa, mai te paturaa aore ra te faaaanoraa i te mau fare no te mau amaa no Farani, Paniora, Mexico, Sri Lanka, Taiwan e Suriname.
Te hoê titauraa i faaruru-na-mua-hia
I te matahiti 1988, i to te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova horoaraa i te parau faatia no te faarahi i te mau fare a te amaa no Helemani e 50 % hau atu, ua manaˈo vetahi e e opuaraa rahi roa teie. Teie râ, i te matahiti 1989 e i te matahiti 1990, ua faatiahia aore ra ua faatiamâhia te ohipa pororaa a te mau Ite no Iehova i Polonia, i Honegeria, i Helemani Hitia o te râ e i Rumania. Hau atu, i te 27 no mati i mairi aˈenei, ua fariihia te mau Ite no Iehova ei haapaoraa i te fenua Rusia.
I te tau veavea i mairi aˈenei, ua hau atu i te 250 000 taata o tei tae atu i te mau tairururaa i faanahohia e te mau Ite no Iehova i roto i te mau fenua no te pae Hitia o te râ. Ua tiai ru noa na teie mau taata ia noaa mai te mau buka bibilia. Teie tei papaihia i roto i te hoê tabula (1991 Britannica Book of the Year): “I roto noa e piti avaˈe, ua hapono te amaa a te Taiete Watchtower i Helemani Tooa o te râ, na te fenua Helemani Hitia o te râ anaˈe, hau atu i te 275 tane buka bibilia, e e 115 000 Bibilia.” No reira, mea papu maitai i teie mahana e e faaohipa te amaa no Helemani i te metera tuea haihai roa ˈˈe i faataahia i roto i te opuaraa e faarahi, e mea ru mau â!
Te mau faaineineraa no te mau hinaaro i mua nei
Mea papu maitai e e titau te pororaa ‘i te parau apî maitai o te Basileia na te ao atoa nei hou te hopea e tae mai ai’ ei faatupuraa i te parau tohu a Iesu i te hoê tutavaraa rahi. (Mataio 24:14) Inaha, te tutava nei te mau kerisetiano mau no te ao atoa nei na roto i te imiraa i te mau ravea atoa, ma te faanahohia, no te haaparare i te poroi o te Basileia na te mau nunaa atoa.
No reira ïa te pu rahi a te mau Ite no Iehova, i Brooklyn, e faarahi ai i to ˈna aravihi no te nenei i te mau papai bibilia. Te ravehia nei te paturaa i te hoê fare teitei e 29 tahua, o te hope i te matahiti 1993. Tei roto oia i te aroâ 90 Sands Street, e e nehenehe ta ˈna e farii hoê tausani melo apî.
Teie râ, te opuaraa paturaa fare rahi roa ˈˈe, o te ohipa ïa e ravehia nei i pihai iho ia Patterson (Hau no New York), 110 kilometera te atea ia New York. “Ia hope anaˈe te mau ohipa, i te matahiti 1996,” o ta te vea New York Times o te 7 no eperera 1991 e faaite ra, “ua oti ïa [te mau Ite no Iehova] i te patu e 6 fare nohoraa teitei 1 e tae atu i te 4 tahua e 624 piha nohoraa, te hoê fare vairaa pereoo e 450 anairaa, te hoê hotela e 144 piha, te hoê fare tutu e te hoê vahi tamaaraa rarahi no te faatamaa e 1 600 taata i te hoê â taime, te hoê fare teitei raveraa ohipa, te tahi no te mau piha haapiiraa, e tae noa ˈtu e rave rahi mau fare raveraa ohipa.” Te rave nei te mau hanere taata aufau-ore-hia i te ohipa no te faatia i teie pu rahi no te haapiiraa a te Basileia.
Oia mau, te arataihia nei te hoê porotarama faahiahia mau no te paturaa fare i nia i te fenua taatoa, te faaterehia nei e te ravehia nei e te feia rave ohipa aufau-ore-hia. E ohipa apî mau â te reira i roto i te ohipa paturaa fare na te ara!
[Hohoˈa i te api 21]
Te taamuraa i te auri haapaari tima: te hoê tuhaa o te ohipa paturaa
[Hohoˈa i te api 23]
Maoti te ravea parauhia tilt-up, e nehenehe e tito e rave rahi mau patu tima te tahi i nia i te tahi.
Ia paari anaˈe, e faatiahia ïa ratou i te vahi i faataahia
[Hohoˈa i te api 24]
Tuatapaparaa i Brooklyn i te mau hohoˈa fare no te amaa apî no Polonia.
E faaineinehia te mau hohoˈa fare i nia i te matini roro uira
[Hohoˈa i te api 25]
Te mau fare i faataahia no te mau amaa no Porto Rico, no Zambie e no te mau motu Raromatai
[Hohoˈa i te api 26]
Te feia rave ohipa i nia i te hoê vahi paturaa fare i Europa