VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g91 8/8 api 16-18
  • Nafea ia patoi atu i te avaava?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea ia patoi atu i te avaava?
  • A ara mai na! 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Mea mamahu roa i mua i te taata
  • “E tamǎrû te avaava ia ˈu”
  • Te faaheporaa a to outou mau hoa
  • Mea ino mau anei ia puhipuhi i te avaava?
    A ara mai na! 1991
  • E mau maˈîraa mataˈi pohe
    A ara mai na! 1988
  • Te ohipa hoo taoˈa e haapohe—O outou anei te tapao?
    A ara mai na! 1989
  • No te aha te rahiraa taata e pupuhi ai i te avaava, no te aha ratou i hape ai
    A ara mai na! 1986
Ite hau atu â
A ara mai na! 1991
g91 8/8 api 16-18

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Nafea ia patoi atu i te avaava?

“E tamǎrû te reira ia ˈu. E topa to ˈu hau, mea maitai roa vau.”

“E faaanaanataeraa manaˈo noa teie.”

“Eita vau e mǎtaˈu faahou.”

‘Eita ïa to ˈu rima e faaea ohipa ore noa.’

TEIE te tahi mau tumu ta te mau taurearea i horoa mai i te aniraahia ˈtu e no te aha ratou e puhipuhi ai i te avaava. (Te pahono nei te mau taurearea [beretane]) Noa ˈtu te mau faaararaa no nia i te atâata ia roohia i te mariri ai taata o te mahaha, te oruraa e te mau maˈi mafatu, te tamau noa nei te avaava i te faaohipa i te hoê mana puai i nia e rave rahi mau taurearea. Peneiaˈe paha, ua hinaaro atoa outou e tamata.

Te faaite onoono noa nei te mau ravea haapurororaa hohoˈa i te mau tane e te mau vahine haviti tei faanehenehe maitai ia ratou o te puhipuhi ra i te avaava. Ia hiˈo-anaˈe-hia ratou, aita hoi ratou i roohia i te mariri ai taata. Peneiaˈe paha e faahepo mai vetahi mau taurearea ia outou ia tamata i te avaava, aore ra e faaooo mai te mau hoa haapiiraa ia outou i te na ôraa e: ‘Moa rari pape iho â pai!’ ‘Mai te peu e e hinaaro oe e riro ei taurearea no teie nei tau, a puhipuhi ïa i te avaava.’ Aore ra, e manaˈo paha outou e mea haama roa ahiri e, i mua i to outou mau hoa e puhipuhi ra i te avaava, aita ta outou avaava i nia i te rima.

I te tahi taime, e faahemahia outou i roto i to outou utuafare. Peneiaˈe paha, eita outou e taa faahou e nafea râ ia ite outou i te hoê metua e puhipuhi ra i te avaava area te tahi ra, aita ïa. E, mai te peu e e puhipuhi raua toopiti atoa i te avaava, mea puai roa ˈtu ïa te faahemaraa. Te faataa ra o Rebeka, 14 matahiti e: ‘Te puhipuhi nei to ˈu mau metua e piti puohu i te mahana. No reira, te vai ra iho â te avaava i te fare.’ E ia parau noa mai to outou mau metua e eiaha e puhipuhi i te avaava, e manaˈo iho â ïa outou e te haamaau maira raua ia outou! Te na ô ra o Alice e: “Ia parau atu oe i to oe na metua e te haapeapea ra oe no to raua oraora-maitai-raa, eita raua e faaroo mai i ta oe parau. E nehenehe anei raua e tiaturi e e faaroo atu matou i ta raua parau?”—Te oraraa moe o te mau taurearea (beretane).

Noa ˈtu eaha te mau tumu, e rave rahi mau taurearea e opua nei e tamata i te avaava e o te riro roa ˈtu ei tîtî no teie peu no to ratou oraraa taatoa.a Eita paha outou e hinaaro e na reira atoa. Ua ite outou i te mau faahopearaa iino o te puhipuhiraa i te avaava e aita paha outou e hinaaro ra e faaruru atoa i te reira. Teie râ, te aniani ra paha outou e nafea ia patoi i te mau faaheporaa teimaha e turai ra ia outou ia puhipuhi i te avaava.

Mea mamahu roa i mua i te taata

E hiˈopoa anaˈe na na mua ˈˈe i te tahi mau tumu no reira te mau taurearea e puhipuhi ai i te avaava. Mai te mau taurearea i faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau, e rave rahi o te parau nei e e haerea papu aˈe to ratou, e au ratou i te “taata paari,” ia tapea ratou i te hoê avaava. Mai te reira ïa te huru o Laurent, inaha mea mamahu roa o ˈna i mua i te taata. Te haamanaˈo ra oia e: “E haama haere noa vau, i te mau po arearearaa iho â râ. Aita hoi au i ite e nafea râ aore ra eaha te parau. O te avaava ïa te ravea no te arai i to ˈu fifi.”

Teie râ, ia huti e ia momi outou i te auauahi ino, e hiˈohia mai ïa outou mai te hoê taata maamaa, o tei ore i ite i te peu e o te ore e au ia ˈna iho. Tera ïa te huru hiˈoraa o te mau taurearea e rave rahi. I roto i te hoê maimiraa i ravehia e Jane Rinzler, e 63 % o te mau tamahine e e 73 % o te mau tamaroa i uiuihia o tei patoi i te avaava! Ua parau te hoê potii e 16 matahiti e: “Te manaˈo nei te taata e [ia puhipuhi ratou i te avaava], mea faahiahia roa ïa ratou. Tera râ, te mea e tapaohia ra, oia hoi, te faateitei nei ratou ia ratou.” E noa ˈtu e e horoa mai te peu puhipuhi avaava i te hoê huru hiˈoraa “teitei,” e tumu maitai anei te reira no te pee i te hoê peu ino o te faatîtî ia outou?

Teie râ, mea anaanatae roa teie parau a Maurice Falk, orometua maimi no nia i te feruriraa o te tamarii: “Te mau taurearea o tei ite e nafea râ i mua i te taata, mea iti aˈe to ratou haama. . . . E faaiti mai [ratou] i te puhipuhi i te avaava.” E itehia te tanoraa o teie parau i rotopu e rave rahi mau taurearea Ite no Iehova. E noaa mai ia ratou i te haerea paari ia paraparau ratou i te mau taata o te mau faito matahiti atoa i roto i te ohipa pororaa i te taata. Ia huti mai ratou i te faufaa na roto i te porotarama haapiiraa e horoahia i roto i te mau putuputuraa kerisetiano i te Piha o te Basileia, e haapii atoa ratou nafea ia paraparau i mua i te taata—ma te haehaa. Eita ïa e titauhia ia faaohipa i te hoê ravea haavare no te tia ˈtu i mua i te taata.

Mai te peu e e haama haere noa outou aore ra mea mamahu outou i mua i te taata, a amui atu i roto i te hoê amuiraa a te mau kerisetiano mau. Eita outou e faaea mamahu noa ia apiti atu outou ma te itoito i te tahi atu mau taata. E nehenehe atoa outou e faaite i to outou mau fifi i to outou mau metua. A haamanaˈo râ e e ere mea na roto i te hoê avaava i roto i te vaha e noaa mai ai te faatura o vetahi ê, mea na roto râ i te riroraa, mai ta te Bibilia e faaitoito ra, ei hiˈoraa “i te parau, i te haerea, i te aroha, i te huru o te aau, i te faaroo, i te viivii ore.”—Timoteo 1, 4:12.

“E tamǎrû te avaava ia ˈu”

Te parau nei vetahi e mea au roa ia puhipuhi i te avaava. Eaha ïa te tia ia manaˈo no nia i teie parau? Te faataa ra o Alvin Rosenbaum e: “Te parau nei vetahi e, o te avaava anaˈe te nehenehe e tamǎrû ia ratou. No ratou, e faaore te avaava i te rohirohi o te feruriraa, te peapea e te riri.” Teie râ, maoti hoi i te tamǎrû, “e taoˈa faaitoito te nicotine.”

Nohea mai ïa teie manaˈo tamǎrûraa ta te taata puhipuhi avaava e fanaˈo ra? Mai te peu e e iti aˈe to ˈna iria, no te mea ïa e aita o ˈna e ere faahou ra! Oia mau, e faatîtî te nicotine e vai ra i roto i te avaava i te taata. E nehenehe teie faatîtîraa e faaauhia i ta te raau taero héroïne aore ra cocaïne e faatupu; mea fifi roa ˈtu paha ia faaore.

Ia ere-anaˈe-hia te tino i te nicotine, e faaite roa mai ïa oia. E riri haere noa te taata, e hepohepo oia e e iria vave noa oia. E rave ïa o ˈna i ta ˈna “faito” nicotine e e tamǎrû te reira ia ˈna, e tae roa ˈtu i te taime e titau faahou ai to ˈna tino i te nicotine. No reira, ua riro te puhipuhiraa i te avaava ei ravea maamaa no te tamǎrû ia ˈna iho. Mea maitai aˈe ia faaroo i te upaupa mǎrû, ia ori haere aore ra ia taio.

Te faaheporaa a to outou mau hoa

“Mea rahi roa te pûpû mai nei i te avaava, no reira, eita vau e tâuˈa ˈtu ia ratou,” o ta Georges ïa, 14 matahiti, e parau ra. Ua riro te faaheporaa a te mau hoa ei tumu matamua no reira te mau taurearea e puhipuhi ai i te avaava. I roto i te hoê maimiraa i ravehia i nia i te hoê pǔpǔ taurearea, ua itehia mai e ‘aita i naeahia e 1 % o ratou o te puhipuhi i te avaava ia ore anaˈe to ratou mau hoa e puhipuhi i te avaava; tera râ, e faaama e 73 % i te hoê avaava ia puhipuhi anaˈe to ratou mau hoa.’ Ia faahepohia outou, e riro paha outou i te manaˈo e: ‘Eaha hoi te ino ia huti maa avaava iti ia ore te tahi pueraa ia haapeapea faahou mai ia ˈu?’

Ua manaˈo vetahi mau taurearea o tei paari i roto i te mau utuafare kerisetiano e aita e vahi ino, e ua ofati ratou i to ratou faaroo.b Ua farii vetahi e ua tapea ratou i te avaava i nia i te rima, aore ra ua tuu roa ˈtu i roto i te vaha, e te tumu, no te riro ‘mai te tahi mau pueraa.’ Tera râ, te na ô ra te Bibilia e: “E tau tamaiti, ia taparuhia mai oe e te feia rave hara ra, eiaha oe e faatia ˈtu i ta ratou.” (Maseli 1:10) E tia hoi ia farii e te haapao nei te rahiraa o te mau taurearea no roto mai i te mau utuafare kerisetiano i teie mau parau. No reira, i to to ˈna mau hoa pûpûraa mai i te hoê avaava na Maria, 14 matahiti, ua patoi atu o ˈna. Te faatia ra o ˈna e: “Ua haamata ihora ratou i te ape ia ˈu e i te faaooo ia ˈu.” Tera râ, ua haamanaˈo oia e ‘mea au aˈe ia fanaˈo i te farii maitai o te Atua maoti i to teie nei ao,’ e aita ˈtura o ˈna i fati i mua i te mau faaheporaa.

O vai ïa hoa papu o te turai ia outou ia inu i te hoê raau e haapohe ia outou? Te taio nei tatou i roto i te Maseli 13:20 e: “O tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.” Mai te peu e mea titauhia, a imi i te mau hoa apî. Hau atu, ia parahi noa ˈtu outou i ropu i te feia puhipuhi avaava, mea ino ïa no te oraora-maitai-raa. Te faaite ra o Béatrice, te hoê potii 15 matahiti, e: “Aita hoê o to ˈu mau hoa e puhipuhi ra i te avaava. No reira, eita ïa to ˈu mau hoa e faahepo mai ia ˈu.”

Teie râ, i te tahi mau taime, eita e nehenehe e ape i te farereiraa i te mau taurearea e ere i te kerisetiano. I reira paha ïa outou e titauhia ˈi ia paruru i ta outou mau tiaturiraa e ia patoi etaeta i te puhipuhi i te avaava. E ere ïa te auraa e e tia ia outou ia faataa roa ˈtu i te tahi oreroraa parau no nia i te mau vahi atâata o te avaava. Mai ta te vahine papai buka ra o Sharon Scott e faaite ra, mea pinepine e e navai noa ia parau atu e “Aita, mauruuru.” Ahiri aita, o ta ˈna ïa e faaite ra, a faaite atu i to outou farii ore na roto i te mau parau puai aˈe, oia hoi: “Ua parau atu vau AITA!”

Teie atoa te tahi atu mau ravea, e nehenehe outou e haere, e ore roa ˈtu e tâuˈa i te aniraa aore ra e taui i te tumu parau tauaparauraa. Peneiaˈe e nehenehe outou e faaineine ia outou na mua ˈˈe no te patoi i te mau faaheporaa. E, mai te peu e e anihia mai outou ia faataa roa ˈtu i te parau, e tia ia outou ia ite e eaha ta outou e parau atu. Mai ta te Bibilia e parau ra, ‘ia ineine noa outou i te paruru ia outou i mua i te taata e ani mai i te tumu’ o to outou haerea.—Petero 1, 3:15.c

Ua tauturu te haapiiraa bibilia i horoahia i te Piha o te Basileia a te mau Ite no Iehova i te mau taata e rave rahi ia tiamâ mai i te avaava. Te haamanaˈo ra o Laurent e: “Na te hinaaro e paraparau atu ia vetahi ê no nia i te ora mure ore i roto i te oraora-maitai-raa tia roa i nia i te fenua tamâhia tei riro ei paradaiso, i horoa mai i te puai i titauhia no te faaea i te puhipuhi i te avaava.” Te haerea paari aˈe râ, eiaha roa ˈtu ïa e haamata.—Kolosa 4:5.

[Nota i raro i te api]

a I te fenua Marite, e toru feia puhipuhi avaava i nia i te maha o tei haamata i te puhipuhi na mua ˈˈe i te 21raa o to ratou matahiti. I roto i te hoê maimiraa, ua faaite te afaraa o te mau taurearea i uiuihia e ua tamata ratou i te avaava i te tau a haere noa ˈi ratou i te fare haapiiraa tuatahi.

b Mai te peu e ua puhipuhi huna outou i te avaava, a imi i te tauturu na roto i te faaiteraa i to outou fifi i to outou mau metua. (Maseli 28:13) Peneiaˈe paha, e riri raua i tera taime; tera râ, mai te peu e e kerisetiano raua, ia topa anaˈe to raua riri, e imi raua i te ravea no te tauturu ia outou ia ore e rave faahou i taua hapa ra. E nehenehe atoa te mau tiaau o te amuiraa a te mau Ite no Iehova no to outou vahi e tauturu ia outou e e horoa mai i te mau faaitoitoraa faufaa roa.—Iakobo 5:14, 15.

c E ite outou i te mau manaˈo no nia i te mau vahi atâata o te avaava i roto i te tumu parau na mua ˈtu.

[Hohoˈa i te api 17]

Maoti i te horoa i te hoê hiˈoraa taata paari, e riro te puhipuhiraa i te avaava ei tapao no te ereraa i te tiaturi ia ˈna iho

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono