VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • kr pene 19 api 202-208
  • Ohipa paturaa e faahanahana ra ia Iehova

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ohipa paturaa e faahanahana ra ia Iehova
  • Te faatere nei te Basileia o te Atua!
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Paturaa i te mau piha a te Basileia
  • Paturaa na te mau fenua navai ore
  • E turu te feia patu ma te aau tae i te mau ohipa a te Basileia
  • E titau te maraaraa rahi i te haere-oioi-raa i mua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • E tauturu anaˈe i te mau amuiraa o te titau ru nei i te mau Piha no te Basileia
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1993
  • E vahi haamoriraa teie na tatou
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • No te aha e e nafea te mau Piha a te Basileia e hamanihia ˈi?
    O vai te rave nei i to Iehova hinaaro i teie mahana?
Ite hau atu â
Te faatere nei te Basileia o te Atua!
kr pene 19 api 202-208

PENE 19

Ohipa paturaa e faahanahana ra ia Iehova

MANAˈO FAUFAA O TE PENE

Ohipa paturaa na te ao nei e turu ra i te mau ohipa a te Basileia

1, 2. (a) I oaoa noa na te mau tavini a Iehova i te raveraa i te aha? (b) Eaha ta Iehova e haafaufaa roa?

I OAOA noa na te mau tavini taiva ore a Iehova i te paturaa i te mau fare e aruehia ˈi to ˈna iˈoa. Ma te aau tae, i apiti na te nunaa Iseraela, ei hiˈoraa, i te hamaniraa i te tiahapa e i horoa rahi na i te taoˈa no te reira.—Exo. 35:30-35; 36:1, 4-7.

2 No Iehova, e ere i te mau taoˈa no te paturaa anaˈe e faahanahanahia ˈi oia. E ere atoa te reira te mea faufaa roa ˈˈe no ˈna. (Mat. 23:16, 17) Ta ˈna e haafaufaa roa o te faahanahana mau â ia ˈna, o te haamoriraa ïa ta ˈna mau tavini ia ˈna, tae noa ˈtu to ratou aau tae e ta ratou ohipa itoito rahi. (Exo. 35:21; Mar. 12:41-44; Tim. 1, 6:17-19) E parau faufaa teie, no te mea eita te mau fare e vai noa. A hiˈo na i te tiahapa e te hiero, aita faahou. Aita râ i moˈe ia Iehova te aau horoa noa e te itoito rahi o ta ˈna mau tavini taiva ore tei turu i te paturaa i te reira.—A taio i te Korinetia 1, 15:58; Hebera 6:10.

3. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie pene?

3 Ua rohi atoa ta Iehova mau tavini no teie tau i te paturaa i te mau vahi haamoriraa. Mea faahiahia mau â ta tatou i rave i raro aˈe i te aratairaa a to tatou Arii o Iesu Mesia! Papu roa, ua haamaitai Iehova i ta tatou mau tutavaraa. (Sal. 127:1) I roto i teie pene, e hiˈopoa tatou maa vahi iti noa o tei ravehia i roto i taua tuhaa ra, e mea nafea te reira i faahanahana ˈi ia Iehova. E ite atoa mai tatou i te manaˈo o vetahi tei apiti i taua ohipa ra.

Paturaa i te mau piha a te Basileia

4. (a) No te aha tatou e hinaaro rahi ai i te mau vahi haamoriraa? (b) No te aha i amuihia ˈi te tahi mau amaa? (A hiˈo i te tumu parau “Paturaa i te mau amaa: faatanoraa ia au i te mau tupuraa.”)

4 I te pene 16, ua ite mai tatou e te titau mai ra Iehova ia putuputu tatou no te haamori ia ˈna. (Heb. 10:25) E haapuai ta tatou mau putuputuraa i to tatou faaroo, a itoito atu ai tatou no te pororaa. A mairi ai teie mau mahana hopea, te haavitiviti noa ra Iehova i taua ohipa ra. E rave rahi hanere tausani taata te apiti mai ra i ta ˈna faanahonahoraa pauroa te matahiti. (Isa. 60:22) I te mea e te maraa noa ˈtu ra te numera o te huiraatira o te Basileia, te hinaaro-rahi-hia ra ïa te mau vahi neneiraa no te pia i te mau papai Bibilia e te mau vahi haamoriraa.

5. No te aha e tano ai te iˈoa Piha a te Basileia? (A hiˈo atoa i te tumu parau “Te fare pure Maramarama apî.”)

5 I te omuaraa o te aamu o te nunaa o Iehova i teie tau, ua taa i te Feia haapii Bibilia te faufaaraa ia hamani i ta ratou iho vahi putuputuraa. E au ra e i 1890 i Virginie Tooa o te râ te hamaniraahia te vahi haamoriraa matamua. I te mau matahiti 1930, ua patu aore ra ua faaapî te nunaa o Iehova e rave rahi piha, aita â râ i horoahia ˈtura te tahi iˈoa taa maitai. Tera râ, i to taeae Rutherford revaraa i Vaihi i 1935, te hamanihia ra te hoê vahi putuputuraa i pihai iho noa mai i te amaa apî. I to ˈna uiraahia e nafea ia parauhia tera piha, pahono atura taeae Rutherford: “Eaha to oe manaˈo ia parau tatou ‘Piha a te Basileia,’ te poro nei hoi tatou i te parau apî oaoa o te Basileia?” (Mat. 24:14) Mairihia ˈtura taua piha ra i taua iˈoa e tano, e te rahiraa o te mau vahi putuputuraa faaohipahia e te mau amuiraa a te nunaa o Iehova na te ao nei.

Hoê amuiraa a te Feia haapii Bibilia i mua i te fare pure Maramarama apî i te mau matahiti 1890

Feia haapii Bibilia i mua i te fare pure Maramarama apî

TE FARE PURE MARAMARAMA APÎ

I TE area matahiti 1889, mea rahi te mero o te hoê pǔpǔ Porotetani no te tuhaa fenua o Mount Lookout, i Virginie Tooa o te râ, tei riro mai ei Feia haapii Bibilia. I te omuaraa, i putuputu atoa na ratou i roto i te fare pure a taua pǔpǔ faaroo ra. E au ra e te pǔpǔ e tae oioi mai, o ratou ïa te faaohipa i taua fare pure ra. Tera râ, i 1890, ua hamani to tatou mau taeae i ta ratou iho vahi putuputuraa.

Eita e ore e tera te vahi haamoriraa matamua ta te nunaa o Iehova i hamani i teie tau. Ua parauhia tera vahi te fare pure Maramarama apî, no te mea ua riro te pue parau mau ta te Feia haapii Bibilia i haapii ia vetahi ê ei maramarama apî no nia i te mau Papai. Ua faaohipahia taua fare pure ra tae roa i te mau matahiti 1920. I reira to taeae Macmillan e te tahi atu mau taeae ratere horoaraa i te mau oreroraa parau, e te pataraahia te “Hohoˈa-Darama o te Poieteraa.”

6, 7. Ua horoa te patu-vitiviti-raa i te mau Piha a te Basileia i te aha?

6 Mai 1970 tae atu i 1980, ua hinaaro-ru-hia ˈtu â te mau Piha a te Basileia. Faanaho aˈera te mau taeae no Marite i te hoê ravea no te patu tau mahana noa i te mau piha nehenehe ohie ia faaohipa. I 1983, piri i te 200 Piha a te Basileia tei patuhia i te Hau Amui no Marite e i Kanada. Haamata aˈera te mau taeae i te haamau i te mau tomite paturaa no te fenua. No te mea mea tere maitai teie faanahoraa, ua haamana te Tino aratai i te reira i 1986. E i 1987, e 60 tomite paturaa no te fenua tei haamauhia i te Hau Amui no Marite.a I 1992, ua mau atoa taua tomite ra i Afirika Apatoa, Auteralia, Farani, Heremani, Mehiko, Paniora, Raparata e Tapone. Mea tano iho â ia turu tatou i te mau taeae e rohi ra i roto i te paturaa i te mau Piha a te Basileia e te mau Piha tairururaa, e taviniraa moˈa hoi te ohipa ta ratou e rave nei.

7 Ua horoa teie mau paturaa vitiviti i te hoê poroi maitai roa. Teie te upoo parau rahi o te hoê vea i Paniora, “E taui te vairaa o te mau mouˈa i te faaroo,” o te faataa ra i te paturaa o te hoê Piha a te Basileia i te oire o Martos. Teie te uiraa a taua vea ra: “I roto i teie nei ao e haapao noa te taata ia ratou iho, mea nahea i tia ˈi i te mau rima tauturu no te mau tuhaa fenua rau [o Paniora] ia tere roa mai i Martos, na ratou iho te mau haamâuˈaraa, no te faatia i te hoê piha to mua roa i te mau paturaa atoa no te vitiviti, te rave-maitai-raa e te naho-maitai-raa?” Ei pahonoraa, ua faahitihia te parau a te hoê rima tauturu Ite no Iehova: “E nunaa matou tei haapiihia e Iehova, tirara ˈtu ai.”

PATURAA I TE MAU AMAA: FAATANORAA IA AU I TE MAU TUPURAA

Tane e patu ra i te hoê fare neneiraa i Brooklyn i 1927

Paturaa o ta tatou fare neneiraa matamua i Brooklyn, i 1927

A AANO ai te ohipa pororaa i te Basileia na te ao nei, ua haamauhia te mau amaa i tera e tera fenua. Te amaa matamua i haamauhia, i Beretane ïa i 1900. Te piti i Heremani i 1903 e te toru i Auteralia i 1904. Mea rahi atoa tei hinaaro i te mau papai, a patuhia ˈtu ai te mau fare neneiraa. Ua patuhia te fare neneiraa matamua e hitu tahua i Brooklyn, New York, i 1927. I 2013, 15 amaa tei nenei i te mau Bibilia, te mau buka, aore ra te mau vea.

Betela no te fenua Papua

Betela no te fenua Papua avarihia i 2010

Mai 1975 tae roa i te omuaraa o te mau matahiti 1990, ua patuhia hau atu i te 60 amaa e ua faarahihia e 30 amaa. I teie râ mau matahiti aˈenei, mea rahi te amaa tei amuihia. Te faataa ra te Buka matahiti 2013 a te mau Ite no Iehova (Farani) i te tahi mau tumu, a na ô ai: “No te mau haereraa i mua i te pae ravea haapurororaa parau e te neneiraa, ua faaitihia mai te rahiraa mero o te mau amaa rahi. E no te mea ua iti mai te mero o taua mau amaa ra, ua vata ïa te tahi mau piha no te farii mai i te mau mero e tavini ra i te mau amaa nainai aˈe o te tahi atu mau fenua. I teie mahana, i te tahi mau pu maitihia, na te hoê pǔpǔ Ite no Iehova aravihi e haapao ra i te ohipa haapiiraa Bibilia i te tahi atu mau fenua.”

Paturaa na te mau fenua navai ore

8. I 1999, ua farii te Tino aratai i teihea tapura ohipa apî, e no te aha?

8 Piri i te hopea o te matahiti 2000, mea rahi te taata tei apiti i ta Iehova faanahonahoraa i te mau fenua e ere to tatou mau taeae mea navai. Ua imi te mau amuiraa no reira i te mau ravea no te patu i te mau vahi putuputuraa. I te tahi râ mau fenua, ua faaooohia e ua manaˈo-ino-hia ratou, no te mea e ere i te haapaoraa Piha a te Basileia ta ratou ia faaauhia i te tahi atu mau vahi haamoriraa. Tera râ, i 1999, ua farii te Tino aratai i te hoê tapura ohipa no te haavitiviti i te paturaa i te mau Piha a te Basileia i te mau fenua navai ore. Ua faaohipahia ïa te moni e te faufaa no ǒ mai i te mau fenua navai aˈe, a tupu atu ai te hoê aifaitoraa. (A taio i te Korinetia 2, 8:13-15.) E ua horoa te mau taeae e tuahine no te tahi atu mau fenua i te rima tauturu.

9. Eaha tei manaˈohia e ohipa iti rahi, eaha râ tei ravehia?

9 Ia au i te hoê parau faataa no 2001, hau atu i te 18 300 Piha a te Basileia tei hinaarohia i e 88 fenua navai ore. I te omuaraa, ua manaˈohia e ohipa iti rahi. Aita râ e ohipa e ore e tia maoti te turu a te varua o te Atua e a to tatou Arii o Iesu Mesia. (Mat. 19:26) Mai 1999 tae roa i 2013, fatata ïa 15 matahiti, ua patu te nunaa o te Atua e 26 849 Piha a te Basileia maoti taua tapura ohipa apî ra.b A haamaitai noa ˈi Iehova i te pororaa, te hinaaro-noa-hia ra 6 500 Piha a te Basileia i taua mau fenua ra i 2013, e e hanere atu â pauroa te matahiti.

Ite no Iehova e patu ra i te hoê Piha a te Basileia i te hoê fenua navai ore

E ere mea ohie te paturaa i te mau Piha a te Basileia i te mau fenua navai ore no te mau fifi i reira

10-12. E nafea te paturaa i te mau Piha a te Basileia e faahanahana ˈi i to Iehova iˈoa?

10 E nafea te paturaa i taua mau Piha a te Basileia ra e faahanahana ˈi i to Iehova iˈoa? Te na ô ra te hoê tapura no te amaa no Zimbabwe: “I tera noa avaˈe i oti ai te paturaa o te hoê Piha a te Basileia, e tataipiti te numera o te taata e putuputu mai.” I te fenua e rave rahi, e au ra e taiâ rii te taata i te amui mai aita anaˈe e vahi haamoriraa au noa ta tatou. Ia oti râ te hoê Piha a te Basileia i te hamanihia, eita e maoro ua î, a hinaarohia ˈtu ai te tahi atu piha. E ere noa râ no te nehenehe o te mau Piha a te Basileia e haafatata ˈi te taata ia Iehova, a apiti atu ai i ta ˈna faanahonahoraa. Oia atoa râ no te here Kerisetiano mau o te feia patu. Teie te tahi mau hiˈoraa.

11 Initonetia. I te iteraa te hoê tane tei mataitai na i te paturaa o te hoê Piha a te Basileia, e rima tauturu anaˈe te feia patu, ua na ô oia: “Faahiahia roa vau ia outou! Ua ite au ia outou tataitahi ia ohipa ma te aau tae e ma te oaoa, noa ˈtu e eita outou e aufauhia. I to ˈu manaˈo, aita ˈtu e haapaoraa mai ta outou!”

12 Ukraine. Pauroa te mahana, e na mua ˈtu te hoê vahine i te paturaa o te hoê Piha a te Basileia. Ua taa ia ˈna e Ite no Iehova te feia patu, e e Piha a te Basileia te hamanihia ra. Ua parau oia: “Na to ˈu teina, tei riro mai ei Ite no Iehova, i faataa mai o vai ratou. A ite noa ˈi au i taua paturaa ra, faaoti ihora vau e riro atoa ei mero no taua utuafare pae varua ra. Ua ite atu vau i te here i te ohiparaa.” Ua farii taua vahine ra i te haapii i te Bibilia e ua bapetizohia i 2010.

13, 14. (a) Eaha te haapiiraa e huti mai i te faaotiraa a na hoa faaipoipo no to raua mataitairaa i te paturaa o te hoê Piha a te Basileia? (b) Eaha ta oe e nehenehe e rave ia faahanahanahia to Iehova iˈoa i te vahi haamoriraa a ta oe amuiraa?

13 Raparata. Ua paraparau mai te hoê tane e ta ˈna vahine faaipoipo i te taeae tiaau i te paturaa o te hoê Piha a te Basileia. Ua na ô te tane: “Ua ite maitai mâua i te tereraa o ta outou ohipa paturaa, e . . . ua faaoti mâua e i teie vahi e haapii ai mâua no nia i te Atua.” Ui maira oia: “Eaha ïa ta mâua e rave no te haere mai i te mau putuputuraa i ǒ nei?” Pûpûhia ˈtura te hoê haapiiraa Bibilia, ta raua i farii, ia apiti mai râ te utuafare taatoa. Ua oaoa iho â ïa te mau taeae i te farii i te reira.

14 Aita paha oe i fanaˈo i te haamaitairaa e apiti i te paturaa o te Piha a te Basileia a ta oe amuiraa. Mea rahi râ ta oe e nehenehe e rave ia faahanahanahia to Iehova iˈoa i te vahi haamoriraa a ta oe amuiraa, mai te titau-manihini-raa ma te aau tae i te feia ta oe e haapii ra i te Bibilia, ta oe e farerei faahou ra, e te tahi atu ia haere mai i te mau putuputuraa. E nehenehe atoa oe e apiti i te tamâraa e te atuaturaa i te vahi haamoriraa a ta oe amuiraa, aore ra e horoa i te ô ta oe i faataa no te tere-maitai-raa o te Piha a te Basileia, aore ra no te paturaa i te tahi atu mau vahi haamoriraa i te tahi atu mau fenua. (A taio i te Korinetia 1, 16:2.) E aruehia ˈtu â te iˈoa o Iehova i teie mau ohipa atoa.

E turu te feia patu ma te aau tae i te mau ohipa a te Basileia

15-17. (a) Na vai e rave i te rahiraa o te mau ohipa i te mau paturaa? (b) Eaha ta oe i haapii mai i te mau parau a te tahi mau hoa faaipoipo tei apiti i te paturaa na te mau fenua rau?

15 Te rahiraa o te mau ohipa i te mau paturaa o te Piha a te Basileia, Piha tairururaa e Betela, na te mau taeae e tuahine ïa no reira i rave. Pinepine râ ratou i te tauturuhia e te mau taeae e tuahine aravihi i roto i te paturaa no te tahi atu mau fenua. Ua faanaho vetahi o taua mau rima tauturu ra i to ratou oraraa ia vata ratou tau hebedoma no te hoê paturaa i te tahi atu fenua. Area te tahi atu, e rave rahi ïa matahiti i tera e tera paturaa.

Timo raua Lina Lappalainen

Timo raua Lina Lappalainen (A hiˈo i te paratarafa 16)

16 E ere mea ohie te ohipa paturaa na te mau fenua rau no te mau fifi i reira, te vai ra râ te mau haamaitairaa. A hiˈo na ia Timo raua Lina, tei faaipoipo a 25 atura matahiti. Ua ratere raua na Asia, Europa e Marite Apatoa no te apiti i te paturaa o te mau Piha a te Basileia, Piha tairururaa e Betela. Te na ô ra Timo: “I na 30 matahiti i mairi, ua taui noa vau i te vahi paturaa i te mau piti matahiti atoa.” Te parau ra Lina: “Hoê ahuru fenua ta mâua Timo i ratere. E titau-rahi-hia te itoito e te taime ia matau oe i te maa apî, te ahuaraˈi apî, te reo apî, te hoê tuhaa fenua pororaa apî e te hoa apî.”c Ua hoona anei tera mau tutavaraa? Ta Lina pahonoraa: “I roto i te mau fifi i fanaˈo ai mâua i ta mâua mau haamaitairaa rahi roa ˈˈe. Ua ite roa mâua i te here e te farii maitai o te mau taeae e tuahine, e ta Iehova aupuru î i te here ia mâua. Ua ite atoa mâua i te tupuraa o ta Iesu i fafau i ta ˈna mau pǐpǐ tei papaihia i roto i te Mareko 10:29, 30. Ua taihanere ta mâua i fanaˈo, te taeae, te tuahine e te metua vahine pae varua.” Te na ô ra Timo: “Oaoa roa mâua i te faaohiparaa i to mâua aravihi no te ohipa maitai roa ˈˈe: te rohiraa ia rahi atu â te faufaa a te Arii.”

17 Ua apiti Darren raua Sarah i te paturaa i Afirika, Asia, Europa, Marite Apatoa, Marite no Ropu e i Patitifa Apatoa. Ua rahi aˈe atoa ta raua i fanaˈo i ta raua i horoa, to raua ïa manaˈo. Noa ˈtu te mau fifi ta raua i faaruru, te na ô ra Darren: “Mea fanaˈo mâua i te haaraa e te mau taeae no te mau fenua rau. Taa ihora ia ˈu e e au to tatou here no Iehova i te hoê taura o te nati ia tatou pauroa e ati aˈe te fenua.” Te na ô ra Sarah: “Mea rahi ta ˈu i haapii mai i te mau taeae e tuahine no te mau taˈere atoa! Te iteraa i te mau haapaeraa ta ratou e rave ra no te tavini ia Iehova, putapû roa vau a hinaaro atu ai e horoa noa i te mea maitai roa ˈˈe ia Iehova.”

18. E nafea te parau tohu papaihia i roto i te Salamo 110:1-3 e tupu ai?

18 Ua tohu te arii Davida e noa ˈtu e e faaruru te huiraatira o te Basileia o te Atua i te mau fifi, e turu iho â ratou ma te aau tae i te mau ohipa a te Basileia. (A taio i te Salamo 110:1, 2; e te irava 3 i roto i te nota.)d O tei apiti i te hoê ohipa o te turu i te Basileia, te apiti ra ïa i te tupuraa o taua parau tohu ra. (Kor. 1, 3:9) I te ao nei, te vai ra e rave rahi ahuru Betela, e rave rahi hanere Piha tairururaa, e e rave rahi ahuru tausani Piha a te Basileia. E haapapuraa ïa e te vai mau ra e te faatere nei te Basileia o te Atua. Mea fanaˈo ïa tatou o te tavini nei i te Arii Iesu Mesia i roto i te hoê ohipa e tano roa ˈi ia faahanahanahia Iehova!

a I 2013, hau atu i te 230 000 rima tauturu tei fariihia ia ohipa e na 132 tomite paturaa no te fenua i te Hau Amui no Marite. Pauroa te matahiti, na taua mau tomite ra e tiaau i te paturaa o na Piha a te Basileia piri i te 75, e tauturu atoa i te faaapîraa aore ra te tataîraa e 900 Piha.

b Aita i taiohia te rahiraa Piha a te Basileia i patuhia i te mau fenua aita i roto i taua tapura ohipa ra.

c E horoa te mau tavini e rima tauturu na te mau fenua rau i te rahiraa o to ratou taime no te paturaa. E turu atoa râ ratou i te mau amuiraa na taua mau fenua ra, a poro ai i te hopea hebedoma aore ra i te ahiahi.

d Salamo 110:3 (New World Translation): “E turu to nunaa ia oe ma te aau tae i te mahana e aratai ai oe i to nuu i te tamaˈi. Ma te moˈa nehenehe mau e haere mai ai ia oe ra to feia apî e au i te topata hau o te aahiata.”

Te vai mau ra anei te Basileia no oe?

  • No te aha tatou e patu ai i te mau vahi putuputuraa e te mau Betela?

  • E nafea Iehova e faahanahanahia ˈi i ta tatou ohipa paturaa?

  • Eaha ta oe e nehenehe e rave no te turu i te paturaa e te atuaturaa i te mau vahi haamoriraa?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono