VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g91 8/2 api 5-7
  • Te feia i pepe i mua i te feia i faatupu i te ati

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te feia i pepe i mua i te feia i faatupu i te ati
  • A ara mai na! 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te feia i roohia i te ati
  • Te hoê taata i faatupu i te ati
  • Te faaotiraa
  • ‘Hoê noa hapaina toe e haere atu ai au’
    A ara mai na! 1986
  • Te inuraa i te ava a faahoro ai i te pereoo: eaha te nehenehe e rave?
    A ara mai na! 1986
  • Na vai te hape?
    A ara mai na! 1991
  • Te hoê anoiraa e horoa i te pohe
    A ara mai na! 1991
Ite hau atu â
A ara mai na! 1991
g91 8/2 api 5-7

Te feia i pepe i mua i te feia i faatupu i te ati

TE vahi: I Genesee (Hau no New York), i roto i te mau piha ohiparaa a te hoê taatiraa o te feia i roohia i te ati purumu. Te hiˈoraa: E ono taata, tei tahoêhia i roto i te mauiui e te faaite ra ratou i te mau hohoˈa o te feia herehia e ratou, te apiti ra ratou paatoa i te tamataraa peapea ia tia ˈtu i mua i te feia hara tei tapeahia a faahoro ai ratou i te pereoo ma te taero ava.

No roto mai te mau parau i muri nei i ta ratou mau parau tei faaite-poto-hia e te A ara mai na!

Te feia i roohia i te ati

Te hoê metua tane: “O ta matou tamaiti teie, o Eric. E tamaiti au mau oia, huru oraora maitai, ataata noa. I teie nei, ua riro vau ei metua tane tei mauiui, tei oto i te poheraa o te hoê tamaiti, 17 matahiti to ˈna. Ma te tupu taue, ua ore aˈera ta matou mau moemoeâ, to matou mau tiaturiraa no a muri aˈe, to matou here—tei haapohehia e te hoê taero ava tei faahoro i te pereoo.

“Te haere ra vau e ta ˈu vahine i nia i te menema. Teie ta mâua taairaa hopea e o ˈna. E taio mâua i te mau parau a Eric tei nanaˈohia i nia i te menema: ‘Te mihi nei au ia orua, e te tiaturi nei au e aita tatou e atea roa; e mai te peu e te reira te tupuraa, e taˈi au no te mea aita roa vau i hinaaro e faarue ia orua.’ Eita atoa mâua e hinaaro ra e faarue ia ˈna.”

Te hoê vahine ivi apî: “To ˈu utuafare fetii teie: Ua faarue maira te hoê taata, e 22 matahiti to ˈna, i te oroa faaipoiporaa ma te parau e aita oia i taero. I roto i to ˈna pereoo faauta taoˈa, ma te tere puai na nia i te hoê purumu poiri, aita i matauhia e a ˈna, ua fatata ihora oia i te hoê tapao faaararaa e aita oia i haapao atu, e ua tamau noa oia i te tere noa ˈtu te vai ra te hoê pou “tapearaa” e ua û maira oia i nia ia matou. I muri aˈe, te haamanaˈo ra vau e ua ara mai vau e te hoê mauiui i nia i to ˈu ouma ia taumi-anaˈe-hia. A faaitoito ai au no te araara i to ˈu mata, hiˈo atura vau i ta ˈu tane tei tipapa i nia i te vahi faahororaa pereoo. Ua faaroo ihora vau i ta ˈu aiû i te taˈiraa. Te haamanaˈo ra vau i te aniraa vau e, ‘Eaha te ohipa i tupu?’

“Aita hoê aˈe taata i pahono mai. Ua pohe ta ˈu tane, o Bill, e 31 matahiti to ˈna; ta ˈu tamaiti matahiapo, e 6 matahiti; ta ˈu na tamaroa maehaa, e 4 matahiti. Ta ˈu noa tiaturiraa e vai nei, o ta ˈu ïa tamahine iti, e iva avaˈe, tei tapeahia i te fare maˈi e te hoê pepe i nia i te upoo.

“Tei te fare maˈi au i te poipoi mahana toru, e mahana ûa e te oto hoi, a hunahia ˈi ta ˈu tane e ta ˈu na tamaroa e toru. Ua manaˈo aˈera vau i na afata taata pohe e maha, i na tino e maha tei fatifati, i na taata e maha o ta ˈu e ore roa e ite faahou, e faaroo faahou, aore ra e tapea faahou. Nafea vau e nehenehe ai e ora, aita ratou faahou?

“Ua titauhia aˈera ta ˈu tamahine iti e o vau iho ia haamata i te hoê oraraa apî. Ua hoo ihora vau i to ˈu fare, inaha, eita vau e nehenehe e ora e te mau haamanaˈoraa. Ua farii atâ ihora vau e tei te menema ta ˈu tane e ta ˈu toru tamaroa nehenehe mau. Aita te mau haapao-maite-raa atoa, te mau haapeapearaa, te here, i navai no te paruru ia ratou. Eita te mauiui, te ereraa, te faufaa ore ta ˈu e ite ra e nehenehe e faaitehia na roto i te mau parau. Ua ora ratou i te hoê taime poto roa.

“E ere te taata i rave i te ora o to ˈu utuafare fetii i te hoê taparahi taata etaeta aore ra te hoê taata taero ava aore ra te hoê taata tei rave pinepine i te hara—te hoê noa râ taata tei haere i te hoê po oroa. Te aufau nei au i taua hoo riaria mau ra i te mea e ua maiti te tahi taata i te inu e i te faahoro i te pereoo. Ia ore roa te reira ia tupu i nia ia outou aore ra i nia i te tahi taata ta outou e here ra.”

Te hoê metua vahine: “O Rhonda Lynn te iˈoa o ta ˈu tamahine. Ua fatata hoi ta ˈna parau tuite no te fare haapiiraa tuarua i te roaa mai, i te 21 no tiunu. I te 10 no tiunu, ua rave oia i ta ˈna haapiiraa faahoro pereoo hopea. I taua mahana ra, ua rave ihora na taata e piti o tei arearea e o tei inu hua, i te faaotiraa e faahoro i te pereoo ma te ore e haapao ia vetahi ê. I te hoê taime poto noa, ua faariro aˈera raua i te reira ei mahana hopea no te ora o Rhonda, oia atoa i te ora o ta ˈna orometua haapii faahoro pereoo e to ˈna e piti na hoa no te fare haapiiraa.

“I taua avatea ra, ua taniuniuhia mai au ma te parau e ua roohia o Rhonda i te ati purumu. Ua manaˈo noa ˈtura vau e e tia ia ˈu ia haere i pihai iho ia ˈna. I to ˈu taeraa ˈtu i te fare maˈi, ua parauhia mai au e eiaha e haere e hiˈo ia Rhonda. Ua hinaaro râ vau ia papu maitai. Ua tatara ihora vau i te tapoˈi roi. Ua oruoru roa hoi to ˈna hohoˈa mata e ua pepe ino roa. Ua hiˈo tamau ihora vau i to ˈna mata nehenehe mau e ua tapea ihora vau i to ˈna rima, aita râ vau i nehenehe e rave hoê aˈe mea no to ˈna tino tei perehu roa. E ta ˈu noa e nehenehe e rave, o te mirimiriraa ïa i to ˈna rouru nehenehe. Aita e pahonoraa. Ua pohe oia.

“Tei ia ˈu ra te hopoia peapea mau no te parau i to ˈna metua tane e i to ˈna mau taeae e ua pohe oia. I teie nei, e ere te mau mahana mai te matamua ra no te ereraa riaria mau. Ahiri e nehenehe ta matou e apa ia ˈna, e tauahi faahou ia ˈna i te hoê taime. Eita te oraraa mai teie e tupu faahou. Te mau mea noa i vaiihohia mai, o te mau haamanaˈoraa ïa.”

Te hoê taata i faatupu i te ati

Te hoê taurearea: “Mea taa ê to ˈu aamu i ta outou i faaroo iho nei. Ua haamata to ˈu aamu e 23 avaˈe i teie nei. Te haamanaˈo ra vau mai te huru ra e ua tupu te reira i ananahi ra. I taua po ra, te hauti ra to ˈu hoa vahine i te bowling i roto i te hoê pǔpǔ taaro, no reira ua opua ihora vau i te rave i te tahi inu e i te mataitai i ta ˈna hautiraa. Ua rave aˈera vau e pae aore ra e ono hapaina pia i roto i na hora e piti e te afa i muri aˈe. Ua manaˈo ihora vau e ua hape vau e ua tiai aˈera vau hoê hora hou a faahoro ai no te hoˈi i te fare.

“Fatata e 30 minuti i nia i to ˈu eˈa hoˈiraa, te vai ra te hoê pereoo maˈi i nia i te purumu, e te hoê taata i ropu i te purumu e faataa ra i te tereraa pereoo. Aita roa vau i ite i taua taata ra e tae roa i te taime e ua maoro roa. Ua tamata vau i te ape e i te tapea. I reira, parari ihora to ˈu hiˈo pereoo i mua, ua na ô aˈera vau e: ‘Mea maitai mai te peu e e aili aore ra e urî!’ Ua ite râ vau e e ere te reira. Haere atura vau i rapae i te pereoo no te haere ia ˈna ra, ma te pii e, ‘Mea maitai anei oe? Mea maitai anei oe?’ Aita oia i pahono mai ia ˈu. Te haamanaˈo ra vau i to ˈu tiaraa i pihai iho ia ˈna, ia ˈu i hiˈo atu i to ˈna hohoˈa mata. E hohoˈa mata ïa no te hoê taata tei pohe.

“Haere maira te mau mutoi purumu e ua ani maira i te mau uiraa: ‘E mea au roa oe, tera râ mea ê roa ta oe huru haere e ta oe huru paraparau. Ua inu anei oe?’ Ua aratai ihora ratou ia ˈu i te fare mutoi e ua rave ihora i te tamataraa i nia ia ˈu no te ite e ua inu anei vau. Te vai ra to ˈu e 0,08 tarama [te faito ava i roto i te toto e faautuahia e te ture, i roto i te rahiraa o te mau tuhaa o te mau Etats-Unis]. Aita hoi vau i manaˈo e e roohia vau i teie ohipa. Ua manaˈo vau e eita roa ˈtu te reira e tupu noa ˈˈe i nia ia ˈu. I teie nei râ, tei mua au i te mau faahaparaa taparahi taata ma te opua ore.

“E roaa hoi ta ˈu parau faatia ei orometua haapii hoê avaˈe i muri aˈe. A feruri na, nafea te totaiete ia hiˈo mai i te huru o te mau orometua haapii. Te tiai ra oia e ia riro ratou ei feia hapa ore i te pae morare. Ua haa na hoi vau no te reira, e i teie nei, ua erehia vau i te mau mea atoa.

“Ua faautuahia vau hoê matahiti tamataraa, ua erehia vau i ta ˈu parau faatia no te faahoro i te pereoo e 19 avaˈe, ua faautuahia vau i te hoê tino moni e 250 dala marite, ua tapeahia vau i te hoê hopea hebedoma i te fare tapearaa, ua rave vau e 600 hora ohipa na te totaiete, e ua haere vau i te hoê haapiiraa aˈoraa no nia i te ava taero e iva hebedoma. Hau atu, te haamanaˈo ra vau i te mau po ia ara mai au ma te ruru, e te hohoˈa mata o taua taata ra i roto i to ˈu feruriraa. E e tia ia hoˈi vau i to ˈu utuafare, ia faaruru i to ˈu mau hoa e to ˈu fetii. E au ra e e tia ia ˈu ia aro no te tamau i te ora. Aita vau i papu e mea faufaa anei te reira. E tia hoi ia haere vau e haapii e ia hiˈo atu i taua mau tamarii paatoa ra. Aita vau i nehenehe e faaore i te manaˈoraa e e hia i rotopu ia ratou tei ite i te ohipa ta ˈu i rave. E ua î aˈera vau i te manaˈo faahapa ia ˈu iho e te mau tatarahaparaa no te fetii o taua taata ra.

“I te po a tupu ai te ati purumu, ua rave ihora vau i te ohipa teimaha roa ˈˈe ta ˈu i ore aˈenei i rave i roto i to ˈu oraraa—taniuniu i to ˈu metua vahine e e parau atu ia ˈna e: ‘E mama e, ua pohe te hoê taata ia ˈu na roto i te hoê ati purumu. Te hinaaro nei au e hoˈi atu i te fare.’ I to ˈna taeraa mai, ua tauahi noa ˈtura mâua ma te taˈi. Eita vau e hinaaro e ia roohia i nia i to ˈu enemi rahi roa ˈˈe te mea i roohia i nia ia ˈu. Te feia e inu e e faahoro ra i te pereoo—e fifi te reira o ta ˈu e hinaaro e aro. Ia haere outou i rapae i taua putuputuraa ra, a haere i rapae ma te haamanaˈo ia matou. Eiaha roa matou ia moehia ia outou.”

Te faaotiraa

Ua faaoti o Patricia Johnston, vahine haapao i te tabula o te feia i roohia i te ati, na roto i to ˈna iho aamu peapea, te ati i tupu i nia i to ˈna metua tane tei inu hua i te ava. Ua parau oia e: “Ahiri e nehenehe ta ˈu e tuu i roto i te mohina te oto e faatupuhia ra e te ava e e inu i te reira, aita ïa e faufaa faahou i te hoê atu porotarama mai teie!”

I te pae hopea, ua ani ihora te peretiteni e te vai ra anei te mau uiraa. Aita hoê taata i ani mai. E rave rahi râ, e roimata i roto i to ratou mata, tei parau e: “Eita outou e faaroo faahou e ua inu vau e ua faahoro vau i te pereoo.”

E faaite te roaraa o te tau e eaha te mau faahopearaa o teie huru porotarama i nia i te faito i tapea i te feia hara ia hoˈi faahou i nia i te purumu no te faahoro ia inu ratou. Te mea râ e faatupu ra i te fifi, te hoê o te mau faito riaria mau, te numera rahi ïa, tau mirioni, o te feia e faahoro ra i te pereoo ua taero e o tei ore i tapeahia.

Ua faaite mai te mau tabula no ǒ mai i te Piha numeraraa a te Ture (arataihia e te pu faatereraa hau marite a te Ture) e, i te roaraa hoê matahiti, fatata e piti mirioni taata tei tapeahia no te faahororaa ma te taero. Tera râ, ua faaite atoa te mau numera e no te hoê faahororaa i te pereoo i te taime taeroraa, e 2 000 feia taero o tei tere ma te ite-ore-hia na roto i te mau aroâ aita e mutoi, te mau numera e tiai ra no te faatupu i te mau ati purumu.

Na te aha e faatupu i te mau huru e faaohie ra i te mau haerea atâata e te tâuˈa ore ia vetahi ê? No te aha te aroraa i te inuraa e te faahororaa i te pereoo, e tamau noa ˈi i te ravehia, ma te ore râ e manuïa? E hiˈo anaˈe na i te tahi mau pahonoraa.

[Hohoˈa i te api 7]

Hiˈoraa no te hoê haafarereiraa i rotopu i te taata ofati ture e te feia i roohia i te ati

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono