Te hoê anoiraa e horoa i te pohe
“TE HOÊ fifi ino roa,” o ta te peretiteni marite ra o Bush i parau. Te hoê “tupuraa riaria mau o te mau ohipa,” ta te vea ra The Star no Afirika Apatoa i faaite. “Te hoê maˈi pee,” ta te vea ra U.S.News & World Report i papai. “Te hoê ati rahi i nia i te totaiete,” ta te hoê vahine no te oire i parau, ua roohia oia i taua ati ra.
Te parau ra anei ratou no te tirotiro o te SIDA o te mǎtaˈuhia ra? Aita, te hoê atu râ huru ati e vai nei i roto i te rahiraa o te mau fenua, te titau ra hau aˈe i te feia pohe i ta te SIDA. Eaha te reira? Te faahopearaa o te hoê anoiraa e horoa i te pohe: te inuraa e te faahororaa i te pereoo.
I roto i te ao atoa nei, fatata e 300 000 feia o tei pohe i roto i te mau ati pereoo i te matahiti tataitahi. I nia i te mau mirioni taata tei pepe, e rave rahi tausani feia tei riro ei feia huma e tae roa i te hopea o to ratou oraraa. I te pae o te moni, te taiohia ra te pau i te matahiti tataitahi, e rave rahi ahuru miria farane. Na te ava taero i faatupu i te hoê numera rahi o taua mau ati ra.
Ua numerahia e e pohe te tahi 100 000 feia i te SIDA i te mau Etats-Unis i te roaraa o na matahiti hoê ahuru tei hope i te matahiti 1990. Tera râ, i roto â i na matahiti hoê ahuru, fatata e 250 000 tei pohe i roto i te mau ati pereoo, o te ava taero te tumu. Mea pinepine aˈe te SIDA te tupu mai no te raveraa i te mau peu taiata e te pâmuraa i te raau taero i roto i te uaua. Tera râ, e nehenehe te inuraa i te ava e te faahororaa i te pereoo e haapohe eiaha noa i te taata i hape, te taata hape ore atoa râ.
E faatupu pinepine te anoiraa i te inuraa e te faahororaa i te pereoo i te tahi huru pohe uˈana i nia i te feia o tei ore e manaˈo e e roohia ratou i te ati, e e faaoto te reira i te mau utuafare fetii. E faaere oia i te mau metua i ta ratou mau tamarii, te mau tamarii i to ratou mau metua, te mau vahine faaipoipo i ta ratou mau tane.
Te mau ravea no te arai i te tupuraa i te rahi
E rave rahi mau tutavaraa tei ravehia no te arai i taua tupuraa i te rahi o te ino. I te mau Etats-Unis, ua ravehia te mau faanahonahoraa huiraatira no te haaferuri i te mau pu mai te RID (Faaoreraa i te feia faahoro pereoo inu ava) e mai te MADD (Te patoiraa a te mau metua vahine i te feia faahoro pereoo inu ava). Ua riro ratou ei porotarama tinai Stop-DWI (Faahororaa i te pereoo i te taime taeroraa). Te vai ra te mau faanahonahoraa mai teie te huru i roto i te tahi atu mau fenua. E tauturu te reira i te feia i roohia i te ati ia tapea i to ratou mau tiaraa e ia faatupu i te mau tauiraa ia au i te ture.
Ua faarahihia te mau ravea no te faaohipa i te mau ture no te tapea i te feia faahoro ino i te pereoo, ma te faaohipa i te mau ravea mai te hiˈopoaraa i te taero. E rave rahi mau ture i haamanahia no te feia e hoo ra i te mau ava taero, te tumu o te mau ati, ia horohia ratou i mua i te ture. Ua faaohipa-atoa-hia te parau pia no te faahaamanaˈo i te feia faahoro pereoo e te vai ra te mau ture.
Te tamau-noa-raa te mauhaa o te pohe i te tupu i te rahi
Noa ˈtu taua mau tutavaraa ra, te rahi noa ˈtura te pohe i faatupuhia e te inuraa e te faahororaa i te pereoo i te mau vahi atoa. I Beresilia, e pohe te hoê taata i te 21 minuti atoa—tau 25 000 i te matahiti tataitahi—na roto i te ati purumu, o te ava taero te tumu. Ua fatata taua numera ra i te tae i nia i te 50% o te mau ati pohe atoa e tupu i nia i te purumu. I Beretane e i Helemani, te parauhia ra e fatata hoê i nia i te pae o te mau ati purumu atoa, o te ava taero ïa te tumu. I te fenua Mexique, ia au i te tahi pu haamaramaramaraa, e 80% o na 50 000 ati pohe o te purumu, ua tupu ïa na roto te ‘hape a te taata, tei faatupu-rahi-hia e te hoê faahororaa i te pereoo ma te taero,’ ta te vea ra El Universal no te oire o Mexico i papai ra.
Ua numerahia e hau atu i te 25% o te mau ati purumu i Afirita Apatoa, no te inuraa ïa i te ava taero. I te mau Etats-Unis, na roto i te hoê numera au noa i te matahiti, e faatupu te mau ati purumu i taaihia i te ava taero tau 650 000 ati, i roto i taua numera, fatata e 40 000 mea ino mau; ua hau atu i te 23 000 feia tei pohe—fatata te afa o te taatoaraa o te mau ati purumu.
Na roto i te hepohepo rahi no te tamata i te haavî i te taata faahoro i taero i te ava, ua faanahohia te hoê parau pia o te feia i pepe na roto i te ati purumu i roto i te Hau no Washington, i te mau Etats-Unis. Ua riro te reira ei tuhaa no te ravea a te ture ma te faautuaraa i te hoê taata i faahoro i te pereoo e ua taero i te ava. I teie nei, ua faaohipahia te porotarama i roto e rave rahi mau tuhaa o taua vahi ra. Ta ˈna opuaraa, o te tuuraa ïa i te feia hara i mua i te mau faahopearaa riaria mau o to ratou haerea ma te oreraa e tâuˈa ia vetahi ê, tei faatupuhia e te inuraa i te ava taero. E titauhia te feia hara e te mau tiribuna ia faaroo i te feia i pepe ia ratou e te mau melo o te utuafare e ia taa ia ratou te pau rahi o te aufauhia. Ua titauhia te A ara mai na! ia haere mai e hiˈo i te hoê tupuraa mai teie te huru.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 4]
Dominic D. Massita, Sr./Accident Legal Photo Service of New York