Na vai te hape?
“E FARIIHIA ia taero” no te rahiraa o te feia i roto i te totaiete, ta Jim Vanderwood i parau, e melo oia no te Apooraa o te faa no Mohawk, no nia i te inu-hua-raa i te ava, i roto i te Hau no New York. Te vahi peapea râ, mea iti roa o te nehenehe e patoi mau e ua riro te inu-hua-raa i te ava ei hohoˈa no te totaiete.
I te roaraa tau matahiti, ua farii noa te rahiraa o te mau totaiete i te mau inuraa i te ava e te inu-hua-raa atoa. Ua faaitoito te reira ia vetahi ia pee i taua haerea farii noa ra. Mai ta Vanderwood e faaite ra: “A hiˈo na i te mau hohoˈa teata. Ua haapopou noa tatou i te feia inu hua o te tia mai a faatiatia noa ˈi, area vetahi ra, ua taero roa ïa. E hohorahia taua haerea mai te hoê ravea no te haapapu i to ˈna huru. Nafea outou ia aro i te reira?”
No reira, ia vai te hape rahi i nia i te feia e faatupu ra i te ati ma te inu e ma te faahoro i te pereoo, e roohia atoa te mau totaiete, e farii ra na roto i to ratou haerea tia ore i te ava taero, i te hoê tuhaa o te faahaparaa.
“Aita te inuraa i farii-noa-hia, ua haafaufaahia râ ma te puai,” ta te raatira no te arairaa i te hara, o Jim Thompson e faaite ra. Ua parau oia ia A ara mai na! e: “E rave rahi mau ohipa i te pae taaroraa tei faanahohia na te hiti i te hamaniraa pia.” Ua tapao oia e a tupu ai e rave rahi mau faanahoraa i te pae taaro, “te mau parau faatianiani faahiahia aˈe i roto i te afata teata, o te mau parau faatianiani ïa no nia i te pia, e na te mau taata hauti tuiroo roa ˈˈe e faatiatia i ta ratou pia au-roa-hia.”
Ua haapaehia te hoê aparauraa e vai ra i raro aˈe i te faatereraa a te hoê faatere hau tahito i te pae o te rapaauraa a te mau Etats-Unis, o C. Everett Koop, e te Taatiraa marite a te pu haaparareraa radio e te Taatiraa a te mau parau faatianiani o te fenua. No te aha? No te mea, e tauaparauhia no nia i te inuraa i te ava e te faahororaa i te pereoo e te parau no te hape. Ua faaite te taote ra o Patricia Waller, tei faatere i te hoê pǔpǔ ohiparaa e: “No te mea ua faatupu tatou [te totaiete] i taua fifi ra, e no to ratou maamaa, ua topa te mau taata i raro aˈe i te mau haavîraa atoa ta tatou i tuu i mua ia ratou mai te taime a taa ˈi ratou i te tahi ohipa i te afata teata. ‘Tera râ,’ [ta te totaiete e parau ra] ‘aita matou i hape. E ere te reira i te ohipa na matou.’”
Te mau taurearea rave hara no teie mahana—Taero ava no ananahi
Na roto i te mau ravea huru rau, mai te afata teata, te mau hohoˈa teata, te mau parau faatianiani, e faatupu mai te mau inu i te anaanatae. E roohia te reira i nia i te taurearea, e putapû noa te feruriraa i te poroi ra e, ‘E nehenehe outou e inu e e ora ma te oaoa.’
“E ite te faito au o te mau tamarii i te ava taero ia inuhia 75 000 taime i roto i te afata teata hau a naeahia ia ˈna te matahiti i faataahia e te ture no te inu,” ta te taote ra o T. Radecki e parau ra, no roto oia i te Tahoêraa o te fenua no nia i te Haavîraa uˈana i roto i te afata teata i te mau Etats-Unis. Ua tuatapapa te taata maimi beretane ra o Anders Hansen i te taime matamua i roto i te afata teata i te fenua Beretane e ua ite oia e e 71 i nia i te hanere o te mau porotarama hohoˈa manaˈo-noa-hia, te vai ra te inu i roto. Te vai ra i roto i te hoê faito au noa, hau atu i te 3 hohoˈa i te hora no nia i te inuraa e “mea iti roa te faaiteraa i te inuraa i te ava amuihia i te mau faahopearaa taa ê,” mai te mau ati purumu e te mau taparahi taata, ta Hansen i parau ma te haapeapea.
Ua papai o Colman McCarthy, papai vea oia no te Washington Post mai teie te huru: “I muri aˈe i te mau faaarearearaa . . . a te feia faaetaeta tino tahito tei riro ei feia hoo i te ava, te itehia ra te mau faanahoraa faatianiani e te faaiteite no te faaanaanatae i te mau tamarii e no te haapapu i te manaˈo o te mau tamarii haere haapiiraa e, mea faufaa te inuraa i te ava i roto i te hoê faito rahi, no to ratou tupu-maitai-raa i roto i te totaiete. A tiaturi i te feia tuiroo o te mau ‘inu mama aita e faaauraa,’ ia ore outou e tapea i te hapaina, aita ïa outou e apiti maira.”
I te fenua Rutia, ua riro te inuraa e te faahororaa i te pereoo ei fifi rahi no te fenua. Te feaa ra te tahi feia mana e e nehenehe te peu o te inuraa e tauihia. “Tei roto te reira i to matou mau tumu rutia,” ta te hoê ïa i parau. E parau mau paha te reira, teie râ, e rave rahi teie e hiˈo nei i te reira mai te hoê huru faaanaanataeraa. I reira ïa te taurearea e te feia e riro noa te manaˈo e paari ai ma te haaatihia e te inu.
Te faataa râ o J. Vanderwood e te vai ra ta te mau Etats-Unis “te hoê haapiiraa i te taurearea ia inu. Ua aifaito te ava taero i te base-ball, i te bowling, i te superbowl, i te mau hora oaoa. No te arearea, e tia ia rave mai i te ava, e mai te peu e te vai ra te ava ra, e arearea iho â te taata.” Te tapao râ oia e: “E nehenehe teie area taime e ore mai te peu noa e aitâ te taata i faatîtî-roa-hia i te pae no te feruriraa, i te pae no te totaiete aore ra i te pae tino.” Tera râ, te faaara ra oia e: “Teie te hoê ohipa ta matou e ite ra na roto i te maimiraa, ua haapapu-maitai-hia te reira, ia haamata outou i te inu hua ia naeahia to outou 14, 15, aore 16 matahiti, e nehenehe outou e riro ei taero ava i roto noa i te hoê matahiti. Ia mairi outou i te 20 matahiti ra, e titauhia ïa te tahi tau matahiti.”
E maere anei tatou i te mea e te tumu matamua o te pohe i rotopu i te feia apî 16 matahiti e tae atu i te 24 matahiti i te mau Etats-Unis i roto i te mau ati purumu, o te ava taero ïa? Aita e feaaraa e o te tumu rahi ïa o te pohe i roto e rave rahi mau fenua. Inaha, ua faaoti te taote Waller e te farerei nei te mau metua haapao maitai e te tamata ra i te aupuru i ta ratou mau tamarii i roto i te hoê utuafare aita e inuraa ava i reira, i te mau fifi e faatupuhia e te hoê totaiete e farii noa ra i te mau mea atoa e o “te huti ra i roto i te tahi atu” haerea.
No reira i teie mahana, e nehenehe te hoê taurearea inu ava e riro mai ei taero ava no ananahi. E mea pinepine oia i te patoi i te rapaauraa, e riro oia ei haamǎtaˈuraa rahi no te maitai o te huiraatira na nia i te mau purumu. Ua haere te hoê taata i hara faahou, 34 matahiti to ˈna, i muri aˈe i to ˈna rapaauraahia na roto i te hoê porotarama arairaa i te ava tei haamanahia e te hau, e inu i te hoê taime oroa e ua faahoro oia i to ˈna pereoo i roto i te hoê tereraa hape i nia i te purumu rahi no Kentucky. Ua û oia i nia i te hoê pereoo faauta taata tei î i te mau taurearea e e 27 taata—24 taurearea e e 3 taata paari—o tei pohe i roto i te auahi. Oia mau, ua tuatapapahia hau atu i te hoê faito i nia i te maha o te feia faahoro pereoo tei taero, e feia hara ratou tei faaara-aˈena-hia.
Te ava—Te hoê raau taero tei fariihia e te ture
E rave rahi feia mana tei faaite i te huiraatira e te ava, o te hoê raau taero ïa tei fariihia e te ture. Hoê â to ˈna huru e te tahi atu mau raau taero iino.
A tupu ai te paraparauraa taa ê i te Fare Uouo, ua parau te peretiteni marite ra o Bush e, faahoro e ua taero, “e horoa te reira hoê â ino e te crack, manaˈo-ore-hia mai te haavîraa uˈana a te mau pǔpǔ taata ohipa ino. E e haapohe rahi oia i te mau tamarii i ta te crack e te mau pǔpǔ taata ohipa ino ia amuihia.” Ua haapapu atoa oia e: “E tia ia tatou ia haapii i ta tatou mau tamarii e e raau taero te ava.”
Mai te peu e aita outou e hiˈo i te ava mai te raau taero i te matamua ra, e ere outou anaˈe. “E rave rahi feia o tei ore i ite i te reira,” o ta C. Graziano e parau ra, te hoê taata faatere o te hau o te purumu, e ua na ô faahou oia e: “Te mau paruru, te mau taote, te mau haava. E nehenehe te ava e faaino i te taata tataitahi . . . e roaa noa oia. Mea ohie hoi ia inu!” No te mea e mea faatiahia e te ture i roto i te rahiraa o te mau fenua, e nehenehe oia e hoohia i roto e rave rahi huru fare hooraa taoˈa. Mea varavara te mau hiˈopoaraa i te ravehia.
Mea papu e, ua riro te ava ei maa no te mea te vai ra te calories i roto. E tia atoa râ ia anaihia oia i rotopu i te mau raau taero no te mea e faaiti oia i te pu o te opereraa uaua uira o te tino. Ia inu-rahi-hia te ava, e faatupu oia i te manunu i nia i te tino paatoa mai te hoê raau faataoto. No te mea “e ohipa oia i nia i te huru o te taata, e faaiti oia i te hepohepo,” ta J. Vanderwood e parau ra: “E haamatara oia i te mau mea e tapea ra ia outou, e taui oia i to outou huru feruriraa. Te manaˈo ra outou e e nehenehe ta outou e ohipa maitai, eita roa râ ta outou e nehenehe.” Te reira te fifi ia inu e ia faahoro i te pereoo. E ua faaoti oia e: “Te ite nei outou i te hoê taata tei ino, e feruriraa ino i nia i te hoê ohipa ino.”
Ua roohia vetahi i te mau huru tupuraa fifi—te faataaraa, te ereraahia i te hoê ohipa, te mau fifi o te utuafare—e ua tamata ratou i te ape i te reira na roto i te inu-hua-raa i te ava no te faaruru i te hepohepo. I roto i taua huru tupuraa ra, e faaite mai ratou e “ua ino te feruriraa, aita e tâuˈa ra i vetahi ê, tei roto atoa te faahororaa i te pereoo ma te taero,” ta te Vea no te mau tuatapaparaa no nia i te ava taero (beretane) e parau ra.
Tera râ, aita e faufaa ia taero no te faaino i te hoê tuhaa o te ara-maite-raa. E nehenehe hoê noa aore ra e piti hapaina e faaino i te feruriraa o te hoê taata faahoro pereoo e e faariro ia ˈna ei mǎtaˈuraa no ˈna iho e no vetahi ê.
Ua riro mau te inuraa i te ava taero ei ati no te totaiete o teie tau apî, tei faataero ia ˈna iho na roto i te anoiraa e horoa i te pohe, anoiraa o te nounou i te pae hooraa taoˈa e te haerea farii noa i te hoê taoˈa i faatiahia e te ture, mea atâata roa râ hoi. No reira, eaha ïa te tamahanahanaraa no te feia e oto ra i taua ati pohe ra? Eaha te tiaturiraa mau e nehenehe e roaa mai no te faaore i te reira?
[Parau iti faaôhia i te api 10]
E nehenehe te mau taurearea o tei inu rahi i te ava e riro ei taero ava i roto noa i te hoê matahiti
[Parau iti faaôhia i te api 10]
E nehenehe te mau ravea o te hoê taata faahoro pereoo e ino noa ˈtu e aita oia i taero
[Hohoˈa i te api 9]
Na roto e rave rahi ravea, mai te afata teata, ua faaitehia te inuraa i raro aˈe i te hoê huru e ume i te manaˈo