‘Hoê noa hapaina toe e haere atu ai au’
Ua faaroo iho â mâua i te taˈiraa te mau pû, ua manaˈo râ mâua o te mau pereoo o te feia tupohe auahi noa tei horo atura e tupohe i te hoê auahi. Ua taniuniu vau i te hoê taata tupohe auahi e faaea na i te tahi pae aroâ, ma te parau ia ˈu iho: ‘Ua ite paha oia eaha teie e tupu nei.’ Te ohipahia ra râ ta ˈna reni. Ua manaˈo atura vau: ‘E ia taniuniu vau ia Jeff... Peneiaˈe ua ite oia eaha tei tupu a hoˈi ai oia i to ˈna fare.’ Teie râ aita i pahonohia mai. I taua taime ra, ua haamata ïa vau i te haapeapea roa.
Ua haere mai to mâua tamaiti o Jeff e 29 matahiti, i taua ahiahi sabati ra ia mâua ra. Ua tamaa oia ia mâua ra e ua aroha oia ia mâua: te reva ra hoi oia i te poipoi aˈe. Afa hora noa tei mairi mai to ˈna tauahiraa e te aparaa mai ia mâua to ˈna metua tane e o vau, e to ˈna faarueraa mai ia mâua. Eaha râ oia i ore ai i hoˈi atura i to ˈna fare? Te faaea ra hoi oia i te tahi mau fare i mua noa ˈtu.
Ua taniuniu faahou atura vau i taua taata ra, e teie nei ua pahono mai ta ˈna vahine. Aita ta ˈna tane i te fare, ua haere oia e hiˈo roa ˈtu. Ua parau mai oia e e ani oia i ta ˈna tane ia taniuniu faahou mai ia ˈu. Te tiai noa ra vau i ta ˈna niuniu i roto i to ˈu piha a tapea mai ai te hoê pereoo mutoi i mua i te fare.
Ua haere mai te hoê mutoi i pihai iho i te opani fare. Ua haere ta ˈu tane o Steve e iriti i te opani ma te mafatu horuhoru. Ma te imi eaha te parau e parau, ua haamumu noa ˈtura te mutoi i te na-ô-raa mai e: “Peapea roa vau i te faaite atu ia orua e ua tupu te hoê ati purumu ino roa e ua... ta orua tamaiti... ua pohe.”
Ua faaroo vau ia Steve i te auêraa, e ua horo maira vau e hiˈo eaha teie e tupu nei. Ma te tiaturi ore, ua parau noa aˈera vau e: “Eita e nehenehe ta ˈu e tiaturi. E ere paha o ˈna o te tahi paha.”
“Eita, onoono atura te mutoi, peapea roa vau i te haapapu faahou ia orua i teie parau, e Ferrara Vahine. Mea oioi roa te mau mea atoa i te tupuraa, teie râ, aita e ravea faahou.” Aita roa vau i haamanaˈo faahou i te mea o ta ˈu i parau aore ra i rave i muri aˈe, i taua ahiahi ra.
I taua 24 no febuare 1985 ra, e piti ahuru minuti toe e hora ahuru ai, ua pohe roa to mâua tamaiti o Jeff, te hoê taurearea oraora maitai, ma te rouru omiimii, i te taime iho a faaûhia mai ai to ˈna pereoo e te tahi atu pereoo. E te tahi taata faahoro pereoo? Ia au i te mau tapao a te mau vea ta ˈu i tapupu e ta ˈu i faaherehere mai, o te hoê ïa taata toroa haava. Taa ê atu hoi, ua parihia oia i te faahoro ma te taero. Na te tau iho â ïa e faaite mai e e faahapehia anei oia. Eaha râ ïa te faufaa e noaa mai? Eita te reira e faahoˈi mai i ta mâua Jeff. — Manaˈo o Shirley Ferrara titorotorohia e A ara mai na!.
Te inuraa i te ava a faahoro ai i te pereoo: te hoê ïa fifi e pohe roa ˈi e rave rahi taata. Te haaferuri mai nei te mau tapao numerahia. I te mau 20 minuti atoa, te itehia ra i te hoê ati mai ta outou i taio iho nei i te hoê vahi aore ra i te tahi i te fenua marite. I roto i teie fenua, ua hau i te afaraa o te mau ati purumu pohe roa, o te ava ïa te tumu, i reira e 23 000 e tae roa ˈtu e 28 000 taata tei pohe roa i te matahiti hoê i nia i te mau purumu i te fenua marite. I Canada e i Farani, te manaˈohia ra e ua fatata i te 40 i nia i te hanere o te feia faahoro pereoo tei pohe i nia i te mau purumu i te mau matahiti atoa, ua hau te faito ava i roto i to ratou toto i tei faatiahia e te ture. Aita te fenua Heremani i ape i teie fifi. Oia mau, i nia i te faito e piti ahuru ma pae i nia i te hanere o te ava ïa te tumu no te mau ati purumu pohe.
Mai te itehia ra i roto i te tupuraa ino mau i nia ia Jeff, noa ˈtu e aita outou i inu hou a faahoro ai i te pereoo, aita râ outou i roto i te hoê vahi papu. Ia au i te mau hiˈopoaraa a te Piha no te parururaa i te mau ati purumu i te fenua marite, i te mau po mahana pae e te mau po mahana maa, taime te taata e inu rahi ai i te ava, i roto i te tahi mau tuhaa fenua, hoê taata faahoro pereoo i nia i te ahuru tei taero roa ia au i te ture! No reira, eaha ïa te papuraa no outou mai te peu e ua taero te taata faahoro pereoo e haere mai nei i mua ia outou i te tipuuraa i mua ˈtu e ia ore to ˈna pereoo ia mau faahou ia ˈna?
Teie râ aita te mau mea atoa i faaitehia mai i roto i te mau tapao numerahia. Aita i faaitehia te oto o te hoê metua vahine mai ia Shirley tei pohe te hoê tamaiti aore ra te hoê tamahine i roto i te hoê ati purumu o te ava te tumu. Eaha ˈtura ïa no nia i te manaˈo faahapa ia ˈna iho o te taata faahoro ia pee to ˈna taero a ite maite ai oia e ua pohe te hoê taata ia ˈna? Eita atoa te reira e itehia i roto i te mau tapao numerahia. No nia i te reira, teie ta te hoê taurearea tei tatarahapa roa i parau: “Noa ˈtu eaha te haavaraa a te tiribuna, e ora noa ïa vau ma te manaˈo tamau e e maha taata tei pohe ia ˈu. Mai te mahana a tupu ai te ati ra, te faateimaha noa mai nei teie manaˈo ia ˈu. Te tapapa noa mai nei ia ˈu, mai te poipoi roa a araara mai ai to ˈu mata e ia tae roa i te po ia haere au e taoto.”
Parau mau, tei ia outou noa te inuraa ma te au aore ra eiaha roa ˈtu. Teie râ ia faahoro outou ma te taero i te ava (aore râ ia taero i te tahi atu mea) e ere noa ïa i te ohipa na outou: e haafifi atoa te reira i to vetahi ora! I teie nei râ, o vai tei ore aˈenei i parau i teie parau: ‘Hoê noa hapaina toe e haere atu ai au’, e i muri aˈe a haapau oioi noa ˈi i ta ˈna hapaina e a faahoro atu ai i te pereoo no te hoˈi i te fare?
Te inuraa i te ava a faahoro ai i te pereoo e fifi ino mau ïa. Eaha te nehenehe ia outou ia rave no te paruru ia outou e to outou utuafare fetii, i te taata faahoro pereoo tei inu rahi i te ava? Hou e pahono ai tatou i teie uiraa, e tia roa ia hiˈopoa tatou i te mau faahopearaa o te ava i nia ia outou e i nia i ta outou faahororaa i te pereoo.