VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g90 8/10 api 30-32
  • Tuhaa 6: Piriaro ereere e satauro svastika

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Tuhaa 6: Piriaro ereere e satauro svastika
  • A ara mai na! 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te haamoriraa i te Hau
  • Te faahanahanaraa i te tamaˈi
  • Te faatereraa fascisme i Helemani
  • Te mau tumu i roaa mai ai te mana ia ratou
  • Ua hutihia mai anei te hoê haapiiraa?
  • Te mau faatereraa: E mea faufaa anei?
    A ara mai na! 1985
  • Toru o te tuhaa: 1935-1940 Te pohe atura te Totaiete o te mau Nunaa
    A ara mai na! 1987
  • Te tupuraa mai te faatereraa nazi
    A ara mai na! 1986
  • Te faatereraa nazi: o vai tei patoi atu ia ˈna?
    A ara mai na! 1986
Ite hau atu â
A ara mai na! 1990
g90 8/10 api 30-32

Te faatereraa taata nei te taime hiˈopoaraa

Tuhaa 6: Piriaro ereere e satauro svastika

Fascisme: [Faatereraa politita a Mussolini] Faatereraa haavî i reira te Hau e faatere ai i te tuhaa o te faanavairaa faufaa, te faanahoraa totiale etaeta e te faahanahanaraa i te nunaa aito.

Faatereraa nazi: Te faatereraa fascisme ia au i tei faaohipahia e te pǔpǔ rave ohipa helemani national-socialiste i raro aˈe i te mana o Hitler.

Mea pinepine te parau ra “fascisme” i te faatupu i te manaˈo no te tahi mau pǔpǔ tamaˈi italia e to ratou piriaro ereere aore ra te mau pǔpǔ faehau helemani e to ratou ahu peni paahonu i nanaˈohia i te satauro svastika (ofatifati). Teie râ, e ere o Italia raua o Helemani anaˈe te mau fenua o tei tamata i te faatereraa fascisme.

Ua tupu te hoê maraaraa o te fascisme i roto i te mau matahiti 30, i Hongrie, i Roumania e i Tapone. I roto i te tamaˈi tivila no Paniora, ua tauturu te turu a te mau fascistes ia Francisco Franco ia riro mai ei upoo faatere o te fenua. Aita râ te rahiraa o te feia tuatapapa aamu e faariro ra i ta ˈna faatereraa haavî (1939-1975) mai te hoê faatereraa fasciste tumu. Area ta Juan D. Perón i haamau i te fenua Raparata ra (1943-1955), e faatereraa fasciste mau ïa.

Te haamoriraa i te Hau

No roto mai te parau ra “fascisme” i te parau italia ra fascio e te faataa ra oia i te hoê taipe o te mana e faaohipahia na i roto i te Roma tahito. Na roto i te reo latino e parauhia fasces, oia hoi te hoê ruru raau e faura mai te auri o te hoê toˈi i ropu, te taipe no te autahoêraa o te nunaa i raro aˈe i te mana teitei roa ˈˈe o te Hau.

Noa ˈtu e te itehia ra te tahi mau tuhaa o te faatereraa fascisme mai te tau mai â o Nicolas Machiavel, e ere na mua ˈtu i te matahiti 1919, oia hoi e 450 matahiti i muri aˈe i te fanauraa o teie nei taata, to te parau ra fascisme faaohiparaahia no te taime matamua e Benito Mussolini. Ia au i te parau a Machiavel, e nehenehe noa te peu tia ore e tupu ra i roto i te ao politita e faaorehia maoti te arai o te hoê faatere haavî o te faaohipa i te mana ma te aroha ore e te maramarama atoa râ.

Tera mau te huru faatere — te hoê taata puai, tei ite i te fanaˈo i te mau huru tupuraa e e mana to ˈna — e titauhia ra ia tere maitai te hoê faatereraa fasciste. Hau atu, aita anei o Mussolini i piihia Il Duce e o Hitler der Führer, oia hoi “te aratai”?

Te faateitei nei te faatereraa fascisme i te Hau i nia i te tahi atu mana, e mana faaroo anei aore ra tivila. Ua faahanahana pauroa o Jean Bodin, taata haapao ture farani no te senekele XVI, o Thomas Hobbes, philosopho beretane o te senekele XVII, e oia atoa te mau philosopho helemani o te mau senekele XVIII e XIX o Johann Gottlieb Fichte, Georg Wilhelm Friedrich Hegel e o Heinrich von Treitschke, i te Hau. Ua haapii o Hegel e tei nia te Hau i te tiaraa teitei roa ˈˈe e te hopoia matamua a te taata tataitahi, o te riroraa ïa ei paruru taiva ore a te Hau.

E tia mau â i te mau faatereraa atoa ia faaohipa i te mana. Teie râ, ua faanahohia te mau Hau fascistes ia nehenehe te mana e faaohipahia i roto i te faito teitei roa ˈˈe, ma te titau i te auraro taatoa. Ma te faariro i te mau taata mai te mau tîtî a te Hau, ua parau o Treitschke e: “Aita e faufaa te mea o ta outou e manaˈo ra, a auraro noa.” No reira, ua mono atura te faatereraa fascisme i te pii ra “Tiamâraa, aifaitoraa, autaeaeraa” i faaroohia i roto i te Orureraa hau farani na roto i te poroi italia ra “A tiaturi, a auraro, a aro”.

Te faahanahanaraa i te tamaˈi

A aro? Oia mau. “O te tamaˈi anaˈe te faatia i nia i to ratou faito teitei roa ˈˈe te taatoaraa o te mau puai o te taata nei e o te horoa i te hanahana i te mau nunaa o te ore e mǎtaˈu i te tamaˈi e tae roa ˈtu i te hopea”, o ta Mussolini ïa i parau i te hoê mahana. Ua parau faahou oia e: “Ua riro te tamaˈi no te tane mai te fanauraa no te vahine.” I to ˈna manaˈoraa, mea “haumani” roa te hau e vai tamau noa mai e ua faahiti oia e ua riro te reira ei “patoiraa i te mau peu maitai tumu a te taata nei”. Na roto i teie mau parau, te faahiti faahou ra o Mussolini i te manaˈo o Treitschke, o tei parau e mea titauhia te tamaˈi e ia faaore-roa-anaˈe-hia te tamaˈi i roto i te ao nei, e peu tia ore roa ïa te reira o “te faatupu atoa i te paruparuraa o te mau puai faufaa roa e te faahiahia mau e rave rahi o te taata nei”.

Ia au i teie parau tamaˈi e te mana haavî, e maere anei tatou e e rave rahi feia tuatapapa aamu o te parau nei e no ǒ roa mai te faatereraa fascisme no teie tau i te anotau o Napoléon I? Oia mau, e ere taua faatere haavî ra no te omuaraa o te senekele XVII i te faatere fasciste. Tera râ, e rave rahi o ta ˈna mau huru raveraa, mai te faatupuraa i te hoê pǔpǔ mutoi huna e te faaohiparaa aravihi o te vea e hiˈopoa-maite-hia e o te haaparare i te tahi mau manaˈo, ta te mau fascistes i rave-faahou-hia mai i muri iho. Hau atu, te haapapu maitai ra to ˈna hinaaro e horoa faahou na Farani i to ˈna hanahana tahito ra, i to ˈna tapitapi-rahi-raa no te tiaraa teitei o te nunaa tei riro atoa hoi ei tapao no te mau upoo faatere fascistes.

I te matahiti 1922, ua naeahia i te mau fascistes te hoê puai rahi e ua faatoroa ˈtura ratou ia Mussolini ei faatere hau matamua; ua faaohipa oia i teie tiaraa i muri iho ia riro mai oia ei faatere haavî. I te pae no te moni ohipa, te mau hora ohipa e te mau tapao o ta ratou ohipa, tei raro aˈe ïa te mau pu tapihooraa e ere na te hau i te hiˈopoaraa etaeta mau a te hau. Inaha, e faaitoitohia na te ohipa tapihooraa tauihaa tiamâ mai te peu noa e te turu ra te reira i te mau faufaa a te hau. Ua opanihia te mau pǔpǔ politita e ere i te pǔpǔ fasciste, e tae noa ˈtu te mau taatiraa paruru i te rave ohipa. E faaohipa maite na te Hau i te mau ravea haapurororaa, ma te haamamû roa i te feia patoi na roto i te opaniraa i ta ratou parau. Ua haapao-maitai-hia te tuhaa no te haapiiraa i te mau ui apî, e mea iti roa te tiamâraa o te taata tataitahi.

Te faatereraa fascisme i Helemani

“Noa ˈtu e ua taeahia ia raua toopiti atoa ra te hanahana i te hoê â taime, o ta A. Cassels ïa e parau ra i roto i ta ˈna buka Te faatereraa fascisme (beretane), mea taa ê roa te faatereraa fascisme italia e te faatereraa nazi helemani i roto i to raua haerea tumu e to raua huru hiˈoraa i te tau no a muri aˈe.”

Taa ê atu i te mau philosopho helemani i faahitihia ˈtu o tei riro ei feia matamua o tei faateitei i te manaˈo fasciste, ua turu atoa te tahi atu feia mai te philosopho helemani ra o Friedrich Nietzsche i te senekele XIX, i te faatupuraa i te tahi faatereraa fascisme no Helemani. E ere iho â ïa o Nietzsche i te fasciste, teie râ, ua turu oia i te manaˈo no te hoê pǔpǔ faatere teitei, te hoê taura taata teitei aˈe. Teie râ, aita o ˈna i faataa i te hoê taura taata aore ra te hoê nunaa taa maitai, mai te mau Helemani, aita hoi o ˈna i faatupu i te hoê here taa ê no taua nunaa ra. Teie râ, fatata roa te tahi o to ˈna mau manaˈo i te tapiri atu i te hiˈoraa ta te feia faateitei i te manaˈo o te pǔpǔ national-socialisme i faataa no nia i te taata Helemani faahiahia roa ˈˈe. Ua rave maira ratou i teie mau manaˈo, ma te tuu i te hiti i te mau manaˈo o te ore e tuea ra e te tatararaa nazi.

Ua riro atoa o Hitler i te manaˈo o te taata papai upaupa helemani ra o Richard Wagner. E taata here aiˈa e e taata turu i to ˈna nunaa itoito mau o Wagner e ua tiaturi oia e ua faatoroahia o Helemani i te hoê hopoia faufaa mau i roto i te ao nei. “No Hitler e te feia faateitei i te manaˈo nazi, e aito tia roa o Wagner”, o te parau ïa e taiohia ra i roto i te Buka parau paari o te Toru o te Reich (beretane). Te faataa ra teie buka e: “Ua faahohoˈa te taata papai upaupa i te tiaraa teitei o Helemani. I te hiˈoraa o Hitler, ua turu te upaupa a Wagner i te faahanahanaraa i te nunaa helemani.”

Area te taata papai buka o William Shirer ra, te na ô ra ïa oia e: “Teie râ, e ere na te mau papai politita a Wagner, na ta ˈna ra mau hautiraa upaupa, o tei faaara ia Helemani tahito, e ta ˈna mau aai aito, ta ˈna mau atua etene e ta ˈna mau aito faehau, ta ˈna mau demoni e ta ˈna mau teni, ta ˈna mau taputôraa haamanii toto, ta ˈna mau peu e ta ˈna mau faatureraa tahito, to ˈna huru hiˈoraa i te oraraa i faataa-ê-na-hia, te here uˈana e te ora e te hanahana o te pohe, o tei riro ei niu no te mau aai o te Helemani apî e o tei faataa i ta ˈna Weltanschauung [huru hiˈoraa i te ao nei] helemani, ta Hitler e ta ta ˈna mau nazis i rave mai ei tururaa ia ratou iho.”

Na te Comte Joseph Arthur de Gobineau, tia no te hau e taata farani tuatapapa i te mau nunaa taata, o tei papai i rotopu i te mau matahiti 1853 e 1855 i ta ˈna Faataaraa no nia i te aifaito-ore-raa te mau nunaa taata, i faaau i te manaˈo o Nietzsche e to Wagner. Ua parau oia e na te anoiraa o te nunaa e faataa i te huru o te hoê nunaa a muri aˈe; no reira, teie ïa ta ˈna faaararaa: ia anoihia te tahi mea i roto i te mau totaiete taata teitei aˈe, e topa roa ïa teie mau nunaa i muri aˈe.

Na roto i teie mau manaˈo, ua fa maira te feiiraa i te tahi atu mau nunaa e te au-ore-raa i te mau ati iuda o tei riro ei tapao no te faatereraa fascisme helemani, inaha, e ere hoi teie na huru toopiti i te mea puai roa i Italia. E rave rahi hoi mau Italia o tei hiˈo i te mau faaiteraa no te au ore i te ati iuda mai te hoê tapao e te mono atura o Hitler ia Mussolini ei upoo no te fascisme. Inaha, e haere noa ˈtu â te mana o Hitler i nia i te fascisme italia i te papuraa.

Te hinaaro ra te mau fascistes italia e helemani e faariro i to ratou fenua ei nunaa rahi, tera râ, ua rave ratou e piti na aveia taa ê roa te tahi e te tahi. Te faataa ra o A. Cassels e: “I te vahi i reira o Mussolini e faaue ai i to ˈna mau hoa fenua ia pee atu i to Roma Tahito, ua titau te orureraa hau a te manaˈo nazi e faaitoito i te mau Helemani eiaha noa ia ohipa mai te mau aito helemani tahito, tera râ, ia riro atoa ei hiˈoraa apî o taua mau aito tahito i te senekele XX.” Oia hoi te auraa, te hinaaro ra o Italia, tei muri roa i te pae tapihooraa tauihaa, e haru faahou mai i to ˈna hanahana tahito ra na roto i te tomoraa ˈtu i roto i te senekele XX. Area o Helemani ra, te titau ra ïa oia e haru faahou mai i to ˈna hanahana na roto i te hoˈiraa ˈtu i te mau aai tahito ra.

Te mau tumu i roaa mai ai te mana ia ratou

I roto i te rahiraa o te mau fenua, ua noaa mai te mana i te mau fascistes i muri aˈe i te topa-roa-raa te fenua, te hoê topatariraa o te faanavairaa faufaa aore ra te hoê pau a te nuu. O te ohipa ïa i tupu i Italia e i Helemani atoa. Noa ˈtu e ua tataˈu noa raua i roto i te Tamaˈi rahi Matamua, ua paruparu roa teie na nunaa toopiti nei i muri aˈe i te tamaˈi, na roto i te inoino o te feia here aiˈa, te huenaneraa i te pae faanavairaa faufaa e te paariraa o te aroraa i rotopu i te mau pǔpǔ taata. Te ite ra hoi o Helemani i te maraaraa o te hoo rahi, e te haere oioi noa ˈtura te rahiraa o te feia e erehia ra i te ohipa i te rahi. Ua paruparu roa te faatereraa manahune, te haafifi-noa-hia ra hoi oia e te mana faehau e te mana etaeta tahito a to Prusse. Hau atu, te riro noa râ te huru faatereraa rusia [parauhia bolchevisme] ei haamǎtaˈuraa na te mau vahi atoa.

Ua riro atoa te tatararaa no nia i te tupu-noa-raa te mau mea ma te tumu ore e te maitiraa natura i faataahia e Charles Darwin ei tumu faufaa ê atu i roto i te faraa mai te fascisme. Te faahiti ra te buka ra The Columbia History of the World i te parau no te “faaora-faahou-raahia te tatararaa totiale a Darwin i roto i te mau faataaraa manaˈo fascistes, a Mussolini raua o Hitler”.

Te turu ra te Buka parau paari a te Toru o te Reich i teie hiˈoraa na roto i te faataaraa e ua riro te tatararaa totiale a Darwin ei “faataaraa manaˈo o tei turu i te politita taparahi taata a Hitler”. Ia au maite i te mau haapiiraa a Darwin no nia i te tupu-noa-raa te mau mea, “ua turu te feia faataa manaˈo helemani e maoti hoi i te horoa i to ˈna puai no te paruru i te feia paruparu, e tia i te Hau apî ia haapae i to ˈna mau melo haihai aˈe no te faateitei i te mau melo puai e te oraora maitai”. Ua parau ratou e ohipa tano iho â te tamaˈi i roto i te taputôraa no te oraraa mai te melo itoito aˈe, e “e noaa te re i te pae puai aˈe area te paruparu ra, e tia ïa ia faaorehia”.

Ua hutihia mai anei te hoê haapiiraa?

Aita faahou te mau Piriaro ereere i Italia, e aita atoa te mau pǔpǔ tamaˈi helemani e to ratou ahu peni paahonu e te satauro svastika. Teie râ, te vai noa nei te mau toetoea o te fascisme i te matahiti 1990. E piti matahiti i teie nei, ua faaite te vea Newsweek e i roto fatata i te mau nunaa atoa no Europa Tooa o te râ “te haapapu faahou ra te mau puai no te pae atau e e nehenehe â te ririraa i te tahi atu nunaa tei tahunahia e te tiaororaa i te faahanahanaraa i te nunaa e te mana haavî, e noaa i te hoê turu maere mau”.

Mea tano anei ia tuu i to ˈna tiaturiraa i roto i te mau pǔpǔ turu i te fascisme? Ua riro anei te mau aa o te fascisme, oia hoi te tatararaa a Darwin no nia i te tupu-noa-raa te mau mea ma te tumu ore, te feiiraa i rotopu i te mau nunaa, te mana a te nuu e te faahanahanaraa i te nunaa, ei niu papu no te haamau i te hoê faatereraa maitatai? Aita anei outou e manaˈo ra e, mai te tahi atu mau faatereraa taata nei, ua faitohia te faatereraa fascisme i nia i te faito e aita i tia?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono