To te haapaoraa huru a muri aˈe ia au i to ˈna huru tahito ra
23raa o te tuhaa: mai te matahiti 1945—Fatata roa te haapaoraa hape i te faautuahia
‘Ia faaorehia te haapaoraa, i reira ïa e noaa ˈi i te nunaa te oaoaraa mau.’—Karl Marx, taata helemani no te senekele XIX, e tuatapapa na i te huru o te totaiete taata nei e te faanavairaa faufaa
NOA ˈTU e e rave rahi mau orometua ati iuda i roto i te pueraa tupuna o Karl Marx, i te pae o to ˈna metua tane e to to ˈna metua vahine atoa, ua bapetizohia o ˈna i roto i te haapaoraa porotetani i te onoraa o to ˈna matahiti. Aita râ i maoro, ua ite atura o ˈna i to ˈna mauruuru ore i mua i te haapaoraa e te politita, e ua faaite aˈera e, ia ite te huitaata nei i te oaoa, e tia ïa ia ravehia te mau tauiraa rahi i roto i taua nau tuhaa nei.
Tera atoa te manaˈo o te Bibilia. Teie râ, mai te peu e aita te mau tauiraa i titauhia e Marx i afai mai i te tahi maitairaa papu, area te mau tauiraa e tupu i roto i to tatou nei ui, ia au i te mau tohu a te Bibilia, e manuïa mau â ïa ratou e a muri noa ˈtu. Inaha, aita roa ˈtu e feaaraa no nia i teie parau.
Mai te matahiti 1914 iho â râ, ua rave te haapaoraa hape i te mau haamaniiraa toto mai ta ˈna i ore aˈenei i rave i mutaa ihora. Mai reira mai, aita ˈtura te taata i tâuˈa faahou ia ˈna e ua erehia ˈtura o ˈna i te turu ta te huiraatira i horoa noa na no ˈna i mutaa ihora (a hiˈo i na tumu parau e piti na mua ˈtu o teie tuhaa). Area te haapaoraa mau ra, ua ite noa ïa o ˈna i te hoê maraaraa rahi i roto i te roaraa o te mau matahiti.
Eaha râ te ohipa te tiâ i te tupu? Mea ru mau â ia aniani tatou i teie nei mahana e: Eaha te huru o te haapaoraa a muri aˈe ia au i to ˈna huru tahito ra?
Eaha ta te Bibilia e parau ra
Te haamaramarama nei te tahi mau ohipa i tupu i te senekele I o to tatou nei tau i teie uiraa. Eaha te huru a muri aˈe e matara maira i mua i te nunaa no Iseraela i te taime a farii ai oia i te haapaoraa hape? Ua faaite-atea-hia mai e e faatupu Iehova i ta ˈna haavaraa i nia i teie nei nunaa. Tera râ, ua ravehia te mau faanahoraa ia nehenehe te feia i faaohipa noa na i te haapaoraa mau e ora mai i te haamouraahia te faanahoraa ati iuda. Inaha, teie ta Iesu i parau atu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Ia hiˈo ra outou ia Ierusalema i te haaatiraahia e te nuu, ua fatata ïa to ˈna pau ia ite mai outou. Te feia i parahi i Iudea ra, a maue i nia i te mouˈa i reira, e to roto i te oire ra, a haere i rapae.” — Luka 21:20, 21.
I te matahiti 66 o to tatou nei tau, ua haaati aˈera te mau nuu roma ia Ierusalema. Mai te huru ra e ua pau te oire. Teie râ, ua faarue taue ihora te mau nuu faehau ia Ierusalema e inaha, e nehenehe atura ïa ta te mau kerisetiano e horo i te vahi papu. Ua ora anei te nunaa apotata no Iseraela i te faautuaraa? Aita ïa, inaha, e maha matahiti i muri iho, ua haere faahou maira to Roma e aro ia Ierusalema e ua haru ihora i te oire, ma te taparahi ehia rahiraa taata i faaea noa i roto i te oire. E toru matahiti i muri iho, ua topa atoa o Massada, te vahi haapuraa hopea ati iuda. Aita râ te haapaoraa mau, e faaohipahia na e te mau kerisetiano taiva ore, i mou.
I roto i to tatou nei ui, tei mua te hau emepera rahi a te haapaoraa hape i te hoê ati o te fatata roa i te tairi ia ˈna. I teie nei â, te faaineine ra ‘te mau nuu e haaati ra’ i te faatupu i te haavaraa a te Atua. Ia au i te hiˈoraa o te mau nuu roma o te senekele I, o tei faauehia e tapea i te pax romana (hau roma), ua riro atoa ratou ei mauhaa e titauhia ra ia paruru i te hau. Te faaite maira te mau tohu a te Bibilia e e faaohipa o Iehova i te mau nuu tamaˈi a te mau Hau melo o te Faanahonahoraa a te mau Hau amui no te faaoti i ta ˈna ohipa e te amuiraa faaroo kerisetiano, i faahohoˈahia e te Ierusalema tahito ra, e tae noa ˈtu e te toea o Babulonia Rahi. — Apokalupo 17:7, 16.
Afea te reira e tupu ai? Ua papaihia te pahonoraa i roto i te Tesalonia 1, 5:3, e na ô ra e: “E parau hoi te taata e, E hau, e aita e ino, ei reira ra ratou e roohia-noa-hia mai ai e te pohe oioi, mai te vahine hapu ia roohia i te mauiui ra, e e ore roa ratou e ora.”
“Te maˈi pee o te hau”
I te matahiti 1988 ra, ua parau aˈera te papai parau tahito a te Hau marite o George Schultz e: “Te uˈana noa ra te hau na te mau vahi atoa.” Area te hoê taata aravihi i te pae no te politita a te mau hau ěê ra, ua faahiti ïa oia i te parau no te “maˈi pee o te hau”. Teie te uiraa ta te hoê vea hebedoma rahi helemani Die Zeit i faahiti: “E nehenehe anei e manaˈo e e tapao teie na matahiti hoê ahuru hopea o teie senekele ati rahi, i te hopea o te haamouraa e te omuaraa o te hoê anotau hau no te patu-faahou-raa?” Area te vea Time ra, te na ô ra oia e: “Te opuahia ra te hau i rotopu ia Irania e ia Irakia, i Cambodge, i Afghanistan, i Afirika Apatoa e tae roa ˈtu i Marite no ropu.”
I roto i teie matahiti e hope nei, ua faahiti-pinepine-hia atoa i te parau no te hau. Teie te parau i papaihia e te hoê papai vea a te vea helemani ra Süddeutsche Zeitung i te avae febuare ra: “Mai te area matahiti 1985 mai, ua ô atu tatou i roto i te hoê anotau i reira te mau puai rahi i te raveraa i te hoê ohipa rahi aˈe i te faaore-noa-raa i te feii. (...) Aita e vahi o te fenua nei i reira aore te manaˈo o na puai rahi toopiti ra i tuea. (...) Inaha, mea maitai roa te opuaraa no a muri aˈe e ua papu maitai atoa na pae e piti nei. A tahi ra te mau faanahoraa maitai e ravehia ˈi i roto i te hoê area taime poto roa.”
Mai te peu e e hoˈi faahou tatou e ono noa matahiti i muri, e ere roa ˈtu te mau opuaraa i te mea maitai, ia au i ta te papai vea o Roy Larson i parau: “I roto i te matahiti 1983, ua tiaoro noa na te mau upoo faatere haapaoraa o te ao nei e ‘E hau, e hau!’, tera râ, aita te hau i tupu.” Ua riro anei te mau ohipa maere mau i tupu na te ao nei i muri iho mai, ei tupuraa o te mau parau a Tesalonia 1, 5:3? Eita ta tatou e nehenehe e parau. Teie râ, mea papu maitai e, i teie mahana, i te avae titema 1989, ua piri roa tatou i te taime e ite ai tatou i te tupuraa o te tuô “Hau e aita e ino”.
Te haa nei te mau upoo faatere haapaoraa — No te aha?
Mai ta Larson e faaite ra, ua faaô roa te mau upoo faatere haapaoraa ia ratou i roto i te maimiraa i te hau. Ma te faataa faahou mai i ta ˈna tuatapaparaa no nia i te matahiti 1983, ua faahiti oia i te “tere pereninaraa no te hau” o tei aratai i te pâpa Ioane-Paulo II i Marite no ropu e i Antilles. I taua matahiti ra, ua fariihia te hoê rata faaroo, “Te titauraa i te hau”, i te apooraa hau fenua a te mau epikopo katolika marite. I muri noa iho, ua farii aˈera te mau tia no hau atu i te 300 Ekalesia tei haere mai 100 fenua mai, i te hoê opuaraa mai teie te huru i te onoraa o te rururaa rahi a te Apooraa eukumene a te mau Ekalesia. E rave rahi mau pǔpǔ evanelia tei faaô atoa ˈtu ia ratou i roto i te ohipa o ta Larson e parau ra “te tapitapiraa rahi no te hau”.
I te taime a haamauhia ˈi oia i te matahiti 1948 e i te taime a tupu ai ta ˈna apooraa no 1966, ua patoi uˈana aˈera te Apooraa eukumene a te mau Ekalesia i te faaohiparaa i te mau mauhaa tamaˈi apî. Oia atoa, ua faaô atu te mau ahuru rahiraa ekalesiatiko e feia tuatapapa i te parau no nia i te Atua i roto i te hoê aroraa no te haamau i te hau, mai te taata porotetani e tuatapapa ra i te parau no nia i te Atua o Helmut Gollwitzer. I roto i te hoê tumu parau i neneihia i te omuaraa o teie matahiti no te 80raa o te oroa fanauraa o Gollwitzer, ua faahiti te hoê vea hebedoma porotetani no Helevetia i teie taata Helemani mai te hoê “taata tuatapapa i te parau no nia i te Atua e faaite tahaa ra i to ˈna manaˈo i te pae politita, o te aro tamau nei no te haamau i te hau”. Te na ô faahou ra teie vea e: “Na roto i ta ˈna haapiiraa e to ˈna itoito i te pae politita, ua faaohipa o ˈna i te hoê mana rahi i nia i te mau taata tuatapapa i te parau faaroo e rave rahi, e tae noa ˈtu i nia i te pǔpǔ e aro ra no te hau i roto i te Ekalesia.”
Ia au i ta ˈna Pǎpǎ ture, te titauhia ra te mau Hau amui ia “paruru i te hau e te ino ore na te ao nei”, e no reira, ua faaoti teie faanahonahoraa i te matahiti 1986 ei Matahiti no te hau na te ao nei. Ia au i te mau parau i faahitihia na mua ˈtu, eita iho â ïa e maerehia i te mea e ua turu o Babulonia Rahi ma te itoito mau i teie faanahoraa. I taua matahiti ra, ua putuputu te pâpa, te arii epikopo no Cantorbéry, e oia atoa e 700 mau upoo faatere haapaoraa — tei roto atoa te mau “kerisetiano”, te feia faaroo i te Bouddha, te mau hindous, te mau mahometa, te feia animistes no Afirika, te mau Inidia marite, te mau ati iuda, te mau sikhs, te mau zoroastriens, te mau shintoïstes e te mau jaïns —, i Assise, aita i atea roa ia Roma, no te pure ia haamauhia te hau.
I te avae tenuare 1989 ra, ua faaite te Sunday Telegraph no Sydney e ua putuputu te “feia faaroo i te Bouddha, te mau kerisetiano, te mau hindous, te mau ati iuda, te mau mahometa, te mau sikhs, te mau porotetani unitaires, te feia faaroo ia Confucius, te mau jaïns, te mau shintoïstes, te mau taoïstes, te mau zoroastriens, e oia atoa te mau melo o te faaroo bahaïe e te faaroo rāja-yoga”, i Melbourne no te paeraa o te Apooraa rahi a te mau haapaoraa no te haamau i te hau. Teie te tahi tapao papu, “ua faˈi na hau atu i te 600 tia no 85 fenua (...) e, ua riro te mau feiiraa no roto mai i te mau taa-ê-raa i te pae faaroo ei hoê o te mau tumu matamua e tupu ai te tamaˈi mai mutaa ihora mai â, e mea peapea roa ïa te reira”.
Te haapapu ra te faaôraa ˈtu te haapaoraa ia ˈna i roto i te maimiraa i te hau i teie parau a Dag Hammarskjöld, papai parau rahi tahito a te mau Hau amui: “Te haere apipiti nei te Faanahonahoraa [a te mau Hau amui] e te mau Ekalesia no te turu atu i te tutavaraa a te mau taata itoito atoa, ma te ore e haapao i ta ratou mau tiaturiraa aore ra to ratou faaroo, no te haamau i te hau i nia i te fenua nei.”
Tera râ, e aratai tia ˈtu ta ˈna mau patoiraa, ta ˈna mau faaiteiteraa, e tae noa ˈtu ta ˈna mau ravea aravihi roa ˈˈe no te faaô atu ia ˈna i roto i te ohipa politita, ia Babulonia Rahi i to ˈna paua. Inaha, ua riro ê na ta ˈna mau ohipa e rave ra ei tumu no te mau feiiraa ino roa, mai ta Albert Nolan, te hoê taata dominicain no Afirika Apatoa i farii aita i maoro aˈenei: “No te haamau i te hau, ia au i te hinaaro o te Atua, hoê noa ïa ravea papu: te faaôraa ˈtu ïa i roto i te aroraa. (...) Mai te peu e e hinaaro tatou e upootia i te faaiti mai i te mau mauhaa tamaˈi, aita te aroraa ˈtu i te hau faatere e nehenehe e apehia.”
Ia tamau noa ïa o Babulonia Rahi i te taˈi no te haamau i te hau. Ia tamau noa te pâpa i te faatae i ta ˈna parau aroha matauhia urbi et orbi (i te oire [no Roma] e i te ao taatoa nei) ia tupu te mau oroa no Noela e no te Pakate. Ia tamau noa oia i te tiaturi, mai i te avae me i mairi aˈenei, e ua riro te mataˈi haumǎrû e puhi ra i nia i te mau auraa politita ei pahonoraa a te Atua i te mau pure a te mau “kerisetiano”. Noa ˈtu e e tahana noa o Babulonia Rahi i ta ˈna mau parau no te hau e ia faahua parau o ˈna e te fanaˈo ra oia i te farii-maitai-raa o te Atua, eita roa ta ˈna mau ohipa haamanii toto i rave i mutaa ihora e faaorehia. Te haapapu ra hoi teie mau ohipa e na ˈna e haafifi ra i te haamauraahia te hau — te hau i rotopu i te taata, te hau atoa râ i rotopu i te taata e te Atua. Na roto i te hoê huru ite-maitai-hia aore ra na roto i te tahi ravea huna, ua riro o Babulonia Rahi ei tumu no te mau fifi atoa o te huitaata nei!
Auê te maamaa e ia ite tatou i te haapaoraa hape i te tamau-noa-raa i te aro, ma te tahoê atu i te mau Hau amui no te haamau i ‘te hau e te ino ore’ o te aratai tia ˈtu ia ˈna i roto i te haamouraa! Ia faaore-roa-hia te haapaoraa hape, e faahanahanahia ïa te Atua o te haapaoraa mau, o tei parau e: “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.” — Galatia 6:7.
Eiaha e haamaoro: A horo ia ora outou!
Fatata roa te haapaoraa hape i te faautuahia! Te ravea hoê roa e noaa ˈi te ora, o te faarueraa ïa ia ˈna ma te ore e haamaoro (Apokalupo 18:4). Ua haamata ê i te taiohia te taime e toe nei hou to ˈna haamouraa.
Ia tamâ-roa-hia to tatou palaneta nehenehe mau ra i te haapaoraa hape e te here aiˈa faaroo, e vai noa mai ïa te haamoriraa mau i raro aˈe i te faatereraa a te hau a te Atua. Auê ïa oraraa faahiahia mau e matara ra i mua i te mau taata atoa e ora ˈtu i taua mau tauiraa rahi ra! O outou atoa anei to roto i taua mau taata nei? E hinaaro anei outou e fanaˈo e a muri noa ˈtu i “Te haviti mure ore o te haapaoraa mau”? Mai te peu e e, e haapii ïa outou e eaha te tia ia rave i roto i te tumu parau hopea o teie anairaa tumu parau, i muri nei.
[Nota i raro i te api]
a Te faataa ra te buka Te Apokalupo: ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei!, i neneihia i te matahiti 1988 (na roto i te reo farani) e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., e mea nafea te reira e tupu ai.
[Hohoˈa i te api 18]
Te pu a te mau Hau amui, i New York, e te hoê tii e faahohoˈa ra i te hau na te ao nei — te hoê taata e tiapai ra i te hoê ˈoˈe ei auri arote.