Te maimiraa i te hau e te ino ore
Ia au i to ratou naturaraa, te titau nei iho â te mau taata i te hau e te oraraa peapea ore, tera râ, mea pinepine, aita taua titauraa nei i haamâhahia i roto i te roaraa o te Aamu. Teie râ, i te mau matahiti i mairi aˈenei, ua itehia mai te mau ohipa faahiahia mau i te pae no te maimiraa i te hau, mai ta te mau parau i muri nei e faaite ra:
1985: (Atopa) Ua faatupu te mau Hau amui i te oroa no te faahanahana i to ratou haamauraahia a 40 matahiti i teie nei e ua faaoti ratou i te matahiti 1986 ei Matahiti no te hau na te ao atoa nei.
(Novema) Ua farerei o Gorbatchev Tane e o Reagan Tane i te farereiraa matamua a te mau nunaa puai rahi tei haamauhia a ono matahiti i teie nei; ua faahiti o Reagan Tane i te parau no te hoê “haamataraa apî”.
1986: (Tenuare) Ua ani o Gorbatchev Tane e ia faaorehia te mau mauhaa tamaˈi atomi atoa mai teie atu nei e tae roa ˈtu i te matahiti 2000.
(Setepa) Ua tarimahia te hoê faaauraa parau i te Apooraa no nia i te ino ore e te tahoêraa i Europa (o tei haaputuputu mai e 35 nunaa, oia hoi te fenua Marite, te Canada, te fenua Rusia e te mau Hau faatere atoa no Europa maori râ o Albanie) no te faaiti i te haamǎtaˈuraa o te hoê tamaˈi e tupu hape noa ˈtu.
(Atopa) Aita te farereiraa Reagan-Gorbatchev i Islande i manuïa, noa ˈtu e, ia au i te faatere rusia, fatata roa “te mau opuaraa rahi aita i itehia aˈenei i roto i te Aamu” i te faaotihia.
1987: (Tenuare) Ia hiˈohia te politita a te glasnost (te huna-ore-raa i te ohipa), mai te huru ra e e haamata te hoê anotau apî i te fenua Rusia.
(Mati) I roto i te roaraa e 12 matahiti, a tahi ra te hoê faatere hau matamua beretane e tere ai i Moscou.
(Titema) Ua tarima o Gorbatchev Tane e o Reagan Tane i te hoê faaauraa parau F.N.I. (Puai atomi atearaa aifaito noa.)
1988: (Mati) Ua tarima te Nicaragua e te mau contras patoi i te mau communistes i te hoê parau no te faaea i te aroraa, o te omuaraa ïa o te mau faaauraa parau no te faaore roa i te tamaˈi.
(Eperera) Ua faaite te fenua Rusia e e faarue ta ˈna mau nuu i te fenua Afghanistan i te avae febuare 1989. Ua farii te fenua Etiopia e te fenua Somalie e e faaea raua i te tamaˈi.
(Me) Ua faaite te fenua Viêt Nam e e faarue e 50000 o ta ˈna mau faehau i te fenua Cambodge hou te hopea matahiti, e te toea o te faehau ra, e faarue mai ïa ratou i te matahiti 1990.
(Tiunu) Ua parau te faatere hau matamua no Auteralia o Bob Hawke no nia i te farereiraa Gorbatchev-Reagan i Moscou e: “A tahi ra i roto i te tau i muri aˈe i te tamaˈi, e itehia ˈi te mau tapao papu e faaite ra e te fa maira te hoê ao o te nehenehe e ora ma te patu i te tahi ohipa i roto i te hau.”
(Tiurai) Ua faaite te fenua Irania e te farii ra oia i te opuaraa a te mau Hau amui e ani ra e ia faaea te mau aroraa i roto i te tamaˈi i rotopu ia Irania e o Irakia, e tamau noa ra mai e vau matahiti mai â.
(Atete) Ua farii te fenua Marite, mai tei ravehia e te fenua Rusia aita i maoro aˈenei, e aufau atu na te mau Hau amui ta ratou tuhaa, no te tauturu i teie taatiraa ia faaore i ta ˈna mau fifi i te pae moni ma te horoa ˈtu i te hoê tiamâraa apî no ˈna.
(Setepa) Ua farii te Maroc e te mau nuu orure hau a te Polisario i te tabula a te mau Hau amui no te faaore i na 13 matahiti tamaˈi i Sahara tooa o te râ.
(Atopa) Ua noaa i te mau taupoo ninamu te re Nobel no te hau. Ua faaore te fenua Libye e te fenua Tchad i te tamaˈi i rotopu ia raua e rave rahi matahiti i teie nei.
(Titema) I te mau Hau amui, ua faaite o Mikhaïl Gorbatchev e e faaiti o ˈna i to ˈna aˈe pae i te mau nuu rusia i roto na matahiti e piti i mua nei, e oia atoa e faarue te hoê pae o te mau nuu e e tatarahia te mau pereoo pâ auri e vai ra i Tchécoslovaquie, i Hongrie e i Repubilita demotaratia helemani. Ua faaea o Afirika Apatoa, o Namibie e o Cuba i te tamaˈi i muri aˈe e 22 matahiti to ratou tamaˈi-noa-raa, i to ratou fariiraa i te hoê opuaraa a te mau Hau amui e haamata i te 1 no eperera 1989, o te hope na roto i te tiamâraa mai te fenua Namibie. Te hoˈiraa ˈtu, mai teie atu nei e tae roa ˈtu i te 1 no novema, hau atu i te afaraa o te mau nuu no Cuba e vai ra i Angola (oia hoi hau atu i te 25000 taata), inaha, e faarue mai te taatoaraa o te mau nuu i teie fenua hou te 1 no tiurai 1991. Ua farii te fenua Marite i te faaau i te parau e te Faanahonahoraa o te faatiamâraa i te fenua Palatetina, i muri aˈe i to Yasser Arafat haapapuraa i te tiaraa o Iseraela ia “vai hau noa oia ma te ino ore”.
1989: (Tenuare) Ua farii hoê hanere e maha ahuru ma iva nunaa i tae atu i te Apooraa no Paris no nia i te mau mauhaa taero, i te rave i te hoê ohipa ru no te opani i te maimiraa, te hamaniraa, te haapueraa e te haaparareraa i te mau mauhaa taero.
(Febuare) Ua tǎpǔ te mau fenua Costa Rica, Honduras, Salvador, Nicaragua e Guatemala na roto i te hoê parau papai e haamau i te hau i Marite no ropu. Ua faaite te pǔpǔ orure hau rahi roa ˈˈe no Colombie, te mau F.A.R.C. (Mau nuu faehau orure hau no Colombie) e faaea i te mau aroraa, e tapao te reira no te hoperaa o na 35 matahiti tamaˈiraa.
(Mati) I Vienne, ua haamata te mau faatere hau no te mau Ohipa ěê no 35 mau nunaa, i te mau tauaparauraa no nia i te mau nuu tamaˈi i Europa, no te faaiti i te mau nuu faehau e vai ra i Europa.
(Eperera) Ua faaite te fenua Viêt Nam e e faarue mai te taatoaraa o to ˈna mau nuu i te fenua Cambodge hou te 30 no setepa.
(Me) Ua haamata te fenua Hongrie i te vavahi i te otia auri taratara e faataa ê ra ia ˈna i te fenua Auteteria a 40 matahiti i teie nei. I te farereiraa matamua i roto i te pae tinito e te pae rusia i roto i te roaraa e 30 matahiti, ua faaite to Rusia e e faaiti ratou i te rahiraa o ta ratou mau nuu i Asia. Ua haamata te fenua Rusia i te faahoˈi mai i to ˈna aˈe pae, i te hoê tuhaa o to ˈna mau nuu e ta ˈna mau mauhaa tamaˈi e vai ra i Europa Hitia o te râ.
(Tiunu) Ua faaite o George Bush i to ˈna hinaaro e faaiti mai i te mau nuu faehau mai teie atu nei e tae roa ˈtu i te matahiti 1992, e oia atoa te mau pereoo pâ auri, te mau mauhaa tamaˈi e te mau manureva tamaˈi i Europa; teie ta te hoê vea i parau: “E nehenehe teie ohipa e tatara i te uputa no te hoê faaitiraa hau roa ˈtu â o te mau mauhaa mai te hopearaa mai â o te Piti o te tamaˈi rahi.”
(Atete) E pae nunaa no Marite no ropu tei afaro no nia i te hoê tabula ohipa no te faaore i te mau aroraa i Nicaragua.
Noa ˈtu teie mau ohipa apî faahiahia mau, e rave rahi mau fenua tei ore â i ite i te hau. I Irilane Apatoerau, i Lebanona, i Soudan, i Sri Lanka, i Afghanistan e i Philipino, no te faahiti noa i teie mau nunaa, te tamau noa nei te mau aroraa faehau i te haapohe i te taata. No reira, noa ˈtu e e rave rahi mau taata i teie mahana o te tiaturi nei e e haamauhia te hau, eita e tia ia moehia ia tatou e te tamau noa ra te piti o te taata horo puaahorofenua o te Apokalupo, tei nia oia i te hoê “puaahorofenua uteute” e faataipe ra i te tamaˈi, i ta ˈna hororaa na te fenua atoa nei. — Apokalupo 6:3, 4.