Te uiui nei te mau taurearea . . .
Eaha ta ˈu e nehenehe e rave ia tatamaˈi anaˈe to ˈu mau metua?
‘IA faaooo e ia hamani ino’ te tane e te vahine o ta outou i here roa ˈˈe ‘raua raua iho’ na roto i te mau parau mauiui mau, e nehenehe te oraraa e riro ei mea teimaha roa ia ora i te mau mahana atoa (Galatia 5:15). Oia mau, e nehenehe atoa te faaipoiporaa maitatai roa ˈˈe e farerei i te “ati”. (Korinetia 1, 7:28.) Teie râ, ia ore anaˈe te mau metua e faaea i te tatamaˈi, ia hamani ino raua te tahi i te tahi, e ia tupai roa atoa ˈtu, aita iho â ïa te oraraa e afaro ra.
No reira, eita ïa e maerehia ia imi vetahi mau taurearea i te mau ravea atoa no te faaafaro i to ratou mau metua, mai teie taurearea e faatia ra e: “Ua haere atura vau i ropu ia raua i to raua tatamaˈiraa ia faaea raua, ua tamata ˈtura vau i te huti i to ˈu metua tane i rapae i te piha.” Ia tupu teie huru ohipa, te faaite nei vetahi pae i to ratou au ore na roto i te mamû-noa-raa. “E tamata vau i te faaea noa i te hiti ia taputô raua, ia ore to ˈu manaˈo ia paruparu roa, o ta te hoê ïa potii i faaite. I muri iho râ, e tatarahapa roa ïa vau no te mea aita vau i tamata i te tauturu ia raua.”
Eaha te tia ia outou ia rave ia tupu noa ˈtu te hoê tatamaˈiraa i rotopu i to outou mau metua?
Eiaha roa ˈtu
Eiaha e faaite i te faatura ore: Mea ohie roa ia ore e faaoromai faahou i te mau metua e taputô noa. Inaha, e ere anei na raua e horoa i te hiˈoraa, eiaha râ na te tamarii? Teie râ, ia faahaehaa atu outou i to outou metua tane aore ra to outou metua vahine, eita e ore e e ino roa ˈtu te mau ohipa. Te mea faufaa roa ˈtu â, te faaue nei te Atua ra o Iehova i te feia apî ia faatura i to ratou mau metua e ia auraro atu ia raua, noa ˈtu e mea fifi roa ia na reira ia hiˈohia to raua haerea. — Exodo 20:12, hiˈo Maseli 30:17.
Eiaha e maiti i te hoê pae: “I te tahi taime, ia tatamaˈi to ˈu mau metua, o ta te hoê potii apî ïa e faataa ra, e ani mai hoê i to ˈu manaˈo. I reira, eita ïa vau e taa faahou e nafea râ.” Parau mau, mai te peu e te faahitihia ra to outou parau i roto i te peapea, mea maitai aˈe paha ia pahono atu na roto i te tahi parau mǎrû e te faatura. — Maseli 15:1.
E kerisetiano anei te hoê o to outou mau metua area te tahi ra, eita ïa? E nehenehe te mau peapea e tupu no te tahi fifi i te pae faaroo, e e titau paha te reira ia outou ia turu i te mea tia i te pae o to outou metua e mǎtaˈu ra i te Atua (Mataio 10:34-37). I reira atoa râ, e tia ia outou ia faaite i te parau “ma te mǎrû e te auraro maite atu”. Peneiaˈe paha i te hoê mahana, ia na reira outou, e manuïa outou i te faataui i te huru o to outou metua tane aore ra to outou metua vahine aita to roto i te parau mau. — Petero 1, 3:15.
Teie râ, mai te peu e mea papu maitai e aita ta outou e ohipa i roto i te peapea, mea maitai aˈe ia ore outou e faaô atu i roto i to raua fifia. No nia i teie tumu parau, teie te faaararaa e itehia ra i roto i te Maseli 26:17: “Mai tei haru noa i te tariˈa o te urî ra, oia te taata tapae noa i ta vetahi ê ra avauraa.” Ia maiti outou i te hoê pae, e riro paha outou i te haamauiui i te hoê o to outou metua e tatamaˈi ra; e peneiaˈe paha, eita o ˈna e tâuˈa faahou mai ia outou.
Hau atu, te faaôraa ˈtu i roto i te peapea, o te hinaaroraa ïa “e faatitiaifaro i te hoê fifi e ore e vî” ia outou, o ta Mitchell Rosen, taata aravihi i te pae no te utuafare fetii, i parau i roto i te vea beretane ’Teen. Te na ô faahou ra oia e “te amui ra” te mau tatamaˈiraa i rotopu i na hoa faaipoipohia “e rave rahi mau tumu; mea hohonu roa ˈtu â i te hinaaro-noa-raa e ite e o vai tei hape e o vai tei tano”. Inaha, mea pinepine teie mau tatamaˈiraa i te riro ei faaiteraa i te mau peapea e te inoino i tapea-noa-hia i roto i te roaraa o te mau matahiti. No reira, ia amuamu to outou metua tane aore ra to outou metua vahine no te mea aitâ te maa i ineine atura aore ra aita te vahi horoiraa mata i horohoroihia, e nehenehe to ˈna riri e huna i te hoê iria hohonu roa ˈtu â.
Teie te aˈoraa a te Bibilia: “Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei.” (Roma 12:18). No reira, a tamata na i te ore e turu i te hoê pae aore ra i te tahi. E nafea râ outou mai te peu e e turai to outou mau metua ia outou ia maiti i te hoê pae? “O tei ore e ru i te parau ra, ua noaa ia ˈna te ite”, o ta te mau Papai ïa e parau ra (Maseli 17:27). No reira, eiaha e faaite i to outou manaˈo e, hau atu â, eiaha e faaite atu ma te tuôtuô noa. E nehenehe paha outou e faaite mǎrû noa ˈtu i to outou manaˈo tatarahapa i te na ôraa ˈtu e: ‘Papa e mama, mea here roa na ˈu ia orua toopiti atoa ra. Tera râ, eiaha roa ˈtu orua e ani mai ia ˈu ia turu i te hoê i rotopu ia orua. Na orua iho â e faaafaro i to orua peapea.’
Eiaha e faaô atu ia outou i roto i te tatamaˈiraa: E piti reo feii, ua navai roa ïa; no te aha e faaô ai i te tahi atu reo? Aita anei te Maseli 15:18 e parau ra e: “Te taata riri noa ra, e faatupu ïa i te tamaˈi; o tei ore râ e ru i te riri ra, e hau ïa tamaˈi ia ˈna.” Eiaha roa e farii i te faaô atu i roto i te tatamaˈiraa. I te tahi aˈe pae, ia ite outou e e tupu te tamaˈi, a haamanaˈo na i te Maseli 17:14: “E au te matamehai o te avau i te amaharaa pape ra: e faarue râ i te avau ra, a riro ei parau faaino.”
E nehenehe outou e faaite mǎrû noa ˈtu i to outou manaˈo tatarahapa e e haere atu ai i roto i to outou piha no te taio, no te tuatapapa i te tahi parau aore ra no te faaroo i te upaupa. Aore ra, e taime tano paha no te haere atu e farerei i te hoê hoa. Ia imi outou i te hoê ohipa maitatai e rave, eita ïa outou e ite atu i te tatamaˈiraa e e tauturu te reira ia outou ia taui i to outou manaˈo.
Eiaha e faariro ia outou ei aˈo i roto i na hoa faaipoipo: Mai ta te hoê maseli e parau ra, te vai ra te “mârôraa e au i te teˈa auri o te pare ra”. (Maseli 18:19.) E pinepine te mau metua e tatamaˈi noa i te faatupu i te tahi patu o te riri mai “te teˈa auri o te pare ra” te paari. Ua noaa anei ia outou i te ite e te aravihi o te oraraa no te tauturu ia raua ia vavahi i teie nei patu? Aita paha.
Ia hinaaro outou e faatitiaifaro i te mau fifi i roto i te faaipoiporaa o to outou na metua, e nehenehe ïa outou e faaino roa ˈtu â i te mau ohipa. Teie hoi te taiohia i roto i te Maseli 13:10: “Tei te teoteo anaˈe ra e tupu ai te tamaˈi; area te feia i faaroo i te aˈo ra te reira te paari.” Oia mau, mea papu aˈe e e arai to outou na metua i to raua fifi mai te peu e e paraparau raua o raua anaˈe. — Hiˈo Maseli 25:9.
Hau atu, ia faariro outou ia outou mai te hoê arai i rotopu i to outou na metua, e riro te reira i te haaparuparu roa ia outou. I roto i ta ˈna buka Te mau fifi o te taurearearaa (beretane), te faahiti ra Carolyn McClenahan Wesson i te parau no te hoê tamahine, o Cora, o tei tamata i te horoa i te tahi aˈoraa na to ˈna nau metua. Eaha te ohipa i tupu? Ua maitai te mau auraa i rotopu i to ˈna na metua, area o Cora ra, ua haamata aˈera to ˈna opu i te mauiui. Te na ô ra te vahine papai buka e: “A vaiiho i to outou mau metua ia faaruru i to raua fifi. Mea fifi roa te oraraa o te hoê taurearea, eiaha ïa e haafifi roa ˈtu â.”
Eiaha e faaaro i to outou mau metua na roto i te faaohiparaa i to outou mana i nia ia raua: Te tamata nei vetahi mau taurearea i te faaohipa i te iria i roto i te utuafare fetii ia fanaˈo ratou i te tahi mea. Ia ore anaˈe to ratou metua vahine e farii i te tahi mea ia ratou, e haere atu ratou e faaamuamu i to ratou metua tane ia faatia oia i ta ratou e hinaaro ra. Peneiaˈe paha, te taurearea e na reira i te rave, e noaa ïa ia ˈna te tahi tiamâraa rahi aˈe, teie râ, i muri iho, e rahi roa ˈtu te fifi. Eita te tamarii e faatura mau ra i to ˈna na metua e rave i teie faaohiparaa tia ore o to ˈna mana i nia i to ˈna mau metua.
Eiaha e faaino roa ˈtu â i te fifi: Ia faahupehupe outou aore ra ia iria noa outou, ia rave outou i te ohipa ino i te fare haapiiraa aore ra ia ore outou e haapao i ta outou ohipa i te fare haapiiraa, eita ïa outou e arai i te fifi. A amo i ta outou hopoia, e eiaha ïa no te mea e te farerei ra to outou mau metua i te fifi, e riro atoa ïa outou ei tamarii upoo etaeta. A faaitoito i te rave i te tahi ohipa faufaa na roto i te faaiteraa i to outou manaˈo tahoê.
Nafea ia faaoromai i te mau fifi i roto i te utuafare
Eiaha outou e manaˈo e e taui outou i to outou mau metua. Teie râ, e nehenehe outou e tamata i te faaohipa i te hoê mana maitatai i nia ia raua. A faaitoito i te faaite i te manaˈo maitai e te oaoa. A haamanaˈo na e “e tapoˈi [te aroha] i te mau mea atoa ra, e faaroo i te mau mea atoa ra, e tiai i te mau mea atoa ra, e haamahu i te mau mea atoa ra”. (Korinetia 1, 13:7.) A pure noa ma te tuutuu ore ia maitai te mau ohipa (Philipi 4:6, 7). Te horoa ra o Clayton Barbeau, taata tuatapapa i te pae no te utuafare fetii, i teie aˈoraa: “A faaite atu [i to outou mau metua] tataitahi e te here ra outou ia raua toopiti atoa ra.” E navai noa paha te reira no te faatopa i te hau.
E nehenehe atoa outou e tamata i te faaitoito i to outou metua ia ani i te tauturu, eiaha râ e na reira atu i te parau ia tupu anaˈe te tamaˈi. Inaha te faahiti ra te Maseli 25:11 i te parau “ia parauhia i te taime mau ra”. Mea maitai aˈe paha ia tiai ia topa te hau e ia ineine to outou mau metua i te faaroo mai ia outou. (Mai te peu e e riri vave noa hoê o to outou metua, a tamata i te paraparau atu i te metua i ineine aˈe i te tauaparau ma te hau no nia i te fifi.)
A tahi, a parau atu e te here ra outou ia raua. I muri iho, a faaite atu ma te mǎrû e mea mauiui roa na outou ta raua mau peapea. E ere i te mea ohie. Mai ta Sara Gilbert i faˈi i roto i ta ˈna buka Fifi i roto i te utuafare (beretane), e pahono mai paha raua e ‘e ere te ohipa na oe’. Teie râ, “a haapapu maitai atu e e ohipa atoa na outou”, o ta ˈna ïa e parau ra. A faaite atu e mea riaria roa na outou ia taputô raua, e mauiui roa outou, aore ra mea riri roa na outou; aita outou e imi ra i te faaô atu i roto i ta raua ohipa, teie râ, te faaino ra ta raua mau tatamaˈiraa i to outou oraraa! A faaitoito atu ia raua ia haere e ani i te tauturu, peneiaˈe paha i te hoê matahiapo o te amuiraa o ta raua e tiaturi rab.
Ia tuuhia raua i mua i te mau faahopearaa o ta raua mau tatamaˈiraa, e riro paha to outou mau metua i te hinaaro e rave i te mau tutavaraa no te faatitiaifaro i to raua fifi, e peneiaˈe paha, e faaea atoa raua i te tatamaˈi?
[Nota i raro i te api]
a Aita matou e faahiti ra i ǒ nei i te mau huru tupuraa i reira e haamǎtaˈu ai te hoê metua tane hamani ino e rave ino o ˈna i te mau melo o to ˈna utuafare. I reira ra, e titauhia paha ia haere atu ratou e ani i te tauturu i rapae i te utuafare, no te paruru i to ratou maitairaa i te pae tino.
b Mai te peu e eita to outou mau metua e faaite i te manaˈo papu aore ra eita raua e faaroo mai ia outou, mea maitai paha ia haere atu e faaite i to outou manaˈo i te hoê kerisetiano paari. Eita e tia ia faaô mai o ˈna i roto i te oraraa faaipoipo o to outou mau metua, teie râ, e nehenehe ta ˈna e tauturu ia outou i te pae morare e e horoa mai i te mau aˈoraa maitatai roa.
[Hohoˈa i te api 14]
E nehenehe anei te mau taurearea e riro ei arai aravihi ia tatamaˈi to ratou mau metua?