Te fatata maira ‘te taime no te faahau’!
“E tau to te mau mea atoa nei, . . . e taime to te tamaˈi, e taime to te faahau.”—KOHELETA 3:1, 8.
1. Eaha te tupuraa huru ê i itehia i te senekele 20 no nia i te tamaˈi e te hau?
E HINAARO iho â te rahiraa o te taata i te hau. Mea iti aˈe te hau i te senekele 20 i te tahi atu senekele i roto i te aamu. No te mea ïa, ma te huru ê, aita i rohihia aˈenei i te faatupu i te hau. I te matahiti 1920, ua haamauhia te Totaiete o te mau Nunaa. I te matahiti 1928, “fatata te mau nunaa atoa o te ao nei . . . o tei farii i te haapae i te tamaˈi ei mauhaa politita aiˈa” tei turu i te Parau faaau Kellogg-Briand, ta te hoê buka faahororaa i parau “te tutavaraa rahi roa ˈˈe no te haamau i te hau i muri aˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua.” I muri iho, i te matahiti 1945, ua haamauhia te faanahonahoraa o te mau Nunaa Amui no te mono i te Totaiete o te mau Nunaa i topa.
2. Eaha te tapao parau-noa-hia a te mau Nunaa Amui, e eaha te faito o to ˈna manuïaraa?
2 Mai te Totaiete, o te haamauraa i te hau na te ao nei te tapao parau-noa-hia a te mau Nunaa Amui. Aita râ i rahi ta ˈna manuïaraa. Parau mau, aita hoê vahi o te ao e faaruru nei i te tamaˈi mai na tamaˈi rahi e piti. Noa ˈtu râ, mea rahi te mau aroraa nainai aˈe o te faaore nei i te hau o te feruriraa o te mau hanere tausani taata, ta ratou mau taoˈa, e mea pinepine to ratou ora. E tiaturi anei tatou e e nehenehe ta te mau Nunaa Amui e faariro i te senekele 21 ei ‘taime no te faahau’?
Te niu o te hau mau
3. No te aha eita te hau mau e nehenehe e tupu amui e te riri rahi?
3 Eita e navai te faatia-noa-raa ia tupu te hau i rotopu i te taata e te nunaa. E nehenehe mau anei te hoê taata e parahi hau noa e te tahi atu taata ta ˈna e riri ra? Eita ïa ia au i te Ioane 1, 3:15: “O tei riri i tana taeae ra, e taparahi taata ïa.” Mai ta te aamu i mairi aˈenei e haapapu ra, e faatupu ohie te riri rahi i te mau ohipa haavî uˈana.
4. O vai ma anaˈe te ite i te hau, e no te aha?
4 I te mea e e “Atua hau” o Iehova, o te feia noa ïa o te here ra i te Atua e o te auraro hohonu ra i ta ˈna mau faaueraa tumu tia te ite i te hau. Papu maitai, eita Iehova e horoa i te hau i te taata atoa. “Aore roa o te paieti ore ra e hau, te na reira maira tau Atua.” No te mea ïa te patoi nei te feia ino ia arataihia ratou e te varua moˈa o te Atua, o te faahotu i te hau.—Roma 15:33; Isaia 57:21; Galatia 5:22.
5. Eita e tia i te mau Kerisetiano mau ia rave i te aha?
5 Eita e tia i te mau Kerisetiano mau ia aro atu i to ratou taata-tupu—mai ta te mau faahua Kerisetiano i rave pinepine na i te senekele 20 iho â râ. (Iakobo 4:1-4) Parau mau, te aro nei ratou i te mau haapiiraa e faahohoˈa hape ra i te Atua, ua opuahia râ teie tamaˈi no te tauturu i te taata, eiaha no te faaino ia ratou. Aita roa ˈtu te hamani-ino-raa ia vetahi ê no te mau taa-ê-raa i te pae faaroo aore ra te rave-ino-raa i te pae tino no te mau tumu here aiˈa e tuati ra e te Kerisetianoraa mau. “Peneiaˈe o te tia ra,” ta Paulo ïa i faaue i te mau Kerisetiano no Roma, “e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei.”—Roma 12:17-19; Timoteo 2, 2:24, 25.
6. Ihea noa e itehia ˈi te hau mau i teie mahana?
6 I teie mahana, e ite-noa-hia te hau ta te Atua i horoa i rotopu i te feia e haamori mau ra ia Iehova. (Salamo 119:165; Isaia 48:18) Aita te mau taa-ê-raa i te pae politita e haapeapea ra i to ratou tahoêraa, no te mea aita ratou e faaô ra i roto i te mau ohipa politita i te mau vahi atoa. (Ioane 15:19; 17:14) No te mea e ua “ati maite” ratou “ma te aau hoê e te manaˈo hoê,” aita te mau taa-ê-raa i te pae faaroo e haafifi ra i to ratou hau. (Korinetia 1, 1:10) Te hau e fanaˈohia ra e te mau Ite no Iehova, e semeio ïa i teie nei tau, ta te Atua i faatupu ia au i ta ˈna parau tǎpǔ: “E faariro vau i to mau hiˈopoa ra ei hau; e to mau titau taoˈa ra, ei parau-tia.”—Isaia 60:17; Hebera 8:10.
No te aha “e taime to te tamaˈi”?
7, 8. (a) Noa ˈtu e tei roto ratou i te hau, nafea te mau Ite no Iehova ia hiˈo i teie nei tau? (b) Eaha te mauhaa matamua i roto i te tamaˈi a te hoê Kerisetiano?
7 Noa ˈtu e tei roto ratou i te hau, te hiˈo nei te mau Ite no Iehova i teie tau na mua roa ei ‘taime no te tamaˈi.’ Parau mau, e ere i te hoê tamaˈi i te pae tino, no te mea eita te faaheporaa ia vetahi ê ia farii i te poroi Bibilia ma te ˈoˈe e tuati e te titau-manihini-raa a te Atua i ‘tei hinaaro ia rave noa mai i te pape ora.’ (Apokalupo 22:17) Aita e faatauiraa faaroo faahepo i ǒ nei! Te tamaˈi a te mau Ite no Iehova, e tamaˈi pae varua ïa. Teie ta Paulo i papai: “E ere hoi ta matou nei mauhaa tamaˈi i ta te tino, e mauhaa puai rahi râ i te Atua, i te huriraa i te mau pare i raro.”—Korinetia 2, 10:4; Timoteo 1, 1:18.
8 O ‘te ˈoˈe a te varua, oia hoi te parau a te Atua’ ra ‘ta tatou nei mauhaa tamaˈi’ matamua. (Ephesia 6:17) Mea puai teie ˈoˈe. “E mea ora hoi te parau a te Atua, e te puai rahi, e te ooi rahi hoi to te reira i to te ˈoˈe mata piti ra, i te putapupu-roa-raa hoi e taa ê noa ˈtu te [nephe] e te [varua], e te tiaatiraa e te puo ivi aa, e te hiˈopoa hoi i te manaˈo e te opua o te [mafatu] ra.” (Hebera 4:12; MN) Ia rave ratou i teie ˈoˈe, e nehenehe te mau Kerisetiano e huri i ‘te feruriraa teoteo e te mau mea teitei atoa tei faateitei ia ore ia noaa te ite i te Atua’ i raro. (Korinetia 2, 10:5) Maoti te reira, e nehenehe ratou e faaite tahaa i te mau haapiiraa hape, te mau peu iino, e te mau philosophia e faaite ra i te paari o te taata eiaha to te Atua.—Korinetia 1, 2:6-8; Ephesia 6:11-13.
9. No te aha eita tatou e haamarirau i roto i ta tatou tamaˈi i te tino hara?
9 O te aroraa i te tino hara te tahi atu huru tamaˈi i te pae varua. Te pee ra te mau Kerisetiano i te hiˈoraa o Paulo, o tei faˈi e: “Te moto nei râ vau i tau tino ia vi; o te riro noa ˈtu hoi au o tei aˈo ia vetahi ê ra, ei taata ite-ore-hia mai.” (Korinetia 1, 9:27) Ua aˈohia te mau Kerisetiano no Kolosa ia uumi i to ratou “mau melo i te mau mea o teie nei ao, mai te faaturi, te parau faufau ra, te paia ra, te hinaaro tia ore ra, e te nounou taoˈa, e haamori idolo ïa.” (Kolosa 3:5) E ua aˈo te taata papai Bibilia ra o Iuda i te mau Kerisetiano “ia mârô maite atu i te faaroo i tuuhia mai i te feia moˈa i mutaa ihora.” (Iuda 3) Eaha ïa te tia ia tatou ia rave? Te pahono ra Paulo e: “Ia haapao hoi outou i ta te tino ra, e pohe ïa outou; ia tinai râ outou i ta te tino ra i te [v]arua, e ora ïa outou.” (Roma 8:13) Ia au i teie mau parau maramarama maitai, eiaha tatou e faaea i te aro i te mau hinaaro iino.
10. Eaha tei tupu i te matahiti 1914, o te aratai i teihea tupuraa e fatata roa maira?
10 Te tahi atu tumu e manaˈo ai tatou e e taime teie mahana no te tamaˈi, oia ïa te fatata maira “te mahana tahooraa na to tatou Atua.” (Isaia 61:1, 2) I te matahiti 1914, ua tae i te taime ta Iehova i faataa no te haamau i te Basileia Mesia e no te faatia i te reira ia aro puai i te faanahoraa a Satani. I taua taime ra, ua hope te area taime i vaiihohia e ia tamatamata te taata i te mau faatereraa ma te faataa ê mai i te Atua. Maoti i te farii i te Faatere Mesia a te Atua, te tamau noa ra te rahiraa o te taata i te patoi ia ˈna, mai i te senekele matamua ra. (Ohipa 28:27) No reira, no te mea e te patoihia ra te Basileia, ua tia ˈtura i te Mesia ia ‘arii i rotopu i to ˈna mau enemi.’ (Salamo 110:2) Auaa râ, te tǎpǔ ra te Apokalupo 6:2 e e ‘haapau roa ˈtu â oia.’ E na reira oia i roto i “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra . . . o Aramagedo te iˈoa i te parau Hebera ra.”—Apokalupo 16:14, 16.
Teie te ‘taime no te parau’
11. No te aha Iehova i faaoromai rahi ai, e eaha râ te tupu i te pae hopea?
11 Mai te matahiti 1914 mai, te matahiti faufaa i roto i te mau ohipa a te taata, e 85 matahiti tei mahemo. E faaoromai rahi to Iehova i te huitaata nei. Ua faaite râ oia i ta ˈna mau Ite e e tau ru teie. E ati to mua i te mau mirioni taata. E tia ia tatou ia faaara i teie mau taata no te mea “aita roa [Iehova] i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa.” (Petero 2, 3:9) Teie râ, ua fatata ‘te faraa mai te Fatu ra o Iesu mai te raˈi mai, ma ta ˈna mau melahi mana atoa ra.’ I reira ïa te feia atoa i opua e patoi i te poroi a te Basileia o te Atua e ite ai i “te pohe” ta Iesu e faatae i nia “i te feia aore i ite i te Atua, e tei ore i faaroo i te evanelia o to tatou Fatu o Iesu Mesia ra.”—Tesalonia 2, 1:6-9.
12. (a) No te aha mea faufaa ore ia tuatapapa afea te ati rahi e haamata ˈi? (b) Eaha te fifi e au i te reira ta Iesu i faaara?
12 Afea te faaoromai o Iehova e hope ai? Aita e faufaa ia tuatapapa tatou afea te “ati rahi” e haamata ˈi. Ua parau maitai hoi Iesu e: “Area te reira mahana e te reira hora, e ore roa te hoê e ite.” I te tahi aˈe pae, ua aˈo oia e: “E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu. . . . Ia parahi ineine noa outou; ei te hora manaˈo-ore-hia e outou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei.” (Mataio 24:21, 36, 42, 44) E tapao faaite ïa e i te mau mahana atoa, e tia ia tatou ia vai ara noa i te mau ohipa e tupu ra na te ao nei e ia haapao i te haamataraa o te ati rahi. (Tesalonia 1, 5:1-5) Mea atâta ia manaˈo e e nehenehe tatou e haamarirau, e ora i tei parau-noa-hia oraraa matauhia a tiai noa ˈi i te mau mea ia tupu mai! Teie ta Iesu i parau: “E ara . . . ia outou, o te teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao, a roohia mai ai outou e taua mahana ra aore i manaˈohia . . . mai te marei ra.” (Luka 21:34, 35) E nehenehe tatou e tiaturi e: Eita na “mataˈi e maha” o te haamouraa e tapeahia ra i teie mahana e na “melahi toomaha” a Iehova e tapeahia e a muri noa ˈtu.—Apokalupo 7:1-3.
13. Ua ite fatata e ono mirioni taata i te aha?
13 I te mea e te piri roa maira te mahana haavaraa, e auraa taa ê ïa to te mau parau a Solomona e “e taime to te parau.” (Koheleta 3:7) I te mea e ua ite ratou e teie mau â te taime no te parau, fatata e ono mirioni Ite no Iehova e paraparau nei ma te itoito i te hanahana o te ariiraa o te Atua e e faaara nei no nia i ta ˈna mahana tahooraa. Te pûpû nei ratou ia ratou ma te aau tae i teie mahana o te nuu a te Mesia.—Salamo 110:3; 145:10-12.
Te feia e parau ra ‘e hau, e aita hoi e hau’
14. Teihea mau peropheta haavare i vai na i te senekele hitu H.T.T.?
14 I te senekele hitu H.T.T., ua horoa Ieremia e Ezekiela, te mau peropheta a te Atua, i ta ˈna mau poroi haavaraa i nia ia Ierusalema no to ˈna haerea orure hau e te faaroo ore i te Atua. Ua tupu te haamouraa ta raua i tohu i te matahiti 607 H.T.T., noa ˈtu e ua faahapa te mau raatira faaroo teitei e te mana i te mau vea a te Atua. Ua riro te mau raatira ei “mau peropheta maamaa . . . no te mea ua haavare ratou i to [te Atua] ra taata, i te na ôraa e, E hau ïa, e aita hoi e hau.”—Ezekiela 13:1-16; Ieremia 6:14, 15; 8:8-12.
15. Te vai ra anei teie mau huru peropheta haavare i teie mahana? A faataa.
15 Mai “te mau peropheta maamaa” o taua tau ra, aita atoa te rahiraa o te mau raatira faaroo i teie mahana e faaara ra i te taata no nia i te mahana haavaraa a te Atua i mua nei. Aita, te faaite ra ratou i to ratou tiaturi e na te mau pǔpǔ politita e faatupu i te hau e te ino ore i te pae hopea. No to ratou tapitapi rahi e faaoaoa i te taata eiaha te Atua, e parau ratou i te feia o ta ratou paroita i ta ratou e hinaaro e faaroo, eita râ ratou e faataa ˈtu e ua haamauhia te Basileia o te Atua e e fatata te Arii Mesia i te faaoti i ta ˈna upootiaraa. (Daniela 2:44; Timoteo 2, 4:3, 4; Apokalupo 6:2) Ei peropheta haavare, e parau atoa ratou e ‘e hau, e aita hoi e hau.’ E fatata râ to ratou tiaturiraa i te riro ei riaria taue ia faaruru ratou i te riri o te Taata ta ratou i faahohoˈa hape e i faaino i te iˈoa. E roohia te mau raatira o te hau emepera o te haapaoraa hape o te ao nei, ta te Bibilia e faataa ra mai te hoê vahine faaturi, i te ati pohe a faahiti noa ˈi ratou i ta ratou iho mau pii-hua-raa haavare no te hau.—Apokalupo 18:7, 8.
16. (a) Ua matauhia te mau Ite no Iehova ei aha? (b) Nafea ratou e taa ê ai i te feia e pii ra ‘e hau, e aita hoi e hau’?
16 Aita te onoonoraa a te rahiraa o te mau raatira teitei e te mana i roto i ta ratou tǎpǔ haavare o te hau, e faaaueue ra i te tiaturi o te feia e faaroo to ratou i te tǎpǔ o te hau mau a te Atua. Hau atu i te hoê senekele i teie nei, ua matauhia te mau Ite no Iehova ei feia paruru taiva ore i te Parau a te Atua, ei feia patoi itoito i te haapaoraa hape, e ei feia turu aueue ore i te Basileia o te Atua. Aita ratou e haavarea ra i te taata i te taoto na roto i te mau parau faatietie no nia i te hau, te tutava maite nei râ ratou i te faaara ia ratou ia ite ratou e e taime teie mahana no te tamaˈi.—Isaia 56:10-12; Roma 13:11, 12; Tesalonia 1, 5:6.
Eita Iehova e mamû faahou
17. Eaha te auraa e e fatata Iehova i te ore e mamû faahou?
17 Ua parau atoa Solomona e: “E riro te Atua i te haava mai i te feia parau-tia e te paieti ore atoa ra; no te mea e tau to te mau mea i opuahia ra.” (Koheleta 3:17) Oia, ua faataa Iehova i te hoê tau e haava ˈi oia i te haapaoraa hape e ‘te hui arii o te fenua e tiatia ra i nia . . . e mârô ia Iehova, e ta ˈna i faatahinu ra.’ (Salamo 2:1-6; Apokalupo 16:13-16) Ia tae i taua tau ra e hope ai te mau mahana a “mamû” noa ˈi Iehova. (Salamo 83:1; Isaia 62:1; Ieremia 47:6, 7) Na roto i ta ˈna Arii ra o Iesu Mesia, e “parau” oia na roto noa i te reo e taahia e to ˈna mau enemi: “E haere â Iehova mai te taata puai e haere ra; e faatupu oia i to ˈna riri mai te taata tamaˈi ra; e pii hua ïa oia; e pii ma te umere; e faaite oia i to ˈna puai i to ˈna ra mau enemi. E mamûraa roa aˈenei to ˈu; ua faaoromai â vau e ua mamû â; e pii hua vau mai te vahine ia fanau ra, e huti oioi au i tau aho, e haamâha vau i tau aho i te huti faauˈana. E faaore au i te aihere i te mau mouˈa e te mau aivi, e te mau aihere atoa i nia ihora, e ama ïa ia ˈu i te auahi: e faariro vau i te mau pape tahe ra ei fenua pâpâmǎrô, e tamǎrô hoi au i te mau pape hopuna. E aratai au i te matapo na te eˈa, aore i itea e ratou; e na te mau eˈa aore i itehia e ratou ra, e faatae â vau ia ratou na reira. E faariro vau i te pouri ei maramarama i mua ia ratou, e te eˈa puupuu ra, e faariro vau ei vahi manina. E na reira vau ia ratou, e ore au e faarue ia ratou.”—Isaia 42:13-16.
18. I roto i teihea tuhaa e fatata ˈi te nunaa o te Atua i “te mamû noa”?
18 Ia ‘paraparau’ Iehova no te paruru i to ˈna Atuaraa, aita e faufaa faahou ia paraparau to ˈna nunaa no te paruru ia ratou. O ratou “te mamû noa.” Mai no te mau tavini a te Atua i mutaa ihora, e tupu teie mau parau: “E ore outou e aro i tena na, e haamau outou, e tia noa mai, e hiˈo i te ora na Iehova e horoa mai na outou.”—Paraleipomeno 2, 20:17.
19. Eaha te haamaitairaa ta te mau taeae pae varua o te Mesia e fatata i te fanaˈo?
19 Auê ïa topatariraa rahi no Satani e ta ˈna faanahonahoraa! E apiti atoa mai te mau taeae hanahana o te Mesia ma te faaupootia i te parau-tia, ia au i teie parau tǎpǔ: “Na te Atua hau e haaparuparu ia Satani i raro aˈe i to outou avae eita e mahia.” (Roma 16:20) Inaha, te fatata maira te tau o te hau i tiai-maoro-hia.
20. Ua fatata te taime no te aha?
20 Auê te feia atoa i te fenua nei e ora ˈtu i teie faaiteraa rahi i te puai o Iehova, i te haamaitaihia e! I muri iti noa ˈˈe, e amui atoa mai te mau tane e mau vahine haapao maitai no mutaa ihora ia tae i te tau faataahia o te tia-faahou-raa. E riro mau â te Faatereraa Tausani Matahiti a te Mesia ei ‘taime no te tanu . . . , e taime no te faaora . . . , e taime no te patu tia i nia ra . . . , e taime no te ata . . . , e taime no te ori . . . , e taime no te tauahi e . . . e taime no te aroha.’ E e riro atoa ei ‘taime no te faahau’ e a muri noa ˈtu!—Koheleta 3:1-8; Salamo 29:11; 37:11; 72:7.
Eaha ta outou e pahono?
◻ Eaha te niu o te hau mure ore?
◻ No te aha te mau Ite no Iehova e hiˈo ai i teie mahana ei ‘taime no te tamaˈi’?
◻ Afea e tia ˈi i te nunaa o te Atua ia “parau,” e afea e tia ˈi ia ratou ia “mamû noa”?
◻ Nafea e afea Iehova e ore ai e mamû faahou?
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 13]
Ua faataa Iehova i te hoê taime no te
◻ aratai ia Goga ia aro i te nunaa o te Atua.—Ezekiela 38:3, 4, 10-12
◻ tuu i te manaˈo e haamou ia Babulonia Rahi i roto i te mafatu o te feia faatere.—Apokalupo 17:15-17; 19:2
◻ faatupu i te faaipoiporaa o te Arenio.—Apokalupo 19:6, 7
◻ faatupu i te tamaˈi ra o Aramagedo.—Apokalupo 19:11-16, 19-21
◻ ruuruu ia Satani ia haamata te Faatereraa Tausani Matahiti a Iesu.—Apokalupo 20:1-3
Ua tabula-noa-hia teie mau tupuraa ia au i to ratou anairaa i roto i te mau Papai. E nehenehe tatou e tiaturi papu e e tupu teie na ohipa e pae ia au i te anairaa ta Iehova e faaoti e i te taime ta ˈna e faataa.
[Hohoˈa i te api 15]
E riro mau â te Faatereraa Tausani Matahiti a te Mesia ei taime . . .
no te ata . . .
no te tauahi . . .
no te aroha . . .
no te tanu . . .
no te ori . . .
no te patu tia i nia ra . . .