VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/5 api 13-18
  • Aore roa e hau no te mau vea haavare!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Aore roa e hau no te mau vea haavare!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau vea o te hau haavare
  • Na te mau Nunaa Amui anei e faatupu i te hau?
  • Te mau tumu i ‘oto ai ma te mauiui’
  • Te mau Nunaa amui—Te hoê ravea maitai aˈe?
    A ara mai na! 1991
  • Ua faataahia te auraa o te hoê parau aro riaria mau
    Apokalupo—Tatararaa hopea
  • Te tere o te Pâpa i te mau Nunaa Amui—Eaha ta te reira i faatupu?
    A ara mai na! 1996
  • Te O.N.U.: te hoê anei mauhaa no te hau i roto i te rima o te Atua?
    A ara mai na! 1986
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/5 api 13-18

Aore roa e hau no te mau vea haavare!

“E riro hoi te feia hamani ino ra i te tâpû-ê-hia . . . Area te feia [haehaa] ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.”—SALAMO 37:9, 11.

1. No te aha tatou e ite ai i te mau vea mau e te mau vea haavare i te “tau hopea ra”?

E MAU vea mau anei aore ra e mau vea haavare? Ua vai na taua e piti huru vea ra i te mau tau Bibilia. E i to tatou nei tau? I roto i te Daniela 12:9, 10, te na ôhia ra e ua faaite te hoê vea no te raˈi i te peropheta a te Atua e: “Ua opanihia taua parau nei, ua tapirihia e tae noa ˈtu i te tau hopea ra. E rave rahi te haamaitaihia, e e faateateahia, ia tamatahia ra; e rave râ te taata ino i te parau ino: e ore hoi te taata ino e ite, e ite râ te feia paari.” Te ora nei tatou i teie nei i roto i taua “tau hopea ra.” Te ite ra anei tatou i te taa-ê-raa rahi e vai ra i rotopu i “te taata ino” e “te feia paari”? E, papu maitai!

2. Mea nafea to te Isaia 57:20, 21 tupuraa i teie mahana?

2 I te pene 57, e te mau irava 20 e 21, teie te mau parau i faahitihia e Isaia, te vea a te Atua: “E au râ te taata ino i te miti faaea ore nei; eita roa hoi e ore te hauti; na te reira hoi i faareru i te vari e te repo. Aore roa o te paieti ore ra e hau, te na reira maira tau Atua.” Ua tano maitai teie faahohoˈaraa i te huru o teie nei ao, a fatata ˈtu ai tatou i te senekele 21! Te aniani nei vetahi e, ‘E tapae anei tatou i taua senekele ra?’ E parau anei ta te mau vea paari na tatou?

3. (a) Eaha te taa-ê-raa e faataahia ra i roto i te Ioane 1, 5:19? (b) O vai ma “te feia paari” i faataahia i roto i te Apokalupo pene 7?

3 Ua noaa i te aposetolo Ioane te paari i faauruahia mai e te Atua. I roto i te Ioane 1, 5:19, te na ôhia ra e: “Ua ite hoi tatou e no te Atua tatou, e te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” Taa ê roa i teie nei ao, te vai ra 144 000 ati Iseraela pae varua, te hoê toea ruhiruhia e vai noa ra i nia i te fenua nei. Ua apiti mai te “feia rahi roa . . . no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa,” ia ratou i teie mahana, e ua hau atu ratou i teie nei i te pae mirioni tei noaa atoa te paari. “O te feia i haere mai mai roto mai i te ati rahi ra.” E no te aha ratou e haamauruuruhia ˈi? No te mea “ua horoi [atoa ratou] i to ratou ahu, e ua teatea, i te toto o te Arenio,” na roto i te faatupuraa i te faaroo i roto i te hoo a Iesu. Ei mau vea o te maramarama, ‘te haamori [atoa] nei ratou [i te Atua] i te rui e te ao.’—Apokalupo 7:4, 9, 14, 15.

Te mau vea o te hau haavare

4. (a) No te aha te mau vea o te hau haavare i roto i te ao a Satani e ore ai e manuïa? (b) Mea nafea te tanoraa te Ephesia 4:18, 19 no to tatou nei tau?

4 Eaha ïa no te mau vea o te hau haavare o te faanahoraa paieti ore a Satani? I roto i te Isaia pene 33, irava 7, te na ôhia ra e: “Inaha hoi te feia puai ua rahi roa te auê i rapae au; e te mau vea hau ua rahi te oto [“ma te mauiui,” MN].” Auê te reira i te tano maitai no te mau vea e horo ra mai tera oire pu o te ao nei i te tahi, no te tamata i te haamau i te hau! Auê ïa faufaa ore e! E no te aha? No te mea te tutava nei ratou i te faatitiaifaro i te mau tapao o te mau maˈimaˈi o teie nei ao, eiaha râ i te mau tumu hohonu. A tahi, aita ratou e ite ra e te vai nei o Satani, ta te aposetolo Paulo e pii ra “te atua o teie nei ao.” (Korinetia 2, 4:4) Ua ueue o Satani i te mau huero o te ino i rotopu i te mau taata e no reira, ua au te pae rahi, e oia atoa te mau faatere e rave rahi, i te faataaraa i roto i te Ephesia 4:18, 19, e na ô ra e: “Ma te manaˈo haapourihia, e te taa ê hoi i te ora a te Atua i te ite ore i roto ia ratou, e no te etaeta o to ratou aau: e no te ite ore i te haama, ua horoa noa ia ratou iho i te mau peu taiata ra, ei rave i te mau parau faufau atoa ma te ru rahi.”

5. (a) No te aha te mau mauhaa a te taata i ore ai i manuïa i te faatupu i te hau? (b) Eaha te poroi tamahanahana ta te Salamo 37 e horoa ra?

5 Aita e mauhaa i faatiahia e te mau taata tia ore e nehenehe e tumâ mai roto mai i te mafatu o te taata, te nounou, te miimii, e te feii e vai nei i teie mahana. O to tatou Poiete anaˈe, te Fatu Mana hope ra o Iehova, te nehenehe! Hau atu, i roto i te huitaata nei, o te tahi noa pǔpǔ iti taata haehaa o te hinaaro nei e auraro i ta ˈna aratairaa. Te faaite ra te Salamo 37:9-11 i te taa-ê-raa i rotopu i te mea e roohia i teie mau taata e te mea e roohia i te feia iino o te ao nei: “E riro hoi te feia hamani ino ra i te tâpû-ê-hia, o te feia râ i tiaturi ia Iehova ra, no ratou ïa te fenua. No parahirahi aˈe te paieti ore, e aita ra . . . Area te feia [“haehaa,” MN] ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.”

6, 7. Eaha te aamu o te mau haapaoraa o te ao nei, e faaite ra e aita ratou i riro ei mau vea o te hau?

6 Te vai ra anei te mau vea o te hau i roto i te mau haapaoraa o teie ao maˈimaˈi? Eaha te aamu o te haapaoraa e tae roa mai i teie mahana? Te haapapu ra te Aamu e, i te roaraa o te mau senekele, o te haapaoraa atoa te tumu o te mau ohipa haamaniiraa toto e rave rahi. Ei hiˈoraa, ua papai te vea hebedoma ra te Christian Century o te 30 no Atete 1995, no nia i te arepurepuraa i tupu i Yugoslavia tahito e: “I roto i te mau tuhaa fenua no Bosnie e faaterehia ra e te mau Serbe, o te mau perepitero te parahi ra i nia i te mau parahiraa matamua o te apooraa i haamauhia, tei nia atoa râ ratou i te tahua aroraa, i reira te mau nuu faehau, e tae noa ˈtu te mau mauhaa tamaˈi, e haamaitaihia ˈi na mua ˈˈe i te mau aroraa.”

7 Aita te vairaa mai te mau mitionare a te Amuiraa faaroo kerisetiano i Afirika, i faatupu i te mau faahopearaa maitatai aˈe, e ua haapapuhia te reira na roto i te mau ohipa i tupu i Rwanda, fenua tei parauhia e 80 % e Katolika ïa. Te na ô ra te vea ra The New York Times o te 7 no Tiurai 1995 e: “Te opua nei te vea Katolika orure ra Golias, i piahia i Lyon [i Farani], e faaite i te iˈoa o na perepitero e 27 no Rwanda e na paretenia e maha o tei faaô atoa ˈtu i roto, aore ra o tei faaitoito, i te mau taparahiraa taata i tupu i te matahiti i mairi aˈenei i Rwanda.” Teie ta te pǔpǔ no Lonedona e aro ra no te mau tiaraa o te taata, o African Rights, i parau: “E tia i te mau ekalesia ia faautuahia, eiaha noa no to ratou mamû-noa-raa, no te faaô-atoa-raa ˈtu te tahi mau perepitero, mau orometua e mau paretenia i roto i te ohipa taparahi taata.” Ua au ïa te reira i te huru tupuraa i Iseraela i to Ieremia, te vea mau a Iehova, faataaraa i te “haama” o Iseraela e o to ˈna mau arii, to ˈna mau tahuˈa, e to ˈna mau peropheta, ma te parau i muri iho e: “Tei to hiti ahu ra hoi te toto i te itearaa, te toto ora o te feia haehaa hara ore ra.”—Ieremia 2:26, 34.

8. No te aha e nehenehe ai e parau e ua riro o Ieremia ei vea o te hau?

8 Ua pii-pinepine-hia o Ieremia e peropheta no te ati, tera râ, e nehenehe atoa e pii ia ˈna te vea o te hau a te Atua. Ua tohu pinepine hoi oia no nia i te hau mai ta Isaia i rave na mua ˈtu ia ˈna. Ua faaohipa o Iehova ia Ieremia, no te faaite i te haavaraa i nia ia Ierusalema, i te na ôraa e: “Tau riri e te ooo anaˈe ra ta teie nei oire i faatupu iho nei, mai te mahana mai â i faatia ˈi ratou i taua oire nei, e tae noa aˈenei i teie nei mahana, ia faataa-ê-hia i tau mata nei, I te mau parau iino atoa hoi a te tamarii a Iseraela, e te tamarii a Iuda, ta ratou i rave ei faaooo mai ia ˈu, ratou e to ratou mau arii, e te pǔpǔ arii atoa ra, e te feia tahuˈa, e te mau peropheta ra, e te taata atoa o Iuda, e to Ierusalema.” (Ieremia 32:31, 32) Ua riro te reira ei parau tohu tei faahohoˈa i te haavaraa a Iehova i nia i te mau raatira e te mau upoo faatere a te Amuiraa faaroo kerisetiano i to tatou nei tau. Ia tupu te hau mau, e tia ia haamou-roa-hia teie feia o ratou te tumu o te ino e te haavîraa uˈana! Aita roa ˈtu ratou i riro ei vea o te hau.

Na te mau Nunaa Amui anei e faatupu i te hau?

9. Mea nafea to te mau Nunaa Amui faahua-pii-raahia te vea o te hau?

9 Eita anei te mau Nunaa Amui e nehenehe e riro ei vea mau o te hau? Inaha, te na ô ra te omuaraa parau o ta ˈna pǎpǎ ture, i vauvauhia i te avaˈe Tiunu 1945, e 41 noa mahana na mua ˈˈe te paura atomi e vavahi ai ia Hiroshima, e, ta ˈna fa: “te parururaa ïa i te mau ui a muri atu i te ati o te tamaˈi.” E tia hoi i na hau e 50 te riro a muri aˈe ei melo no te mau Nunaa Amui, ia “tahoê i [to ratou] puai no te tapea i te hau e te ino ore na te ao atoa nei.” I teie mahana, 185 hau melo no te mau Nunaa Amui o te tamata nei i te tapapa i te hoê â tapao.

10, 11. (a) Mea nafea to te mau raatira faaroo faaiteraa e te turu ra ratou i te mau Nunaa Amui? (b) Mea nafea to te mau pâpa faahohoˈa-hape-raa i “te Parau apî Maitai o te Basileia o te Atua”?

10 A mairi ai te mau matahiti, ua haapopou-rahi-hia te mau Nunaa Amui, na te mau raatira faaroo iho â râ. I te 11 no Eperera 1963, ua tarima te Pâpa Ioane XXIII i ta ˈna rata ra “Pacem in Terris” (Hau i nia i te fenua nei), i reira to ˈna parauraa e: “Te hinaaro mau nei matou ia faatano rahi atu â te mau Nunaa Amui—i ta ˈna mau faanahoraa e ta ˈna mau ravea ohipa—ia naeahia ia ˈna te faito e te tapao teitei o ta ˈna hopoia.” I muri iho, i te avaˈe Tiunu 1965, ua faatupu te mau raatira faaroo tei tia mai no te afaraa o te huiraatira o te ao nei, i San Francisco, i te oroa o te 20raa o te matahiti o te mau Nunaa Amui. I te matahiti 1965 noâ, ua faaau te Pâpa Paulo VI, i to ˈna tereraa ˈtu i te mau Nunaa Amui, i teie faanahonahoraa mai “te tiaturiraa hopea no te tahoêraa e te hau.” I te matahiti 1986, ua opua te Pâpa Ioane Paulo II e turu i te Matahiti o te hau na te ao atoa nei, i faaotihia e te mau Nunaa Amui.

11 I to ˈna atoa tere i te avaˈe Atopa 1995 ra, ua parau te pâpa e: “I teie mahana, te faatupu nei tatou i te oroa o te Parau apî Maitai o te Basileia o te Atua.” Tera râ, o o ˈna mau anei te vea a te Atua no te parau apî maitai o te Basileia? Ma te faaite i to ˈna manaˈo no nia i te mau fifi o te ao nei, ua parau faahou oia e: “I mua i teie mau haafifiraa iti rahi, nafea tatou ia ore e farii i te tiaraa o te Faanahonahoraa a te mau Nunaa Amui?” Ua maiti hoi te pâpa i te mau Nunaa Amui, eiaha râ i te Basileia o te Atua.

Te mau tumu i ‘oto ai ma te mauiui’

12, 13. (a) Mea nafea to te mau Nunaa Amui ohiparaa ia au i te Ieremia 6:14? (b) No te aha i faaô-atoa-hia ˈi te faatereraa a te mau Nunaa Amui i roto i te faataaraa a te Isaia 33:7?

12 Aita te oroa o te 50raa o te matahiti o te mau Nunaa Amui i faaite e e tupu mau te “hau i nia i te fenua nei.” A tahi, no te tumu ïa i faahitihia e te hoê taata papai i roto i te vea ra The Toronto Star no Kanada, e: “Ua riro te mau Nunaa Amui mai te hoê liona aita e niho, o te uuru ra i mua i te taehae o te taata, tera râ, te tiai ra oia e ia tamau to ˈna mau melo i to ˈna mau niho, hou oia e nehenehe ai e hohoni.” Mea pinepine râ, ua taere roa i te hohoniraa. Ua haavevo na te mau vea o te hau a teie faanahoraa o te mau mea na te ao nei, e ta te Amuiraa faaroo kerisetiano iho â râ i te mau parau i roto i te Ieremia 6:14, e: “Ua taatiati a iri noa ratou i te paruparu o . . . to ˈu ra mau taata, i te na ôraa e, Ei hau, ei hau; e aita roa ˈtu hoi e hau.”

13 Ua tutava puai te mau papai parau rahi e rave rau a te mau Nunaa Amui, eita e ore ma te aau haavare ore, ia manuïa te mau Nunaa Amui. Tera râ, ua haafifihia to ˈna manuïa na roto i te mau peapea hau ore i rotopu i na hau melo 185 tei ore i afaro no nia i te huru arairaa i te mau aroraa, te tatuhaaraa i te faanahonahoraa, e te aufauraa i te mau haamâuˈaraa. I roto i ta ˈna tabula no te matahiti 1995, ua faataa te papai parau rahi i taua matahiti ra, e ua riro te otoheraa “te haamǎtaˈuraa o te ati atomi na te palaneta nei” ei ravea ia nehenehe “te mau nunaa e ohipa amui no te haereraa i mua i te pae faanavairaa e i te pae totiale o te huitaata atoa nei.” Ua parau faahou râ oia e: “Te vahi peapea, te faahuˈahuˈa nei te mau ohipa i tupu aˈenei i roto i te ao nei i te mau matahiti i mairi aˈenei, i teie mau tiaturiraa oaoa.” Oia mau, ‘te oto ra’ teie feia o tei hinaaro hoi e riro ei vea no te hau ‘ma te mauiui.’

14. (a) No te aha e nehenehe ai e parau e te topatari nei te mau Nunaa Amui i te pae moni e i te pae morare? (b) Mea nafea te Ieremia 8:15 i te tupuraa?

14 Teie te upoo parau i taiohia i roto i te hoê vea no Kalifonia (The Orange County Register): “Te topatari o te mau Nunaa Amui i te pae moni e i te pae morare.” Ia au i teie tumu parau, mai te matahiti 1945 tae atu i te matahiti 1990, hau atu i te 80 tamaˈi o tei haapohe hau atu i te 30 mirioni taata. Ua faahitihia te parau a te hoê papai vea a te Reader’s Digest no Atopa 1995, o te “faataa ra i te huru o te mau tere a te nuu e ravehia e te mau Nunaa Amui mai ‘te mau raatira mauˈa, te mau faehau faaroo ore, te tahoêraa e te enemi, te tauturu-ore-raa i te feia i hamani-ino-hia e, i te tahi mau taime, te apiti-atoa-raa i roto i te mau ohipa hairiiri.’ Hau atu, ‘ua rahi te haamâuˈaraa, te eiâ, e te peu taviri.’” I roto i te hoê tabula parau tei piihia “50raa o te matahiti o te mau Nunaa Amui,” teie te upoo parau a te vea ra The New York Times e “Ua vavahi te haapao ore e te haamâuˈaraa i te mau hinaaro maitatai o te mau Nunaa Amui.” Ua haamata te vea ra The Times no Lonedona, i Beretane, i te hoê tumu parau na roto i teie mau parau “Mea paruparu roa oia i te 50raa o to ˈna matahiti—E tia ia faaetaeta i te mau Nunaa Amui ia pautuutu faahou oia.” Te reira mau hoi ta tatou e taio ra i roto i te Ieremia pene 8, irava 15: “Ua hiˈo hoi tatou i te hau, e aore roa e maitai; ua tiai hoi i te ora, e inaha, o te horuhoru.” E te haamǎtaˈu noa nei â te hoê ati atomi i te huitaata nei. Oia mau, aita te mau Nunaa Amui i riro ei vea o te hau ta te huitaata nei e hiaai ra.

15. Mea nafea to Babulonia i tahito ra e ta ˈna mau haapaoraa, riroraa ei puai haamou e i te hoê â taime, ei haamanunu?

15 Eaha ïa te hopearaa o teie mau mea atoa? Mea papu maitai te Parau tohu a Iehova. A tahi, eaha te hopea no te mau haapaoraa hape o te ao nei, mea pinepine e ua turu rahi ratou i te mau Nunaa Amui? No roto mai hoi ratou i te hoê â tumu haamori idolo, oia hoi o Babulonia i tahito ra. Te faataahia nei ratou ma te tano i roto i te Apokalupo 17:5, mai ia “Babulonia rahi, o te metua vahine o te mau faaturi, e no te mau mea faufau o te ao nei.” Ua faataa o Ieremia i te hopea o teie faanahonahoraa haavare. Mai te hoê vahine faaturi, ua faahoa ˈtu ratou e te mau tia politita o te fenua nei, na roto i te faatiatiaraa i te mau Nunaa Amui e te faatupuraa i te mau taairaa tia ore e to ˈna mau hau melo politita. Ua apiti rahi ratou i roto i te mau tamaˈi o te aamu. Teie ta te hoê taata tatara parau i faahiti no nia i te mau aroraa faaroo i Inidia: “Ua pii o Karl Marx i te haapaoraa, te opiumu o te nunaa. Aita râ teie faaauraa parau i tano, no te mea, te opiumu e raau tamǎrû ïa, e manunu-roa-hia te taata. Ua riro râ te haapaoraa mai te raau taero parauhia crack. E faatupu oia i te taehae rahi, e e puai haamou uˈana oia.” Tera râ, aita teie taata papai i tano roa. E puai haamou te haapaoraa e i te hoê â taime, e haamanunu roa oia i te taata.

16. No te aha e tia ˈi i te feia aau haavare ore ia horo i teie nei i rapae ia Babulonia Rahi? (A hiˈo atoa Apokalupo 18:4, 5.)

16 No reira, eaha ta te feia aau haavare ore e tia ia rave? Te horoa maira o Ieremia, te vea a te Atua, i te pahonoraa: “E maue ê atu outou i Babulonia, ia ora hoi te taata atoa ia ˈna iho, . . . ua tae hoi i te taime tahooraa na Iehova.” Te oaoa nei tatou no te mea e mau mirioni taata o tei horo i rapae ia Babulonia Rahi, te hau emepera a te haapaoraa hape na te ao nei. Tei roto anei outou i teie mau taata? Ua papu ïa ia outou e mea nafea to Babulonia Rahi manaraa i nia i te mau nunaa o te fenua nei: “Ua inu te mau fenua ra i ta ˈna ra uaina; i riro ai te mau taata ra i te neneva.”—Ieremia 51:6, 7.

17. Eaha te haavaraa e fatata roa i te tupu i nia ia Babulonia Rahi, e eaha to muri mai i taua haavaraa ra?

17 Fatata roa, e aratai o Iehova i te mau hau melo “neneva” o te mau Nunaa Amui ia huri atu ratou i nia i te haapaoraa hape, mai ta te Apokalupo 17:16 e faataa ra: “E faufau ïa [ratou] i taua faaturi ra, e e pau oia ia ratou i te haru, e e [“vai tahaa,” MN] roa, e e amu i to ˈna tino, e e tutui ia ˈna i te auahi.” Te reira te tapao o te haamataraa o te ati rahi tei faahitihia i roto i te Mataio 24:21, ati rahi o te hope i Aramagedo, te tamaˈi o te mahana rahi o te Atua Mana hope ra. Mai te oire ia Babulonia i tahito ra, e roohia o Babulonia Rahi i te haavaraa i faahitihia i roto i te Ieremia 51:13, 25: “E [te vahine] tei parahi i te hiti o te mau pape e rave rahi, e tei rahi roa ta oe ra taoˈa, ua tae i to oe ra hopea, e te faito o ta oe haru taoˈa. Inaha, aore au i ǒ na, e tera ra mouˈa taparahi taata e, o tei taparahi i te fenua atoa ra, te parau maira Iehova; e faatoro vau i tau rima na nia ia oe ra, e faataa ˈtu vau ia oe i raro i te vahi mato ra, e faariro vau ia oe ei mouˈa ama ra.” E apee atoa ˈtu te mau nunaa tia ore e te tamaˈi, i te haapaoraa hape i roto i te haamouraa, ia roo-atoa-hia ratou i te mahana tahooraa a Iehova.

18. Afea e mea nafea e tupu faahou ai te Isaia 48:22?

18 I roto i te Tesalonia 1, 5:3, te na ôhia ra no nia i te feia iino e: “E parau hoi te taata e, E hau, e aita e ino, ei reira ra ratou e roohia-noa-hia mai ai e te pohe oioi, mai te vahine hapu ia roohia i te mauiui ra, e e ore roa ratou e ora.” Teie hoi ta Isaia i parau no nia ia ratou: “Inaha hoi . . . te mau vea hau ua rahi te oto [“ma te mauiui,” MN].” (Isaia 33:7) Oia mau, mai ta tatou e taio ra i roto i te Isaia 48:22, “te na ô maira Iehova, Aitâ roa o te paieti ore ra e hau.” Eaha râ to mua i te mau vea o te hau a te Atua? Na ta tatou tumu parau ïa i muri nei e faaite mai.

Mau uiraa no te haamanaˈoraa

◻ Mea na roto i teihea mau parau puai to te mau peropheta a te Atua faaite-tahaa-raa i te mau vea haavare?

◻ No te aha te mau mauhaa a te taata nei i ore ai i manuïa i te haamau i te hau aita e hopea?

◻ Mea nafea te mau vea mau o te hau ia taa ê i te feia turu i te mau Nunaa Amui?

◻ Eaha ta te feia haehaa e tia ia rave no te fanaˈo i te hau i tǎpǔhia mai e Iehova?

[Hohoˈa i te api 15]

Ua tohu paatoa o Isaia, o Ieremia, e o Daniela e ore e manuïa te mau tutavaraa a te taata nei e faatupu i te hau

[Hohoˈa i te api 16]

“Te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.”—Te aposetolo Ioane

[Hohoˈa i te api 17]

“Ma te manaˈo haapourihia.”—Te aposetolo Paulo

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono