VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g89 8/12 api 7-12
  • Te oraora-maitai-raa—Nafea ia fanaˈo i te reira?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te oraora-maitai-raa—Nafea ia fanaˈo i te reira?
  • A ara mai na! 1989
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau aˈoraa no te ora i te hoê oraraa mâ
  • Te manaˈo e putapû ai ra e te huru hiˈoraa i te oraraa
  • Ta tatou mau peu e to tatou mau hiaai
  • Ia ore roa te maˈi
  • Ta outou maa—E nehenehe anei e haapohe ia outou?
    A ara mai na! 1997
  • Eaha te huru o te oraora-maitai-raa o to tatou tino?
    A ara mai na! 1989
  • Te maiti-maitai-raa i te maa
    A ara mai na! 1997
  • Nafea ia faaiti i te atâtaraa?
    A ara mai na! 1996
Ite hau atu â
A ara mai na! 1989
g89 8/12 api 7-12

Te oraora-maitai-raa—Nafea ia fanaˈo i te reira?

“NO TE tahi mau manuïaraa faahiahia roa i te pae o te rapaauraa no teie nei tau, i parare roa ˈi te manaˈo i roto e rave rahi mau vahi o te ao nei e, auaa te taote, eiaha râ te huiraatira aore ra te taata tataitahi, e noaa ˈi te oraora-maitai-raa.” O te mau parau ïa ta te taote Halfdan Mahler i faahiti i roto i te vea Oraora-maitai-raa o te ao nei, te vea a te Faanahonahoraa a te ao nei no te oraora-maitai-raa.

Mea papu maitai e e tuhaa rahi ta te mau taote e te mau fare maˈi e rave nei ia nehenehe tatou e fanaˈo i te oraora-maitai-raa e te maitairaa o te tino. Teie râ, ta ratou hopoia, o te rapaauraa ïa i te taata. E piihia ratou ia tupu te tahi fifi, teie râ, mai te peu e mea maitai roa, eita ïa ratou e tâuˈa-faahou-hia. Eaha ta tatou tataitahi e nehenehe e rave ia fanaˈo noa tatou i te oraora-maitai-raa?

Te mau aˈoraa no te ora i te hoê oraraa mâ

Te tuea nei te manaˈo o te feia aravihi no te parau e, maoti e toru tumu faufaa mau e noaa ˈi te oraora-maitai-raa: te amuraa i te maa aifaito maitai, te rave-tamau-raa i te ohipa faaetaetaraa tino e te hoê oraraa tatuhaa-maitai-hia. E rave rahi mau buka e vai ra no nia i taua mau tumu parau ra, e e rave rahi o te mau haamaramaramaraa e horoahia ra, mea ohie ïa ia faaohipa e mea maitai roa atoa. Te faaitehia ra vetahi mau manaˈo maitatai e tano i to tatou nei tau, e faataa ra e mea nafea te maa e te ohipa faaetaetaraa tino e tauturu ai i te taata ia fanaˈo i te oraora-maitai-raa, i roto i te mau tumu parau “Te maa e te oraora-maitai-raa”, e “Te faaetaetaraa tino, te itoito o te tino e te oraora-maitai-raa”.

Noa ˈtu te mau aˈoraa maitatai atoa e vai ra ia tatou nei, e tia mau â ia tatou ia farii e aita te rahiraa o te taata e haafaufaa mau ra i to ratou oraora-maitai-raa. Ei hiˈoraa, “ua ite pauroa te taata e eaha te tia ia rave no te haapararai”, o ta te taote Marion Nestle ïa e parau ra, no roto oia i te Pu no te arairaa i te mau maˈi e no te haaparare i te parau no te oraora-maitai-raa, i Washington; “teie râ, aita te rahiraa o te feia poria roa, e iti ra.” Ia au i teie pu, fatata hoê Marite i nia i te maha tei hau atu to ˈna teiaha i te 20 % i te faito tano.

Oia atoa, ia au i te hoê tuatapaparaa i ravehia na te Pu marite e hiˈopoa ra i te mau numera i te pae o te oraora-maitai-raa, “i rotopu i na matahiti 1977 e 1983, ua itehia i roto i te rahiraa o te mau tupuraa, te hoê maraaraa o te mau peu o te faaino i te oraora-maitai-raa”. Eaha taua mau “peu o te faaino i te oraora-maitai-raa” ra? E ere hoi te mau peu ta te taata tataitahi e ore e nehenehe e arai, mai te ereraa i te maa, te maˈi pee aore ra te viiviiraa o te fenua, e mau peu râ ta te taata iho e opua e rave, mai te puhipuhiraa i te avaava aore ra i te raau faataero, aore ra te amu-hua-raa i te maa e te inu-hua-raa i te ava.

Ma te papu maitai, e ere te mau aˈoraa i te pae rapaauraa ta tatou e titau ra, maori râ, te hinaaro puai e ohipa mai te taata paari ra te huru. E tia ia tatou ia turaihia e te hoê manaˈo papu, eiaha noa no te rave i te mea e maitai ai to tatou tino, no te haapae atoa râ i te mau mea atoa e faaino ia ˈna. Ihea roa e itea mai ai teie hinaaro e teie manaˈo papu o te tauturu ia tatou ia fanaˈo i te hoê oraraa mâ?

Mea fifi roa na te rahiraa o te taata o to tatou nei tau ia pahono i taua uiraa ra, teie râ, te faahiti ra te taote S. McMillen i teie parau i roto i te omuaraa parau o ta ˈna buka Aita hoê o taua mau maˈi ra (beretane): “Ua papu maitai ia ˈu e e maere roa te taata taio i te iteraa e e nehenehe te mau aˈoraa a te Bibilia e paruru ia ˈna i te tahi mau maˈi haape, te mau mariri ai taata e rave rahi e haapohe nei i te taata, e oia atoa e rave rau mau maˈi i taaihia i te feruriraa e te tino nei ta te mau tutavaraa a te rapaauraa o teie nei tau e ore e nehenehe e tapea i te parareraa. (...) Aita e huero raau e horoa mai i te hau.”

Oia hoi te auraa, noa ˈtu e e ere te Bibilia i te buka rapaauraa aore ra te hoê aratai i te pae o te oraora-maitai-raa, te faahiti ra oia i te mau faaueraa tumu e te mau aˈoraa e tauturu i te taata ia rave i te mau peu maitatai e ia fanaˈo i te oraora-maitai-raa. E hiˈopoa anaˈe na i te tahi o taua mau faaueraa tumu ra.

Te manaˈo e putapû ai ra e te huru hiˈoraa i te oraraa

Ei hiˈoraa, ua papai te taote McMillen e “e pinepine te rapaauraa i te faahapa i te mau manaˈo hohonu mai te riaria, te oto, te hinaaro, te riri e te hae, ei tumu o te rahiraa o to tatou mau maˈi. (...) Tei roto te mau numera e manaˈohia ra i te area e 60 e tae atu i te 100 %”.

Eaha ta tatou e nehenehe e rave? E nehenehe tatou e tapao ma te anaanatae mau i ta te hoê maseli tahito a te Bibilia i parau a 3000 matahiti i teie nei: “Tei te maˈi ore to te aau, o to te tino ïa ora; area te feii, o te ivi ïa tahuti.” (Maseli 14:30). Nafea râ e noaa ˈi ‘te maˈi ore o te aau’? Teie te tahi aˈoraa a te Bibilia: “Ia haapae-roa-hia te mamahu ore, e te iria, e te riri, e te avau e te faaino, e te tairoiro, eiaha roa atoa ïa.” (Ephesia 4:31). Oia hoi, ia fanaˈo tatou i te oraora-maitai-raa o te tino, e tia ia tatou ia haapii nafea ia haavî i to tatou mau manaˈo hohonu.

Aita roa ˈtu ïa teie manaˈo e tuea ra e to te mau taote rapaau i te pae feruriraa, e parau nei e mea maitai aˈe ia vaiiho noa i to ˈna mau manaˈo hohonu ia matara maoti hoi i te haavî i te reira. Peneiaˈe paha te taata e hepohepo ra e e au ore ra, i te ite e e mâha roa to ˈna iria no te tahi taime ia vaiiho o ˈna i to ˈna riri ia uˈana, teie râ, eaha te mau faahopearaa o teie haerea i nia i to ˈna mau auraa e te tahi atu mau taata? Eaha ïa to ratou huru? Ia vaiiho tatou i to tatou mau manaˈo hohonu ia mana mai i nia ia tatou maoti hoi i te haavî i teie mau manaˈo, ua taa iho â ïa ia tatou i te mau feiiraa, e tae noa ˈtu paha te mau pepe i te pae tino, e tupu atu. Inaha, e faatupu teie haerea i te ino-noa-raa o te mau ohipa.

Parau mau, e ere i te mea ohie ia haavî i to tatou mau manaˈo iino, mai te peu iho â râ e e riri vave noa tatou e e iria haere noa atoa. No reira te Bibilia e parau ai e: “Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau mǎrû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi.” (Ephesia 4:32). Oia hoi, e mono anaˈe i taua mau manaˈo iino ra na roto i te hoê huru feruriraa maitatai.

Eaha te mau maitai e noaa mai? “Te tapitapiraa no vetahi ê, mea maitai roa ïa no te tino, o ta te taote James Lynch ïa i papai i roto i ta ˈna buka Ua fafati te mafatu (beretane). E ere noa te faaueraa ‘e aroha ˈtu oe i to taata-tupu mai to aroha ia oe iho na’ i te mea faufaa i te pae morare, i te pae tino atoa râ.” No nia i te mau maitai e noaa mai na roto i taua mau auraa maitatai ra, teie ta te taote rapaau i te pae feruriraa, o Robert Taylor, e parau ra: “Ia ite oe e e nehenehe ta oe e tiaturi i te tahi taata ia farerei oe i te fifi, e nehenehe ïa te reira e faatupu i te manaˈo e te paruruhia ra oe, te manaˈo oaoa e te tiaturi, e mau ravea maitai roa hoi no te rapaau i te hepohepo rahi.” No reira, a imi noa ˈi te toroa rapaauraa no teie nei tau i te mau ravea no te rapaau i te tahi mau maˈi e faaino i te tino e te feruriraa atoa, e nehenehe teie mau maˈi e araihia na roto noa i te pee-maite-raa i te mau aˈoraa ohie roa a te Bibilia. Te taata e farii i te faaohipa i taua mau aˈoraa ra, e ite atu ïa o ˈna i te mau maitai i te pae o te feruriraa e i te pae tino atoa.

Ta tatou mau peu e to tatou mau hiaai

Ua taai-atoa-hia to tatou maitairaa i te pae tino e i te pae feruriraa, i to tatou huru raveraa i to tatou tino. Ia rave tatou i te tahi tutavaraa — ia haapao tatou i ta tatou maa, ia faafaaea maitai tatou, ia rave tatou i te tahi ohipa faaetaetaraa tino e ia vai mâ noa tatou — e vai oraora maitai noa ïa to tatou tino. Teie râ, ia haapine noa tatou i te rave ino ia ˈna, e ino iho â ïa o ˈna ia tae i te hoê taime, e e ite tatou i te mau faahopearaa a muri aˈe.

Teie ta te Bibilia e faaue nei: “E tamâhua tatou ia tatou iho i te mau viivii atoa o te tino e te varua.” (Korinetia 2, 7:1). Nafea ia faaohipa i teie faaueraa, e eaha te mea e noaa mai ia tatou? A tapao na i teie manaˈo i neneihia e te Pu maimiraa Worldwatch no Washington: “Te itehia ra te hoê maraaraa riaria mau o te rahiraa avaava e puhipuhihia nei, oia hoi te faito e 2,1 % i te matahiti hoê, numera rahi aˈe i te maraaraa o te huiraatira o te ao nei. (...) Ua taere rii mai teie maraaraa i te omuaraa o te mau matahiti 80 — no te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa iho â râ —, ua haere faahou râ i nia i muri iho. I teie nei, ua hau atu i te hoê miria feia puhipuhi avaava i roto i te ao nei, e puhipuhi nei fatata e 5000 miria avaava i te matahiti, oia hoi te hoê numera au noa e hau atu i te afaraa o te hoê puohu avaava i te mahana.”

Eaha te mau faahopearaa o taua “maraaraa riaria mau” ra? E haaferuri te tumu parau iti o te api 12 ia tatou. Aita teie tabula i hope roa, teie râ, mea maramarama maitai te poroi: mea puai e mea moni roa atoa te hiaai no te avaava. Ua riro te reira ei peu iino roa o te faaino i te oraora-maitai-raa o te taata puhipuhi avaava e to te feia atoa e haaati ra ia ˈna.

Eaha te nehenehe e parau no nia i te mau tutavaraa i ravehia ia faaea te taata i te puhipuhi i te avaava? Noa ˈtu te mau ohipa patoiraa i te avaava atoa, aita te mau faahopearaa na te ao nei i naea i te faito i manaˈohia. Teie te tumu: e titau te faaoreraa i te avaava i te hoê aroraa fifi mau e te maoro atoa. Ua faaite te mau tuatapaparaa e hoê noa taata puhipuhi avaava i nia i te maha o te manuïa i te faaea i te puhipuhi i te avaava. Inaha, e ere te mau faaararaa no nia i te ino o te avaava i te mea puai roa.

Teie râ, ua faaitoito te aˈoraa bibilia i faahitihia i nia ˈtu, e oia atoa te titauraa i te mau kerisetiano ia here i to ratou taata-tupu mai ia ratou iho, i te mau tausani feia tei riro i teie mahana ei Ite no Iehova, ia faaea i te puhipuhi i te avaava. I roto i ta ratou mau Piha o te Basileia, i reira ratou e putuputu ai e rave rahi hora i te hebedoma, aore ra i ta ratou mau tairururaa, i reira te mau tausani o ratou e amui ai e rave rahi mahana, eita roa ˈtu outou e ite i te hoê noa ˈˈe Ite e te hoê avaava i roto i te vaha. Na to ratou hinaaro e farii e e faaohipa i te aratairaa a te Bibilia e horoa ra na ratou i te puai ia manuïa ratou i reira te tahi pae e ore ai e manuïa.

I roto i te anairaa o te mau peu iino, te vai atoa ra te inu-hua-raa i te ava, te raveraa i te raau faataero, e oia atoa te peu taiata, te tumu o te mau maˈi pohe e te tahi atu mau fifi i te pae rapaauraa e i te pae totiale. A farerei noa ˈi te feia aravihi i te fifi no te aro i taua mau ati ra, e ite outou e te horoa maira te Bibilia i te mau aˈoraa papu e te ohie atoa ia faaohipaa. — Maseli 20:1; Ohipa 15:20, 29; Korinetia 1, 6:13, 18.

Ia ore roa te maˈi

Teie râ, noa ˈtu ta tatou mau tutavaraa atoa ia fanaˈo noa tatou i te oraora-maitai-raa, e roohia iho â tatou i te maˈi e te pohe i teie nei taime. Tera râ, aita te Poiete o te taata nei, o te Atua ra o Iehova, i faataa noa mai i te mau tumu e tupu ai te maˈi e te pohe; ua tohu atoa râ oia i te tau, tei fatata roa i teie nei, i reira te mau maˈi atoa, e tae noa ˈtu te pohe, e ore roa ˈi. — Roma 5:12.

Te na ô ra te hoê parau tohu bibilia i roto i te Isaia 33:24 e: “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.” Teie te tahi tǎpǔ i roto i te Apokalupo 21:4: “E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa.” Te mea ta te Poiete e tǎpǔ maira, oia hoi e haamau oia i te hoê ao apî i nia i te fenua nei, i reira te fetii taata nei e faateiteihia ˈi i nia i te tiaraa taata hara ore e e fanaˈo ai i te oraora-maitai-raa e a muri noa ˈtu. — Isaia 65:17-25.

[Nota i raro i te api]

a Mai te peu e e hinaaro outou i te tahi atu mau haamaramaramaraa, a hiˈo i te pene 10 o te buka ra Te oaoaraa — Nafea e noaa ˈi (farani), i neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Tumu parau tarenihia i te api 8, 9]

Te maa e te oraora-maitai-raa

“Mai te peu e eita outou (...) e puhipuhi i te avaava e e inu hua i te ava, e nehenehe te maitiraa i ta outou maa e amu, i muri iho roa, e hauti i nia i to outou oraora-maitai-raa hau atu i te tahi atu ravea o ta outou e faaohipa.” — Taote Everett Koop, raatira tahito no te mau pu marite i te pae o te oraora-maitai-raa.

I te mau matahiti hopea nei, ua faaite tahaa roa mai te feia aravihi i te pae rapaauraa i te ino o te tahi mau tuhaa i te pae o te maa i roto i te mau fenua maona. A faahapa noa ˈi i te mau taoˈa mai te avaava, te ava, te miti papaa e te tihota, ua haapapu maitai ratou e e rave rahi mau taata teie e amu nei i te maa mea rahi roa te miˈi e te cholestérol i roto, e mea iti roa te mau taoˈa parauhia fibres.

Te na ô faahou ra te taote Koop e: “Te hoê tapao peapea roa, oia hoi, te amu rahi roa nei tatou i te miˈi e ua tueahia te reira e te mau maˈi e tupu tamau noa mai te mau fifi o te mau uaua o te mafatu, te tahi mau mariri ai taata, te omaha tihota, te maraaraa o te neˈiraa toto, te mau-taue-raa te tereraa o te roro e te poria.” I to ratou aˈe pae, te tamau noa nei te taote tâpû beretane o Denis Burkitt e te tahi feia aravihi i te faaite e e faatupu te maa mea iti roa te mau fibres i roto, i te mau fifi o te mau uaua o te mafatu, te mariri o te aau, te mau fifi i roto i te opu, te omaha tihota, e te vai atura.

Noa ˈtu e aita i taahia te taatoaraa o te ohipa e ravehia ra e te maa i nia i te oraora-maitai-raa, e i te tahi taime, e amahamaha te manaˈo o te feia toroa i te pae rapaauraa i nia i teie parau, te vai nei râ te tahi mau ohipa te tia ia haapaohia.

A faaiti i te miˈi

Ia faahitihia i te parau no te faito teitei o te cholestérol — te hoê ava hinuhinu — i roto i te toto, e faahiti-atoa-hia ïa i te parau no te atâataraa ia tupu te maˈi mafatu. No reira, mea maitai aˈe na te feia e maˈi mafatu to ratou, te vai ra teie mau huru taata i roto i to ratou fetii aore ra o te hinaaro ra e faaiti mai i te fifi, ia haapao maitai i to ratou faito cholestérol. Eaha te tia ia rave?

Te mea matamua e faaitoito-pinepine-hia nei, o te raveraa ïa i te hoê tabula maa mea iti roa te cholestérol i roto. Te vai ra teie taoˈa i roto i te maa no roto mai i te animala, mai te iˈo animala, te mau huero moa e te mau maa hamanihia e te û, eiaha râ i roto i te mau raau tanu. Teie râ, ua faaite mai vetahi mau maimiraa apî e, eita te amu-noa-raa i te maa mea rahi roa te cholestérol i roto, e hauti rahi i nia i te faito cholestérol. Teie râ, te tapaohia ra te hoê maraaraa rahi o te faito cholestérol i ǒ te rahiraa o te taata e amu nei i te maa mea rahi roa te miˈi i roto (mai te miˈi animala, te hinu o te raau tanu, te hinu o te tamara e te haari). No reira teie faaueraa e horoahia ˈi: ‘A faaiti i te miˈi.’ A faaiti i te iˈo animala e a maiti i te mau iˈo mea iti roa te miˈi, a tatara i te miˈi, a tâpû i te iri o te moa, eiaha e amu rahi roa i te tuhaa rearea o te huero moa, eiaha e inu rahi roa i te û parauhia taatoa, te mau pata paari e paa paari e te mau maa hamanihia e hinu tamara aore ra e hinu haari to roto.

E faarahi te tahi mau miˈi i te faito cholestérol, area te tahi atu mau hinu (olive, soja, carthame, to papaa e te tahi atu mau hinu o te raau tanu), te mau iˈa ˈaˈo e te mau animala mai te oura miti, e faaiti ïa ratou i teie faito. E nehenehe atoa vetahi o taua mau maa ra e faarahi i te faito o te mea e piihia ra te cholestérol maitatai (HDL), aore ra e faaiti i te faito cholestérol ino (LDL).

A amu rahi atu â i te mau fibres

Eita noa e navai ia faaiti i te miˈi. Aita roa ˈtu e fibres i roto i te mau maa hamanihia e tei tamâ-roa-hia — mea rahi roa te faraoa ota uouo, te tihota, te mau raau e anoihia ˈtu, e te vai aturâ. No taua ereraa ra e tupu ai te mau maˈi o te totaiete taata nei: te tumau, te mau ô, te aau tô, te diverticulose, te mariri o te aau, te omaha tihota, te mau maˈi mafatu, e te vai aturâ. Ia au i te hoê tumu parau a te Lancet, “te mau taata mea iti roa te fibres i roto i ta ratou maa e amu, e toru taime rahi aˈe te atâataraa ia pohe ratou i te hoê maˈi, ia faaauhia i te feia e amu nei i te maa mea rahi roa te fibres i roto.”.

E piti ohipa ta te mau fibres o te maa e rave. E î roa ratou i te pape e e tere oioi noa ratou na roto i te aau. Te manaˈo nei te feia aravihi e mea na reira ratou e momi ai i te mau taoˈa rii e rave rahi e faatupu i te maˈi, o te faarue-oioi-hia ïa i rapae i te tino. Ua itehia e e tapea te tahi mau fibres e tahe i roto i te pape i te maraaraa o te faito o te tihota e o te cholestérol LDL i roto i te toto — mea maitai roa hoi te reira no te feia i roohia i te omaha tihota e te maˈi mafatu.

Nafea tatou ia faaohipa i taua mau haamaramaramaraa nei? Mai te peu e e nehenehe ta outou, a amu rahi i te mau hotu, i te mau pota e te mau maa te vai ra i roto te mau mea atoa e hinaarohia e te tino (parauhia maa complet). A amu i te faraoa complet maoti hoi i te faraoa uouo e a tuu atoa ˈtu i te mau sitona i roto i ta outou maa e amu i te poipoi. Mea rahi roa atoa te mau fibres i roto i te mau pipi. Area te mau maa e pia to roto ra — te mau umara putete e te raiti — e nehenehe ratou e paruru ia tatou i te mariri ai taata.

Oia mau, e hauti te maa o ta tatou e amu i nia i te oraora-maitai-raa na roto i te tahi atu mau huru. Teie râ, te faaitiraa mai i te miˈi e amuhia e te faarahiraa i te mau fibres, e piti ïa ravea teie te tia i te rahiraa o te taata ia haapao oioi noa.

[Tumu parau tarenihia i te api 10, 11]

Te faaetaetaraa tino, te itoito o te tino e te oraora-maitai-raa

Ua faaite te hoê maimiraa e 40 matahiti te maoro i ravehia i nia i te tahi 17000 tane e, mea iti aˈe te rahiraa o te mau tane o tei rave hoê aore ra e piti hora faaetaetaraa tino i te hebedoma (ma te haapae e 500 calories) i pohe, i nia i te faito e 15 e tae atu i te 20 %, ia faaauhia i te feia o tei ore roa i rave i te ohipa faaetaetaraa tino. I rotopu i te feia o tei rave i te hoê ohipa puai (ma te haapae e 2000 calories i te hebedoma) ua iti mai te faito o te feia i pohe i nia i te hoê tuhaa i nia i te toru. Ua haapapu te tahi atu mau maimiraa i teie parau: e faaiti te rave-tamau-raa i te hoê ohipa i te pae tino i te tupuraa o te maraaraa o te neˈiraa toto, te mau fifi o te uaua o te mafatu, e peneiaˈe atoa paha te mariri ai taata. Ua riro atoa te reira ei ravea aroraa i te mau kilo, te mamahu, te iria, te peapea e te hepohepo rahi.

Mai te peu e e peu maitatai roa no te oraraa, te rohiraa i te pae tino, no te mea ïa e e faarahi te reira i te puai o te tino e te itoito o te taata. Oia hoi, e faaitoito te faaetaetaraa tino i te taata. Noa ˈtu e eita noa te itoito o te tino e tuea noa e te oraora-maitai-raa, mea puai aˈe te hoê taata itoito maitai i mua i te mau maˈi. E ora oioi noa atoa oia ia pohehia oia i te maˈi. Maoti te maitairaa i te pae tino, e maitai atoa ˈi te feruriraa e te mau manaˈo hohonu o te hoê taata, ma te faataere atoa i te ruauraa.

Eaha te ohipa faaetaetaraa tino e rave e i roto i teihea faito?

Teie te uiraa e uihia no nia i te ohipa faaetaetaraa tino: Eaha te huru ohipa faaetaetaraa tino e rave e i roto i teihea faito? Inaha, e au te pahonoraa i te mea e titauhia ra. E titauhia i te hoê taata taaro e tataˈu i te mau hautiraa rahi, ia pee maite oia i te hoê faaineineraa tamau e te rohirohi ia vai itoito noa oia. Area te tahi atu mau taata ra, te tutava nei ïa ratou ia topa to ratou kilo i raro, ia noaa faahou ia ratou i te itoito, ia ite ratou i te oraora-maitai-raa faahiahia aˈe aore ra ia ite ratou i te hoê huru maitatai roa. No reira, te parau nei te rahiraa o te feia aravihi e e navai e toru taime faaetaetaraa tino e 20 e tae atu i te 30 minuti te maoro i te hebedoma. Eaha râ te ohipa faaetaetaraa tino te tia ia rave?

I te mea e ua taaihia te huru i te pae tino, i te puai o te tino, te matahiti e te itoito o te taata tataitahi, te tapao e titauhia ra, ia vitiviti aˈe ïa te mau tupaipairaa o te mafatu e te hutiraa o te aho ia ravehia te ohipa faaetaetaraa tino. Ua riro te horohororaa, te haere-vitiviti-raa, te faaetaetaraa i te tino, te ouˈaraa i te taura, te aˈuraa e te taahiraa i te pereoo taataahi ei mau ohipa matauhia e naeahia ˈi teie tapao, inaha, te vai ra to te tahi e to te tahi to ˈna mau maitai e to ˈna mau hapa rii i te pae no te nahonahoraa, te moni, te mau pepe, e te vai aturâ.

Te faaitoito nei te tahi atu mau ohipa faaetaetaraa tino i te puai o te mau uaua e te tarai atoa nei ratou i te tino. Te titau nei vetahi o taua mau ohipa nei, ia amo i te faito e te tapau, e te tahi atu mau taoˈa tano maitai. Eita noa teie mau ohipa e faatupu i te puai e te itoito, e nehenehe atoa râ ratou e haamaitai i te tiaraa e te hohoˈa o te tino — e mau huru maitatai anaˈe hoi no te hoê tino itoito maitai.

Eaha te nehenehe e parau no nia i te mau hautiutiraa o te faaitoitoraa tino, te haamanaˈo ra paha tatou e ua rave tatou i te reira i te fare haapiiraa? Noa ˈtu e mea au roa na tatou teie ohipa aore ra eita, e ohipa maitatai roa ïa no tatou nei. E faaieie te mau hutiraa e te mau ohuraa e ravehia i te tino. E haapuai te ouˈaraa e te tueraa i nia, i te vitiviti o te tupairaa o te mafatu. E faaitoito te mau tutavaraa no te haapaari i te mau uaua o te opu, te mau pâmuraa e te mau umeraa puai i te mau uaua. Ia paari anaˈe te taata, mea maitai roa te mau hautiutiraa no te huti i te tino, no te mea, ia vai ieie noa te tino, e tauturu te reira i te taata ia vai itoito noa.

Te vai atoa ra te mau faaetaetaraa tino e faaanaanatae i te manaˈo, mai te tennis, te mau hautiraa e te raau tairi popo aore ra te mau hautiraa popo, te heeraa na nia i te pape toetoe paari, e te vai aturâ. Mea arearea aˈe teie mau huru ohipa i te tahi atu mau ohipa faaetaetaraa tino, mea haumani aˈe, e inaha, e tae ïa te manaˈo o te taata ia rave tamau i te reira. Ia au i te faaohiparaa e te itoito ta tatou e horoa ia rave tatou i teie mau ohipa, e faatupu ratou aore ra eita, i te hoê â mâuˈaraa o te puai ia faaauhia i te tahi atu mau huru ohipa faaetaetaraa tino. Inaha hoi, e tauturu te reira ia tatou ia vai itoito noa i te pae tino, e faaaravihi i te tereraa o te tino e e faarahi atoa i to tatou ieie e to tatou vitiviti.

E rave rahi mau huru ohipa faaetaetaraa tino ta outou e nehenehe e maiti, e manuïa râ outou ia maiti outou i te ohipa e oaoa ˈi outou. E tauturu te reira ia outou ia ore e faaea, no te mea te faaite ra te mau maimiraa e e 60 e tae atu i te 70 % o te feia paari e haamata nei i te rave i te ohipa faaetaetaraa tino o te faaea i muri aˈe i te hoê noa paha avae. A haamanaˈo e o te rave-tamau-raa, eiaha noa râ te rahiraa hora, te mea faufaa roa ˈˈe. Ia taui rii outou i te mau faaetaetaraa tino e ia rave outou i te mau taime taa ê, e rave ïa outou ia tupu maitai to outou tino e ia vai itoito noa atoa outou.

No te maiti i te ohipa o ta outou e rave, a haapao i to outou matahiti e to outou huru. E tia iho â ïa i te feia i roohia i te tahi maˈi ia haere atu e hiˈo i te taote na mua ˈˈe e haamata ˈi i te tahi porotarama faaetaetaraa tino. Inaha, a haamata mǎrû noa e a faarahi i ta outou mau tutavaraa a haere noa ˈi outou i mua. A taio i te mau papai no nia i te ohipa faaetaetaraa tino o ta outou i maiti — mea rahi roa hoi te mau buka e te mau aˈoraa —, e ia tutava outou, e ite atu ïa outou i te oaoa e te mau haamaitairaa.

[Tumu parau tarenihia i te api 12]

Te hoo o te avaava

◻ Mea rahi aˈe te taata paari e pohe nei e e mauiui nei i te avaava ia faaauhia i te tahi atu taoˈa taero e haaati ra ia tatou.

◻ I teie nei, fatata te rahiraa taata e pohe nei i te avaava i te matahiti i te naeahia i te 2,5 mirioni, oia hoi fatata e 5 % o te taatoaraa o te feia e pohe nei.

◻ [I te fenua Marite], tei roto te faito o te moni e haamâuˈahia nei i te pae rapaauraa e te mau ereraa i te pae faanavairaa faufaa i te 38 miria e te 95 miria dala marite, oia hoi e 1,25 e tae atu i te 3,15 dala marite i te puohu avaava. Aita taua mau numera ra e taio ra i te moni o te avaava iho — fatata e 30 miria dala marite i te matahiti hoê.

◻ Te parauhia ra e te taata e hâuˈa i te auauahi o te avaava, e toru taime hau aˈe te atâataraa ia roohia o ˈna i te mariri ai taata.

◻ Ia puhipuhi ratou i te avaava, e faaino te mau metua vahine i te maitairaa o ta ratou aiû i te pae tino e i te pae feruriraa; i roto i te mau fenua e rave rahi, hau atu i te 20 % o te mau tamarii teie e roohia nei i te ati o te auauahi o te avaava.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono