Ta outou maa—E nehenehe anei e haapohe ia outou?
“Ua apǐ roa to oe uaua mafatu, i te faito e 95 % . . . Mai teie atu nei, e nehenehe oe e tupuhia i te maˈi mafatu taue.”
UA HITIMAHUTA roa o Joe, 32 matahiti, i to ˈna faarooraa i teie mau parau a te taote mafatu i hiˈopoa ia ˈna no te ite i te tumu o to ˈna mauiui ouma. Fatata te afaraa o te feia e pohe atu i te maˈi mafatu, aita ïa ratou i ite e e maˈi mafatu to ratou.
Mea nafea râ to Joe naearaahia i teie faito? ‘E 32 matahiti to ˈu amu-noa-raa i te maa matauhia e te Marite, oia hoi “te iˈo animala e te û,”’ o ta Joe ïa e autâ ra. ‘Aita hoi au i tâuˈa e e ere te maa matauhia e te Marite i te mea maitai no to ˈu nei tino.’
Ta outou maa e te maˈi mafatu
Eaha hoi te vahi ino i roto i te maa a Joe? A tahi roa, ua rahi roa te cholestérol e te meˈi, te meˈi tei parauhia saturé, aore ra meˈi î. Mai to ˈna apîraa mai â, ua faaineine o Joe ia roohia ˈtu oia i te maˈi uaua toto o te mafatu na roto i te mereti maa tataitahi. Ua taaihia te maa meˈi rahi, i na tumu e pae i nia i te ahuru e haapohe nei i te taata i te fenua Marite. Te tumu matamua, o te maˈi ïa o te uaua toto o te mafatu.
Na te hoê maimiraa i ravehia i roto e hitu fenua i nia tau 12 000 tane faito matahiti e 40 e tae atu i te 49 matahiti, i faaite mai i te taairaa i rotopu i te maa e te maˈi mafatu. Mea rahi tei itehia mai na roto i te mau taa-ê-raa i te pae no te tupuraa o te maˈi mafatu. Ua faaite mai teie maimiraa e, te mau tane Filelane—e 20 % o te tarori ta ratou e amu nei, e meˈi î ïa—mea rahi ïa to ratou faito cholestérol i roto i te toto, area te mau tane Tapone ra—e 5 % anaˈe tarori meˈi î ta ratou e amu nei—tei raro roa ïa to ratou faito cholestérol. E ono taime hau aˈe te atâtaraa ia roohia te mau tane Filelane i te maˈi mafatu taue, i te mau tane Tapone!
E ere faahou râ te maˈi o te uaua toto o te mafatu i te mea varavara i Tapone. I roto i te mau matahiti i mairi aˈenei, ua parare roa te maa tunu-vitiviti-hia no te mau fenua Tooa o te râ mai, e ua maraa te rahiraa meˈi animala e amuhia nei i nia i te faito e 800 %. I teie nei, ua hau aˈe te faito cholestérol i roto i te toto o te mau taurearea tamaroa Tapone, i to te mau taurearea tamaroa Marite hoê â matahiti! Oia mau, ua riro te maa meˈi e te cholestérol ei mau tumu e faatupu nei i te maˈi, te maˈi mafatu iho â râ.
Eaha te ohipa a te cholestérol
Te cholestérol, o te hoê ïa taoˈa hinuhinu mauouo faufaa roa no te ora. Te vai nei teie taoˈa i roto i te mau taoˈa tahi ora o te taatoaraa o te mau taata e o te mau animala. Na to tatou upaa e hamani nei i te cholestérol, e te vai atoa nei te tahi faito i roto i te maa o ta tatou e amu nei. Na te toto e hopoi atu i te cholestérol na te mau taoˈa tahi ora, na roto i te mau huˈa taoˈa parauhia ripita-poroteina, tei anoihia i roto, te cholestérol, te meˈi, e te poroteina. E piti huru ripita-poroteina e hopoi nei i te rahiraa o te cholestérol o te toto, oia hoi te ripita-poroteina mea iti te poroteina (parauhia LDL) e te ripita-poroteina mea rahi te poroteina (parauhia HDL).
Mea rahi te cholestérol i roto i te mau LDL. Ia tahe atu te mau LDL na roto i te mau uaua opere toto, e ô atu ratou i roto i te mau taoˈa tahi ora na roto i te tahi mau taoˈa parauhia haruharu LDL e vai nei i nia i te iri o te taoˈa tahi ora. E faahuˈahuˈahia te mau LDL ia nehenehe te taoˈa tahi ora e faaohipa ia ratou. Te vai nei i roto i te rahiraa o te mau taoˈa tahi ora o te tino, teie mau taoˈa haruharu o te ohi nei i te tahi faito LDL. Tera râ, i roto i te upaa te mau taoˈa haruharu e faaore ai e 70 % o te LDL i roto i te toto.
I te tahi aˈe pae, mea iti roa te cholestérol i roto i te mau HDL. Ia tahe atu te mau HDL na roto i te toto, e ote mai ratou i te cholestérol hau no te afai atu i roto i te upaa. Na te upaa ˈtura ïa e faahuˈahuˈa i te cholestérol e faahaere atu ai i rapaeau i te tino. Ua hamanihia te tino ma te faahiahia mau, no te rave mai i te cholestérol e hinaarohia ra e ana e no te faarue atu i te toea.
E tupu mai râ te fifi ia rahi roa te LDL i roto i te toto. E rahi roa ˈtu â te fifi ia meumeu roa te meˈi i roto i te mau uaua toto. E ia meumeu anaˈe te meˈi, e apǐapǐ ïa te mau uaua toto e eita te toto e uta ra i te mataˈi ora, e nehenehe faahou e tahe maitai na roto i te uaua. E parauhia teie tupuraa, athérosclérose (paariraa o te uaua). E tupu mǎrû noa teie apǐapǐraa ma te itea-ore-hia, e mau ahuru matahiti te mairi hou te mau tapao o te maˈi e papuhia ˈi. Hoê o teie mau tapao, o te mauiui ouma ïa, mai ta Joe i ite.
Ia apǐ roa anaˈe te hoê uaua toto o te mafatu, mea pinepine e apǐ oia i te hoê pona toto paari, e pohe ïa te tuhaa o te mafatu ta teie uaua e opere ra i te toto. Te ohipa e tupu mai, e pepe taue e e pohe atoa te myocarde—o te maˈi mafatu tupu taue ïa. Noa ˈtu e maa vahi iti noa o te uaua toto o te mafatu tei apǐ, e nehenehe atoa te vaehaa o te mafatu e pohe, eita râ paha e ite-oioi-hia te tapao no te maˈi. E nehenehe te apǐraa te mau uaua toto i te tahi atu vahi o te tino e faatupu i te mau-taue-raa o te roro, te pêraa o te avae, e peneiaˈe te inoraa o te mau mape.
Eita e maerehia ia piihia te LDL, te cholestérol ino, e te HDL, te cholestérol maitai. Mai te peu e mea rahi te LDL aore ra e mea iti te HDL, te vai ra ïa te atâtaraa rahi ia tupu te maˈi mafatu.a Mea pinepine na te hoê noa hiˈopoaraa toto ohie roa e faaite mai e e tupu anei te tahi fifi, na mua roa ˈˈe te hoê taata e tupuhia ˈi i te mau tapao o te maˈi mafatu, mai te mauiui ouma. No reira, e mea faufaa roa ia hiˈopoa tamau i to outou faito cholestérol i roto i te toto. E hiˈo anaˈe na i teie nei e, mea nafea ta outou maa ia ohipa i nia i teie faito cholestérol.
Te cholestérol i roto i te toto e te maa
Te vai nei iho â te cholestérol i roto i te maa no roto mai i te animala. E cholestérol to roto i te iˈo animala, te huero moa, te iˈa, te moa e te moora, e te mau maa û. Area te mau maa no roto mai i te raau tupu ra, aita ïa e cholestérol to roto.
Te hamani nei te tino i te cholestérol atoa o ta ˈna e hinaaro ra, no reira, e tuhaa hau ïa te cholestérol i roto i te maa o ta tatou e amu nei. Te haere nei te rahiraa o te cholestérol o ta tatou maa, i roto i te upaa. Te mea matauhia, ia tae anaˈe te cholestérol o te maa i roto i te upaa, e faaohipa te upaa i te reira, e e faaiti mai oia i ta ˈna iho hamaniraa i te cholestérol. Na roto i teie nei ravea, e vai aifaito noa ïa te faito cholestérol i roto i te toto.
Eaha râ te ohipa e tupu mai te peu e e rahi roa te cholestérol i roto i te maa e eita ta te upaa e nehenehe e faaohipa oioi noa i te reira? E rahi atu ïa te atâtaraa ia tae oioi atu te cholestérol i roto i te mau uaua toto. E ia tupu anaˈe te reira, e haamata ïa te meumeuraa o te meˈi i roto i te uaua. Mea atâta roa mai te peu e e tamau noa te tino i te hamani i te hoê â faito cholestérol, ma te ore e tâuˈa i te faito cholestérol hau no roto mai i te maa. I te fenua Marite, 1 taata i nia i te 5 tei roohia i teie nei fifi.
No reira, e mea hau aˈe ia faaiti mai i te cholestérol i roto i ta outou maa. Tera râ, te vai nei te tahi atu huru maa o te nehenehe e hauti rahi i nia i te faito cholestérol i roto i te toto—oia hoi te mau meˈi î.
Te mau meˈi e te cholestérol
E piti huru meˈi: te meˈi parauhia meˈi î (saturé), e te meˈi parauhia meˈi î ore (insaturé). I roto i te mau meˈi î ore, te vai ra te monoinsaturé, e nehenehe e parauhia meˈi î ore otahi, e te polyinsaturé, aore ra meˈi î ore rau. E mea maitai aˈe te mau meˈi î ore i te meˈi î, no te mea e haamaraa te meˈi î i te faito cholestérol i roto i te toto. E piti ïa huru: A tahi, e faarahi te mau meˈi î i te cholestérol hamanihia i roto i te upaa, e a piti, e faaore ratou i te mau taoˈa haruharu LDL i nia i te mau taoˈa tahi ora o te upaa, ma te faaiti ïa i te vitivitiraa ia faaorehia te LDL i roto i te toto.
Te vai nei te mau meˈi î i roto i te mau maa no roto mai i te animala, mai te pata, te rea huero moa, te meˈi puaa, te û, te ice cream, te iˈo animala, e te moa e te moora. Mea rahi atoa i roto i te totora, te haari e te hinu haari, te mau hinu maa tupu, e te hinu tamara. E paari te mau meˈi î i te anuvera o te piha.
Area te mau meˈi î ore ra, e vai pape noa ïa i te anuvera o te piha. E nehenehe te mau maa te vai ra i roto te mau meˈi î ore otahi aore ra te mau meˈi î ore rau, e tauturu no te faaiti mai i to outou faito cholestérol i roto i te toto, ia amu outou i taua mau maa ra, eiaha râ te mau maa e mau meˈi î to roto.b E faaiti te mau meˈi î ore rau, e vai nei i roto i te hinu to popaa e te hinu huero tournesol, i te cholestérol maitai e te cholestérol ino, area te mau meˈi î ore otahi ra, mea rahi i roto i te hinu olive e te hinu canola, e faaiti noa ïa oia i te cholestérol ino, ma te ore e hauti i te cholestérol maitai.
Parau mau, e mea faufaa atoa te meˈi i roto i ta tatou maa. Ei hiˈoraa, mai te peu e aita roa ˈtu e meˈi, eita ïa to tatou tino e fanaˈo i te mau vitami A, D, E, e K. Mea iti roa râ te meˈi e titauhia ra e te tino. E noaa ohie noa mai na roto i te amuraa i te maa pota, te pǐpǐ, te maa huero, e te maa hotu. No reira, ia faaiti mai tatou i te amuraa i te meˈi î, eita ïa tatou e faaere i to tatou tino i te mau maa e hinaarohia ra.
No te aha e faaiti ai i te mau meˈi e te cholestérol
Mai te peu e mea rahi te mau meˈi e te cholestérol i roto i te maa, e maraa noa anei te cholestérol i roto i te toto? Eita i te mau taime atoa. Ua faaoti o Thomas, tei faahitihia i roto i te tumu parau matamua, e hiˈopoa i to ˈna toto i muri aˈe i to ˈna tauaparauraa e o A ara mai na! Ua faaite mai teie hiˈopoaraa e mea maitai to ˈna faito cholestérol. E au ra e ua manuïa to ˈna upaa i te tapea i te faito cholestérol i nia i te hoê faito au.
E ere râ te auraa e eita o Thomas e fifihia. Te faaite ra te mau maimiraa apî e, e nehenehe te cholestérol i roto i te maa e faarahi i te atâtaraa o te maˈi o te uaua mafatu, noa ˈtu e eita oia e hauti i te faito cholestérol i roto i te toto. “Te faarahi nei te mau maa î i te cholestérol i te atâtaraa ia tupu te maˈi mafatu, e tae noa ˈtu no te feia mea iti roa to ratou faito cholestérol i roto i te toto,” o ta te Taote Jeremiah Stamler ïa e parau ra, no te Fare haapiiraa tuatoru Northwestern. “E no reira, e tia i te mau taata atoa ia haapao maitai i te faaiti mai i te amu i te cholestérol, noa ˈtu eaha to ratou faito cholestérol i roto i te toto.”
Te vai atoa nei te parau no te meˈi i roto i te maa. Ia rahi roa anaˈe te meˈi i roto i te toto, no roto anei i te meˈi î aore ra te meˈi î ore i roto i te maa, e amuimui te mau toropuru uteute e riro atu mai te hoê pupâ ra te huru. E ia meumeu te toto ra, eita ïa e ô faahou atu na roto i te mau uaua toto huˈa roa, e no reira e erehia te mau vaehaa o te tino i te mau maa e hinaarohia ra. E haafifi atoa te mau pupâ toropuru e tahe atu na roto i te mau uaua toto, i te opereraa mataˈi ora i nia i te mau iri o te uaua toto, ma te faaino i teie mau iri, e meumeu ohie noa ïa te meˈi i reira. Te vai nei râ te tahi atu fifi ia rahi roa anaˈe te meˈi e amuhia.
Te mariri ai taata e te maa
“Te faaitoito nei te mau meˈi atoa—te î e te î ore—i te tupuraa o te tahi mau taoˈa tahi mariri ai taata,” o ta te Taote John A. McDougall ïa e parau ra. Ua faaite mai te hoê tuatapaparaa no nia i te mau maˈi mariri o te aau e o te tîtî i ravehia na te ao nei, i te mau taa-ê-raa riaria mau i rotopu i te mau nunaa no te pae Tooa o te râ ma, i reira mea rahi te meˈi i roto i te maa, e te mau fenua ravai ore. Ei hiˈoraa, i te fenua Marite, o te maˈi mariri o te aau te piti o te mariri ai taata pinepine roa ˈˈe i ǒ te mau tane e te mau vahine atoa, area te maˈi mariri o te tîtî te mea pinepine roa ˈˈe i ǒ te mau vahine.
Ia au i te Totaiete Marite no te Mariri ai taata, te mau taata o te haere nei e ora i te hoê fenua mea rahi te maˈi mariri ai taata, i te pae hopea e roo-atoa-hia ratou i te faito mariri ai taata o taua fenua ra, ia au i te maororaa o to ratou peeraa i te huru oraraa e te huru maa o teie fenua. Te tapao ra te buka maa a te totaiete no te mariri ai taata e: “Te roohia nei te mau Tapone e haere nei e faaea i te fenua Vaihi, i te tupuraa o te mariri ai taata matauhia i te pae Tooa o te râ ma: tupuraa rahi o te maˈi mariri o te aau e o te tîtî, itiraa mai o te maˈi mariri o te vairaa maa—e tupuraa ê roa ïa i tei matauhia i Tapone.” Oia mau, ua taaihia te mariri ai taata i te maa.
Mai te peu e, i roto i ta outou maa, mea rahi te meˈi, te meˈi î, te cholestérol, e te tarori, e tia ïa ia outou ia taui i ta outou huru maa. E horoa mai te maa maitai i te oraora-maitai-raa, e e nehenehe atoa e taui roa i te mau faainoraa o te hoê huru maa ino. Ia feruri-anaˈe-hia i te mau ohipa mai te tâpûraa mafatu mauiui roa, e te haamâuˈaraa e 40 000 dala Marite [fatata e 4 000 000 toata] aore ra hau atu, mea hau aˈe ïa ia taui i te maa.
Na roto i te haapao-maitai-raa i ta outou maa, e nehenehe outou e pararai, e haamaitai i to outou huru, e e tauturuhia outou ia ape aore ra ia faaore i te tahi mau maˈi. Te horoa nei te tumu parau i muri nei i te tahi mau manaˈo tauturu i roto i teie nei tuhaa.
[Nota i raro i te api]
a E faitohia te cholestérol na nia i te rahiraa miligarama i te ahururaa o te tuhaa o te litera toto. Te faito maitai o te cholestérol taatoa—oia hoi ia amuihia te LDL, te HDL, e te cholestérol no roto i te tahi atu mau ripita-poroteina o te toto—ia iti mai ïa i te 200 miligarama i te ahururaa o te tuhaa o te litera toto. Te manaˈohia nei e mea maitai te hoê faito HDL tei naeahia aore ra tei hau atu i te 45 miligarama i te ahururaa o te tuhaa o te litera toto.
b Te faaitoito nei te Tabula maa Marite no 1995 e, eiaha te taatoaraa o te meˈi e amuhia ia hau atu i te 30 % o te mau tarori i te mahana, e ia faaitihia mai te meˈi î i raro mai i te 10 % o te mau tarori. Ia topa anaˈe te tarori meˈi î i nia i te 1 %, e topa atoa ïa te faito cholestérol o te toto e 3 miligarama i te ahururaa o te litera toto.
[Tapura i te api 8]
Hohoˈa o te mau uaua mafatu i tâpûhia: (1) matara maitai, (2) apǐapǐ rii, (3) fatata i te apǐ roa