Ia au i te Bibilia
No te aha e ere te haapiiraa faaroo no nia i te faatiamâraa i te feia veve i te ravea?
MEA APÎ roa te haapiiraa faaroo no nia i te faatiamâraa i te feia veve. Ua haamata oia i te fenua Marite Apatoa fatata e piti ahuru matahiti i teie nei, e na te mau perepitero katolika i turu na i te reira, no to ratou hoi inoino i te iteraa ˈtu i te veve rahi o te rahiraa o ta ratou mau taata. I taua tau ra, ua faaoti aˈera taua mau ekalesiatiko ra e aita te mau oreroraa parau faaroo i navai faahou no te tauturu atu i taua mau taata tei veve-roa-hia ra. No reira, o ta ratou hoi i manaˈo na, e tia atoa ˈtura ia ratou ia faatupu i te mau tauiraa rahi i te pae totiare no te haamaitai i te oraraa pae varua o ta ratou mau taata. Riro roa mai nei te tahi mau upoo faatere haapaoraa ei mau taata turu i te orureraa hau.
Parau mau, eita te hinaaroraa e tamǎrû i te oraraa o te feia veve, e nehenehe e faahapahia. Inaha, ua aroha roa o Iesu iho i to ˈna mau taata-tupu. Teie hoi ta tatou e taio: “E ia hiˈo aˈera oia i te rahi o te taata, aroha ˈtura oia ia ratou, no te mea, ua purara ratou e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra.” (Mataio 9:36). Hau atu, ua tǎpǔ aˈera oia i te faatiamâraa i te feia e farii i ta ˈna haapiiraa. Teie hoi ta ˈna i parau: “E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.” (Ioane 8:32). No reira ˈtura, no te hoê tavini kerisetiano, e riro anei te haapiiraa faaroo no nia i te faatiamâraa ei ravea ta te Bibilia e faaitoito nei no te tauturu i te feia veve?
Te hoê opuaraa hape
Eita, inaha, ua rau hoi te huru o te mau tumu. A tahi, te hoê o te mau hopoia matamua a te hoê tavini kerisetiano, te atuaturaa ïa i te oraora-maitai-raa pae varua o te mau melo o te nǎnǎ, e aita hoi e haapapuraa e e faatupu te hoê huru oraraa ona aˈe i te mau tupuraa maitai i te pae varua. Ei haapapuraa, i roto i te mau fenua maona no te fenua Marite Apatoerau e no Europa ma, inaha, noa ˈtu to ratou ruperupe rahi i te pae materia, te farerei nei ratou i te mau ereraa rahi i te pae varua. E mau ohipa matauhia te ohipa tia ore, te taiata, te hamani-ino-raahia te mau tamarii e te feia ruhiruhia e oia atoa te nounou — ei faahiti-noa-raa i te tahi mau fifi — i roto i taua mau fenua ra, e i roto i te tahi mau vahi ra, aita ïa te taata e tâuˈa faahou ra i te mau ohipa faaroo. — Timoteo 2, 3:1-5.
Hau atu, i to Iesu tautururaa ˈtu i te feia veve, aita o ˈna i faaohipa i te haapiiraa faaroo no nia i te faatiamâraa; inaha hoi, o Iesu te hiˈoraa rahi roa ˈˈe no te mau kerisetiano (Petero 1, 2:21). A parahi mai ai oia i nia i te fenua nei, ua ora na oia i rotopu i te hoê nunaa tei faatîtîhia i raro aˈe i te hoê puai rahi e tei faahepohia e te mau taata titau tute eiâ. Mea pinepine te mau ati Iuda veve roa ˈˈe i te haavîhia na roto i te nounou moni uˈana o te feia hui mana (Mataio 22:21; Luka 3:12, 13; 20:46, 47). Noa ˈtu teie mau ohipa, aita o Iesu i faaô noa ˈtu ia ˈna i roto i te tahi opuaraa politita e aita atoa o ˈna i turu i te faahuehueraa totiale no te haamaitai i te huru oraraa o te feia veve. Teie râ, ua poro oia i “te parau maitai o te basileia”. — Mataio 4:23.
I te pae hopea, te haa nei te mau ekalesiatiko e paruru nei i te haapiiraa faaroo no nia i te faatiamâraa, i te faatitiaifaro na roto i te arai o te politita, i te hoê fifi o te nehenehe noa e faaorehia maoti te ohipa e ravehia e te Atua. Noa ˈtu e ua piihia oia e “haapiiraa faaroo”, aita roa ˈtu ta ratou haapiiraa i niuhia i nia i te Bibilia. Teie râ hoi, ua parau Iesu no nia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao.” (Ioane 17:16). Inaha, eita roa ˈtu ta te hoê taata e nehenehe e faaô atu ia ˈna i roto i te ohipa politita ma te ore e riro ‘ei taua no teie nei ao’. — Iakobo 4:4.
Na te aha e tauturu mau i te feia veve?
I te mea hoi e eita te poroi pae varua i faaauhia mai e te feia turu i te haapiiraa faaroo no nia i te faatiamâraa, e afai mai nei i te tamǎrûraa no te feia veve, e nehenehe atura ïa e haapapu e e ere te reira i te parau mau. Teie râ, ua tauturu mau â o Iesu i te feia veve o to ˈna ra tau, tei farii i ta ˈna haapiiraa, e te na reira atoa nei te mau Ite no Iehova i teie mahana na roto i te pororaa i te “evanelia o te basileia nei”. — Mataio 24:14.
Eaha mau na taua evanelia nei? No to tatou nei tau, o te parau mau ïa e faataa ra e, ua haamauhia te Basileia o te Atua i nia i te raˈi e e fatata roa oia i te tamâ i te fenua nei i te mau huru ino atoa e te haavîraa atoa hoi (Apokalupo 11:15, 18). Mea na reira te Basileia o te Atua e faaore roa ˈi i te veve rahi e te mana haavî. Ma te faataa mai i te mau haamaitairaa e itehia ˈtu i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua, te na ô ra te Bibilia e: “E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” (Apokalupo 21:4). Auê ïa oraraa faahiahia mau no a muri aˈe no te feia paieti e!
Nafea râ teie parau mau no nia i te Basileia o te Atua e nehenehe ai e tauturu i te feia veve roa mai teie atu nei? A haamanaˈo na outou i te mau parau a Iesu: “E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.” (Ioane 8:32). Inaha, e faatiamâ te parau mau i te taata i te hoê haava manaˈo e faahapa noa ia ˈna, i te mǎtaˈu no nia i te oraraa no a muri aˈe e te tiaturiraa faaroo tupapau.
Hau atu, e ite atu te taata e farii i te parau mau e piti aˈe Hoa puai aita e faaauraa. O Iesu Mesia ïa hoê, o te faatere nei hoi i roto i te Basileia o te Atua. Area te tahi ra, o te Atua ra o Iehova iho ïa, ta te Bibilia e parau ra e: “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra, e na ˈna oe e tauturu mai; e ore roa oia e vaiiho noa ˈtu i te taata parau-tia ia faaaueuehia.” (Salamo 55:22). Noa ˈtu e te ora nei te hoê taata veve i raro aˈe i te mana a te hoê faanahonahoraa politita aore ra tapi hooraa tauihaa haavî, e nehenehe oia e tauturuhia e to ˈna na Hoa e piti tei î i te hamani maitai, na roto i te arai o te amuiraa kerisetiano.
E faahiti atoa na e, ia farii tatou i te parau mau no nia i te Basileia o te Atua, e turaihia tatou ia faaore i ta tatou mau peu iino e ia faaohipa maitai i ta tatou mau faufaa. Teie râ, ia rave mai oia i te huru oraraa kerisetiano, eita iho â ïa te hoê taata veve e riro roa mai ei taata moni. Te taata râ o te tuu i te Basileia o te Atua i nia i te parahiraa matamua i roto i to ˈna oraraa e o te faaohipa i te mau faaueraa tumu tia a te Atua, e nehenehe ïa oia e tiaturi e eita oia e ere i te mau maitai faufaa roa ˈˈe o te oraraa, na roto i tera aore ra i tera ravea. O ta Iesu hoi i tǎpǔ mai i te na ôraa e: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.” — Mataio 6:33.
I mutaa ihora, ua horoa mai te arii ra o Davida i te hoê haapapuraa tamahanahana mau e faaite ra e mea nafea to Iehova aupururaa i ta ˈna mau tavini. Teie ta ˈna i papai: “I vai apî na hoi au, e teie nei ua ruhiruhia; aitâ râ vau i ite i te feia parau-tia i te faarueraahia, e to ˈna ra huaai i te aniraa i te maa.” (Salamo 37:25). E nehenehe e itehia i rotopu i te mau Ite no Iehova e rave rahi mau hiˈoraa e haapapu maira i te parau mau o taua faahitiraa nei.
No reira, maoti hoi i te imi i te hoê tamǎrûraa poto noa na roto i te arai o te mau haapiiraa taata nei, te titauhia nei i te mau taata atoa, e oia atoa te feia veve, ia tamata i te mau haamaitairaa mau e itehia ia tavini tatou i te Atua. Ua ite te feia e na reira nei, mai te aposetolo Paulo, e “area te paieti ra, e faufaa ïa to te reira i te mau mea atoa nei, e maitai tei faaitehia mai no te reira i teie nei ao e te ao a muri atu”. — Timoteo 1, 4:8.
[Hohoˈa i te api 31]
O te Basileia o te Atua anaˈe o te nehenehe e faaore roa i te veveraa i roto i te ao nei.