Te ati o te feia veve te ravea
IA FAAROO tatou i te tahi mau upoo faatere haapaoraa ia faateitei i to ratou reo no te faahiti i te mau fifi o teie nei tau, e riro ïa tatou i te tiaturi e tei ia ratou ra te ravea. Teie râ, mai te peu e aita te mau faatere politita e te mau taata toroa i te pae faanavairaa faufaa, i manuïa i te arairaa i te mau fifi, e manuïa anei ïa te mau ekalesiatiko ia turu atu ratou i te mau pǔpǔ orure hau?
Noa ˈtu e e faataa mai ratou i te mau tumu no reira ratou e riri ai, aita te taatoaraa o te taata e tiaturi ra ia ratou. Teie hoi ta Edmund Burke i papai: “Mea hape roa ia tiaturi e te feia e faateitei roa nei i to ratou reo no te tauturu i te nunaa, te haapeapea atoa nei ïa ratou no to ˈna maitairaa.” E nehenehe anei e manaˈo e na te tahi atu mau tumu e turai ra i te mau upoo faatere haapaoraa ia ohipa, maoti râ te hinaaro e haamau i te parau-tia?
Teie ta te vea beresilia ra Veja e faaite ra: “Inaha, ta te Ekalesia e imi ra, o te mana ïa. (...) I te mea e tei roto te rahiraa o te mau faufaa i te mau fenua porotetani, bouddhistes, e oia atoa i roto i te mau nunaa tiaturi ore i te Atua, e titauhia ïa ia turui atu te Ekalesia i nia i te feia veve o te mau fenua riirii o te ao nei, ia itea faahou mai ia ˈna to ˈna puai.”
Noa ˈtu â ïa e e parauhia e aita te mau ekalesiatiko tataitahi e imi nei i to ratou iho maitai, e faufaahia anei te feia veve, ia turu atu ratou i te hoê pǔpǔ e opua nei e faatiamâ ia ratou e o te farii i te ohipa patoiraa totiale? Tera anei te ravea no te arai i te fifi o te feia veve?
Te hoê hiˈoraa no te mau kerisetiano mau
O Iesu Mesia te hiˈoraa te tia i te mau kerisetiano mau atoa ia pee atu. Eaha te hiˈoraa ta ˈna i vaiiho mai na tatou? A parahi mai ai oia i nia i te fenua nei, aita o ˈna i apiti atu i roto i te mau tauiraa totiale, aita atoa hoi o ˈna i faaatea ê ia ˈna i ta ˈna hopoia oia hoi te pororaa i te Basileia o te Atua (Luka 4:43; Ioane 6:15). O ta te pâpa Ioane-Paulo II iho hoi i faˈi ia ˈna i faahiti i te mau parau i muri nei no nia i te ohipa patoiraa totiale: “Te haapapu maira te mau Evanelia e e faariro na o Iesu i te mau mea atoa e nehenehe e haafariu ê ia ˈna i ta ˈna hopoia ei tavini no Yahweh [Iehova], ei faahemaraa ia ˈna.”
Eiaha na tatou e faaoti e aita o Iesu i haapao i te mau hinaaro o te feia veve. Inaha hoi, te na ô ra te Bibilia e: “E ia hiˈo aˈera oia i te rahi o te taata, aroha ˈtura oia ia ratou, no te mea, ua purara ratou e ua faarue-taue-hia [aore ra ua haavîhia], mai te mamoe tiai ore ra”. (Mataio 9:36.) E teie ta ˈna i titau atu i te feia e hinaaro ra e apee mai ia ˈna: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora.” — Mataio 11:28.
Te faataa nei te hoê parau tohu bibilia i te faatereraa a te Basileia o te Mesia, i te na ôraa e: “O tei veve ra e ua tiaoro maira, na ˈna ïa e faaora; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra. E faaora oia ia ratou i te haavare e te rave ino ra, e to ratou toto e riro ei mea taoˈa na ˈna.” — Salamo 72:12-14.
No reira, te feia e hinaaro e pee i te hiˈoraa o Iesu, e tia ïa ia ratou ia faaite i te aroha rahi no te feia veve ma te tutava i te tauturu atu ia ratou. Nafea hoi ratou e na reira ˈi? Ua ite o Iesu e tei raro aˈe te ao nei i te mana o te Diabolo ra o Satani, no reira, aita oia i haa no te tamata i te taui i teie nei ao (Luka 4:5-8; Ioane 12:31; 14:30; 18:36). Teie râ, ua tauturu atu o ˈna i te feia veve na roto i te haapiiraa ˈtu ia ratou nafea ia faaruru atu i te mau fifi o te oraraa.
Ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia faaite i to ratou aravihi, ma te pee i to ˈna iho hiˈoraa e to to ˈna Metua. Te na ô ra oia e: “Te ohipa noa nei â tau Metua, e ohipa atoa hoi au.” (Ioane 5:17). Hau atu, ua horoahia ˈtu na te mau kerisetiano matamua i te tahi mau faaueraa e faaite ra ia ratou nafea ia haapao ia ratou iho e ia aupuru atoa i to ratou utuafare ma te faaite i te huru maitatai e te parau-tia e ma te rave atoa i te ohipa (Philipi 4:4-8; Tesalonia 1, 4:11, 12). Ua riro noa ra te reira ei faahohoˈaraa poto noa o te mau tupuraa maitatai aˈe, oia hoi te mau haamaitairaa ta te Basileia o te Atua e hopoi mai.
Te ravea hoê roa: te Basileia o te Atua
Oia mau, ua faaite o Iesu e o te Basileia o te Atua anaˈe te ravea mau no te arai i te mau fifi atoa e a muri noa ˈtu, e oia atoa te fifi o te veve. Eaha ïa to outou manaˈo? No te aha hoi te feia turu i te haapiiraa faaroo no nia i te faatiamâraa e ore ai e faahiti pinepine i te parau no nia i te Basileia o te Atua?
Inaha, aita ratou e tiaturi faahou nei i te mau parau tǎpǔ bibilia no nia i taua Basileia nei. Teie râ, i to Iesu haapiiraa ˈtu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure e ‘ia tae mai te basileia o te Atua e ia haapaohia to ˈna hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na’, aita ïa o ˈna e faahiti ra i te hoê tiaturiraa haavare. E tupu mau â teie pure, no te mea e faatereraa mau iho â te Basileia o te Atua. E feruri anaˈe na, e nehenehe anei Iesu e haavare atu i ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore ma te ani atu ia ratou ia pure no te tahi mea o te ore roa ˈtu e tupu? — Mataio 6:9, 10.
Ua itea mai i te aposetolo Petero i te haamaitairaa rahi oia hoi te ite-atea-raa i teie faatereraa i te raˈi ra. Ua tupu te reira a faahuru-ê-hia ˈi o Iesu i mua ia ˈna e e piti na aposetolo i nia i te hoê mouˈa teitei. I te mea e ua ite oia i teie nei orama, teie ta Petero i papai tau matahiti i muri aˈe: “E ere hoi ta matou i te fabula i faatupuhia e te paari ra, a faaite atu ai matou ia outou i te mana e te haerea mai o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, ua ite hua râ to matou mata i to ˈna hanahana.” — Petero 2, 1:16-18.
I roto i taua orama nei, ua ite o Petero i te Mesia e faatere ra i roto i te Basileia o te Atua. Te na ô faahou ra oia e: “Tei ia tatou atoa te parau a te mau peropheta [ei hiˈoraa, te mau parau tohu a Isaia e a Daniela no nia i te Basileia] tia rahi roa ˈtura i teie nei.” (Petero 2, 1:19). Inaha, ua papai te peropheta ra o Daniela i te hoê orama no nia i te faaariiraahia te Mesia, i reira “ua horoahia maira te mana, e te hinuhinu, e te basileia no ˈna”. Te na ô faahou ra o ˈna e: “To ˈna mana, e mana mure ore ïa, e ore ïa e mou, e to ˈna basileia, e ore ïa e pau.” — Daniela 7:13, 14.
Ia au i te “parau a te mau peropheta” ra, eaha ïa te roohia i nia i te mau faatereraa taata nei, ia tae mai te Basileia o te Atua ei pahonoraa i te mau pure a te mau pǐpǐ a te Mesia? A hiˈo na i te parau i faauruahia mai e te Atua i roto i te Daniela 2:44: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra, [te mau faatereraa o teie nei tau], e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou [te Basileia ta Iesu i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure], e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra [te mau faatereraa taata nei] i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.”
Ma te feaa ore, o te Basileia o te Atua anaˈe te nehenehe e faaore roa i te fifi o te feia veve na te ao atoa nei. Inaha, aita roa ˈtu e vahi maitai e noaa mai ia faatere te taata i te tahi atu taata. Te haapapu maitai maira te Tuatapaparaa e “ta te taata nei faaheporaa ˈtu i te taata e pohe atura ei pohe no ˈna iho”, e te reira ra, noa ˈtu eaha te huru faatereraa e tamatahia. Mea roa hoi i teie nei to te Parau a te Atua haapapuraa mai i teie nei parau: e ere tei te taata iho to ˈna haerea, ia ore roa ˈtu oia e haapao atu i te Atua. — Koheleta 8:9; Ieremia 10:23.
Teie râ, e tupu mau â te “[parau tohu]” a Isaia ra e faaite atea ra i te mau haamaitairaa faito ore. Teie hoi ta tatou e taio: “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu; (...) E ore hoi ratou e ohipa faufaa ore noa; e ore ratou e faafanau i te tamarii pohe noa: e tamarii hoi ratou na tei haamaitaihia mai e Iehova: ratou, e ta ratou atoa ra mau tamarii. E riro hoi, hou ratou e tiaoro mai ai, te faatia ra vau; e te parau noa maira ratou, te faaroo ra vau.” — Isaia 65:21-24.
Eita roa te Atua ra o Iehova e faaohipa i te hoê pǔpǔ orure hau taata nei e tae noa ˈtu i te haapiiraa faaroo no nia i te faatiamâraa i te feia veve, no te faatupu i taua mau haamaitairaa ra. Na ta ˈna râ faatereraa i te raˈi ra e haapao i te mau ohipa o te fenua nei e na ˈna atoa e tahoê i te huitaata auraro ra, ma te faatupu mai i te parau-tia e te ruperupe. A haamau i to outou feruriraa i nia i te Basileia o te Atua. A faariro na i te reira ei ohipa faufaa roa ˈˈe i roto i to outou oraraa. Oia mau, “e mea maitai te tiaturi ia Iehova, i te tiaturi i te taata nei”. — Salamo 118:8; Mataio 6:33.
[Hohoˈa i te api 25]
E faatitiaifaro te Basileia o te Atua i te mau fifi atoa i taaihia i te veve.