Fatata roa, aore e taata veve faahou!
“EIAHA e mǎtaˈu inaha hoi e parau maitai ta ˈu e hopoi mai ia outou nei, o te riro ïa ei oaoaraa no te taata atoa.” (Luka 2:10) Ua faaroohia teie mau parau faaitoito e te mau tiai mamoe o tei maere, tei pihai iho hoi ratou ia Betelehema i te po a fanauhia ˈi o Iesu. Ia au i teie nei parau, ua huti rahi Iesu i te ara-maite-raa i nia i te ‘parau apî maitai’ i te roaraa o ta ˈna taviniraa i nia i te fenua nei. I teie nei mahana, aita anaˈe ta tatou moni e navai no te haamâha i to tatou mau hiaai, nafea te parau apî maitai no nia ia Iesu ia haamaitai ia tatou?
Ua faaite Iesu “i te parau [apî] maitai i te taata rii.” (Luka 4:18) Ia au i te Mataio 9:35, “Haere atura Iesu na roto i te mau oire e te mau oire rii atoa, i te haapiiraa i roto i to ratou mau sunago, e te aˈoraa i te parau maitai o te hau.” Ua riro mau ta ˈna poroi ei faaitoitoraa no te feia veve iho â râ. “E ia hiˈo aˈera oia i te rahi o te taata, aroha ˈtura oia ia ratou, no te mea, ua purara ratou e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra.” (Mataio 9:36) Inaha, ua parau o Iesu e, “e tia â hoi te taata rii i ǒ outou nei,” eita râ tatou e faaoti na roto i teie mau parau e aita e tiaturiraa no te taata navai ore. (Ioane 12:8) A vai noa ˈi teie nei faanahonahoraa ino, e vai noa te feia veve, noa ˈtu eaha te mau tumu o to ratou huru tupuraa ino. Aita te Parau a te Atua e tâuˈa ore nei i te tupuraa mau o te veve, tera râ, aita oia e faaea noa ra i nia i te mau tuhaa ino. Maoti râ, te pûpû nei oia i te tauturu no te feia veve no te faaruru i te mau haapeapearaa o te oraraa.
Te tauturu no te feia veve
Inaha, ua parauhia e: “Eita e amo-rahi-aˈe-hia te hoê hopoia e te hoê taata ia ite anaˈe e aita te hoê taata e haapao maira aore ra e taa ra.” Teie râ, noa ˈtu e ua erehia te rahiraa o te mau taata i te aroha, te vai noâ ra te parau apî maitai no te feia veve—no teie nei e no a muri aˈe.
Ma te peapea, mea iti te anaanatae o te rahiraa taata no te tauturu i te feia veve. Ia au i te buka The World Book Encyclopedia, te tiaturi nei vetahi e “te faaitoito nei te mau taata i roto i te totaiete no te ora e . . . e te puai e te ona nei te mau taata teitei aˈe.” Te feia e tiaturi ra i teie manaˈo, piihia te haapiiraa totiale a Darwin, e hiˈo paha ratou i te feia veve mai te tahi mau taata hupehupe aore ra haamâuˈa moni. Teie râ, mea pinepine te haa ra te feia rave ohipa no te mataeinaa ma te teimaha, te mau rave ohipa tei faarue i to ratou fenua no te tahi atu fenua, e te tahi atu mau taata, noa ˈtu e mea haihai roa te moni e aufauhia ra na ratou, no te faaamu i to ratou mau utuafare.
I roto e rave rahi mau fenua e ite-rahi-hia te veve. No reira, aita te feia veve—o ratou hoi te rahiraa—e manaˈo nei e aita ratou i manuïa. Teie nei râ, i roto i taua mau fenua ra te vai ra te mau taata o te ora nei i roto i te unauna rahi i rotopu i te veve. Te vai ra te mau fare nahonaho maitai, nehenehe mau i pihai iho i te mau fare rii raau tei apǐapǐ, e te reporepo. Te faahoro nei te mau taata aufau-maitai-hia i to ratou mau pereoo moni rahi i te roaraa o te mau aroâ tei î roa i te feia veve e te feia tei erehia i te ohipa. I roto i taua mau fenua ra te tapitapi nei te feia veve ma te peapea no nia i to ratou oraraa ino. Oia mau, “te mauiui nei te feia veve eiaha noa no te itiraa o te maa, te nohoraa nahonaho ore, e te rapaauraa tano ore, no te hepohepo tamau atoa râ no nia i to ratou huru tupuraa,” ta te buka The World Book Encyclopedia ïa e parau ra. “Ma te ore e noaa e e tapea mai i te mau ohipa maitatai, ua erehia ratou i te manaˈo tura e te faatura ia ratou iho.” Nafea ïa te tahi pae o te feia veve roa ia faaruru i teie huru tupuraa? Eaha te parau apî maitai no nia ia Iesu o te tauturu ia faaruru i te reira?
A tahi, ia haamanaˈo tatou e e nehenehe te mau peu paari ore e faaino roa i te veve. A rave na i te tahi mau hiˈoraa. Te faˈi ra o Valdecir e e mea iti roa hoi te maa a ta ˈna vahine e a ta ˈna mau tamarii nainai, ua haamâuˈa râ o ˈna i te moni no te ora i te hoê huru oraraa tia ore i te pae morare. Te parau ra o ˈna e: “Noa ˈtu e e rave ohipa vau, aita roa ˈtu ta ˈu e moni, mea rahi râ ta ˈu mau titeti taviriraa i roto i to ˈu pute.” Ua erehia o Milton, no te inu-hua-raa e te puhipuhi-rahi-raa, i ta ˈna imiraa moni na roto e 23 rave ohipa. Te parau ra o ˈna e: “Ua faaea noa vau i te mau po i nia i te aroâ, ma te ore e nehenehe e hoi atu i te fare, e ua mauiui rahi to ˈu utuafare no ˈu noa ˈˈe.”
Ua haamâuˈa rahi o João i ta ˈna moni ohipa i roto i te mau peu iino. “Ua faaea vau e rave rahi mau po i rapaeau mai i to ˈu fare. Aita ta ˈu moni ohipa i navai no ta ˈu mau peu iino e ta ˈu mau ohipa taiata. Aita te huru tupuraa i nehenehe faahou e faaoromaihia, e ua hinaaro ta ˈu vahine e faataa ê.” Hau atu i to ˈna mau fifi i te pae moni e i te pae faaipoiporaa, ua tupu mai te tahi atu â mau fifi. Te parau ra o ˈna e: “Ua faatupu vau i te mau fifi i nia i to ˈu mau fetii e te feia tapiri mai, e ua farerei iho â râ vau i te fifi i te vahi raveraa ohipa. Ei faahopearaa, mea pinepine au i te erehia i te ohipa.” E taata rave raau taero o Júlio. Teie râ, te faataa ra o ˈna e: “I te mea e aita ta ˈu moni ohipa i navai no te haamâha i ta ˈu peu raveraa i te raau taero, ua haamata vau i te ohipa ei taata hoo raau taero i te mea e aita ta ˈu e moni no te hoo mai i te raau taero.”
Faaamuhia i roto i te hoê utuafare veve e vau tamarii, ua hinaaro o José i te hoê mea no ˈna iho. Ma te manaˈo e eita to ˈna huru tupuraa e afai mai i te tahi mea ino roa ˈtu, ua haamata o ˈna e te tahi atu mau taurearea i te eiâ i te mau taata. Ma te peapea, ua riro te tahi atu taurearea ei melo o te hoê pǔpǔ ohipa ino piihia Feia tupai. Te faataa ra o ˈna e: “I te mea e te rahiraa o matou e taata veve roa ïa, ua ite matou i te tahi oaoa i te tuparariraa i te mau ohipa e i te taparahiraa i te mau taata.”
Teie râ, i teie nei mahana aita teie mau taata e to ratou mau utuafare e mauiui faahou ra no te tahi mau manaˈo ereraa rahi aore ra inoinoraa e te riri mâha ore. Aita ratou i vai noa ei feia tauturu ore aore ra ei feia aita e tiaturiraa. No te aha hoi? No te mea ua haapii ratou i te parau apî maitai ta Iesu i poro na. Ua faaohipa ratou i te aˈoraa a te Bibilia e ua apiti ratou i te mau taata aau tahi i roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova. E ua haapii ratou i te tahi mau mea faufaa roa no nia i te ona e te veve.
Te tauturu no te faaruru i te veve
A tahi, ua haapii ratou e ia faaohipahia te mau faaueraa tumu a te Bibilia, e nehenehe te mau faahopearaa ino o te veve e faaitihia. Te opani ra te Bibilia i te peu tia ore i te pae morare, te inu-hua-raa, te pereraa moni, e te rave-hua-raa i te raau taero. (Korinetia 1, 6:9, 10) E mea moni roa teie mau ohipa. E nehenehe te reira e haaveve roa i te hoê taata moni, e e haaveve roa ˈtu â i te hoê taata veve. E haamaitai rahi te faarueraa i teie mau ohipa ino e vetahi atu â mai te reira atoa i te pae faanavairaa faufaa o te hoê utuafare.
A piti, ua taa ratou e te vai ra te tahi atu mea hau roa ˈtu i te faufaa i roto i te oraraa ia faaauhia i te taoˈa moni. Te faataahia ra te hoê manaˈo aifaito i roto i teie mau parau faauruahia mai: “E haapuraa hoi tei te paari, e haapuraa tei te moni, teie râ te maitai o te paari ia noaa, na te reira e horoa mai i te ora i te feia fatu ra.” (Koheleta 7:12) Oia mau, e mea faufaa te moni. Tera râ, e mea faufaa roa ˈˈe te paari niuhia i nia i te Bibilia e te ite no nia i te mau opuaraa a te Atua. Parau mau, no te hoê taata tei erehia i te paari, e riro te fatu-rahi-raa i te moni ei faateimaharaa hau atu â i te fatu-iti-roa-raa. Ua pure te taata papai bibilia ma te paari e: “Eiaha e tuuhia mai te veve e te taoˈa rahi ia ˈu nei; e faaamu mai oe ia ˈu i te maa e au ia ˈu ra; o te î noa hoi au e ua huna ihora vau ia oe, o te parau hoi au e, O vai Iehova? e o te veve hoi au e ua eiâ ihora vau, e ua apiti noa ˈtu vau i te iˈoa o tau Atua i te parau haavare ra.”—Maseli 30:8, 9.
A toru, ua taa ia ratou e mai te peu e e ora te hoê taata ia au i te parau apî ta Iesu i poro na, eita oia e faatupu noa ˈˈe i te manaˈo e ua faaruehia oia. Ua taaihia te parau apî maitai e te Basileia o te Atua. Te faaite ra te poroi i te ‘parau apî maitai o te basileia,’ e i to tatou nei tau te porohia ra te reira na te fenua taatoa tei faaeahia e te taata. (Mataio 24:14) Ua haapii Iesu ia tatou e e tauturuhia tatou mai te peu e e tuu tatou i to tatou tiaturiraa i roto i taua Basileia ra. Ua parau o ˈna e: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia [o te Atua]; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.” (Mataio 6:33) Aita te Atua e tǎpǔ maira i te mau pereoo huru ê aore ra i te mau fare unauna rahi. Ua faahiti o Iesu i te mau mea faufaa o te oraraa, mai te maa e te ahu. (Mataio 6:31) Tera râ, e nehenehe te mau mirioni taata i teie nei mahana e parau papu e e nehenehe mau â e tiaturi i te parau tǎpǔ a Iesu. Eita te hoê taata, e te hoê taata veve roa atoa, e faarue-roa-hia mai te peu e e tuu o ˈna i te Basileia na mua roa.
A maha, ua taa ratou e te taata o te tuu i te Basileia o te Atua na mua roa eita oia e haaparuparuhia e te fifi i te pae faanavairaa faufaa. E, e tia i te hoê taata veve ia rave puai i te ohipa. Tera râ, mai te peu e te tavini ra o ˈna i te Atua, te fanaˈo ra o ˈna i te hoê taairaa taa ê e to ˈna Poiete, ta te Bibilia e parau ra e: “Aore hoi oia i vahavaha, aore hoi i faaino i te ati o te feia i ati ra; e aore hoi i huna i to ˈna mata ia ˈna, ia tiaoro râ oia ra, ua faaroo maira oia ia ˈna.” (Salamo 22:24) Hau atu, e tauturuhia te hoê taata veve ia faaruru i te mau fifi o te oraraa. E fanaˈo o ˈna i te mau taairaa fetii mahanahana mau e te mau hoa kerisetiano e te hoê ite e te hoê tiaturiraa i nia i te hinaaro o Iehova faaitehia mai. Teie mau mea “e taoˈa hinaaro-rahi-hia ïa i to te auro, i te auro rahi ra e te maitatai.”—Salamo 19:10.
I te pae hopea, aore e veve faahou!
I te pae hopea, te haapii ra te mau taata o te ara maite nei i te parau apî maitai e ua opua te Atua ra o Iehova e faatitiaifaro roa i te fifi o te veve na roto i te ravea o to ˈna Basileia. Te tǎpǔ maira te Bibilia e: “E ore hoi te taata rii e haamoe-roa-hia ˈtu; e ore hoi tei tiaturihia e te feia i ati ra e faaore-roa-hia.” (Salamo 9:18) E faatereraa mau te Basileia, haamauhia i nia i te raˈi e o Iesu Mesia te Faatere. Fatata roa, e mono taua Basileia ra i te mau faatereraa taata nei i roto i te faatitiaifaroraa i te mau ohipa a te taata nei. (Daniela 2:44) I muri iho, ei Arii faateronohia, “e faaherehere [Iesu] i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra. E faaora oia ia ratou i te haavare e te rave ino ra, e to ratou toto e riro ei mea taoˈa na ˈna.”—Salamo 72:13, 14.
Ma te hiˈo atea i taua taime ra, te parau ra te Mika 4:3, 4 e: “E parahi râ ratou o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna iho vine, e i raro aˈe i ta ˈna iho suke, e aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou: o te vaha hoi o Iehova sabaota ra, tei parau mai.” O vai teie nei feia e faahitihia ra i ǒ nei? Oia hoi, te feia atoa o te auraro nei i te Basileia o te Atua. E faatitiaifaro taua Basileia ra i te mau fifi atoa o te haapeapea nei i te huitaata—tae noa ˈtu i te maˈi e te pohe. “E na ˈna e haamou roa i te pohe e a muri noa ˈtu; e na te Fatu ra, na Iehova, e horoi i te roimata i te mau mata atoa ra.” (Isaia 25:8; 33:24) Auê ïa ao taa ê mau o te haamauhia mai! E a haamanaˈo e, e nehenehe tatou e tiaturi i teie mau parau tǎpǔ no te mea ua faauruahia mai ratou e te Atua iho. Te parau ra o ˈna e: “E parahi hoi to ˈu ra mau taata i roto i te fare mau e te peapea ore, e tia i roto i te parahiraa ora, e te vahi hauti-ore-hia mai.”—Isaia 32:18.
E upootia te tiaturiraa i roto i te Basileia o te Atua i nia i te ereraahia i te faatura ia ˈna iho faatupu-pinepine-hia e te veve. Ua ite te hoê kerisetiano veve e ua tuea to ˈna faufaaraa i mua i te aro o te Atua e to te hoê kerisetiano ona. Te here nei te Atua i teie e piti na taata, e hoê â to raua tiaturiraa. Te hiˈo atea nei teie e piti pǔpǔ i te taime e riro ai te veve, i raro aˈe i te Basileia o te Atua, ei mea tahito. Auê ïa taime hanahana mau e! I te pae hopea, aore e taata veve faahou!
[Hohoˈa i te api 5]
No te aha e haamâuˈa ai i te moni no te pereraa moni, te puhipuhiraa i te avaava, te inu-hua-raa, te rave-hua-raa i te raau taero, aore ra no te hoê huru oraraa tia ore i te pae morare?
[Hohoˈa i te api 7]
E faatitiaifaro te Atua ra o Iehova i te mau fifi o te veve o te taata nei na roto i te ravea o to ˈna Basileia