Te faaturaraa i te hoê faaararaa: te haapapuraa ïa no te ora
TE HOE FAAARARAA. E nehenehe te reira e horoahia mai na roto i te hoê tapao tei papaihia, “Haere mǎrû”, “Haapao maitai!”, “Tuu ia vetahi ia haere na mua”, e aore ra na roto i te hoê mori rearea purapura noa. E papaihia te reira i te tahi taime i nia i te hoê afata raau aore ra te hoê taoˈa taero. E nehenehe te reira mau faaararaa e haapao-ohie-hia, e e tauturu hoi te reira ia ape i te pohe.
Area, i te tahi taime, te faarooraa i te hoê faaararaa, e titau ïa i te hoê tauiraa i roto i te tabula ohipa aore ra te ereraa i te mau maitai materia. Ei hiˈoraa, e nehenehe te faaararaa no nia i te miti puai e turai i te feia ravaai ia hoˈi i te uahu e aore ra eiaha ia haere e taiˈa, a ere atu ai ratou i te hoê mahana ohipa. Te haapaoraa ˈtu i te hoê faaararaa, e ere noa ïa te tauiraa i ta ˈna tabula ohipa, oia atoa râ te faarueraa i to ˈna fare e ta ˈna mau maitai, e aore ra te faaearaa no te hoê taime poto noa i roto i te hoê vahi nahonaho ore. Ua erehia te tahi mau taata i te ora no to ratou haapao-ore-raa i teie huru faaararaa.
I te tau uaaraa tiare no te matahiti 1902, mea au roa te oraraa i Matinita, te hoê motu faahiahia roa o te mau Antilles. I te hoê râ mahana, itehia aˈera te mau tapao e te fatata maira te hoê ati rahi: haamata aˈera te mouˈa Pelée, e vai ra i te atearaa e vau kilometera i te oire rahi o taua motu ra o Saint-Pierre, i te ohipa mai. I to ratou iteraa ˈtu i te mouˈa i te tutuharaa i te au auahi, te rehu, te mau huˈahuˈa ofai e te mau mataˈi avaava, ua haamata aˈera te huiraatira i te haapeapea roa ˈtu. No te mea hoi te tamau noa ˈturâ te mouˈa auahi i te ohipa, te tia ra ïa i te mau taata ia ite atu e te fatata roa maira te ati.
Te mau faaararaa tei ore i haapaohia
No te mea hoi te fatata maira te tau auhuneraa i te tô, ua haapapu aˈera te feia imi moni i te huiraatira e aita roa ˈtu e haamataˈuraa. Aita atoa te feia politita, o tei manaˈo ra i te mau maitiraa e fatata roa maira, e hinaaro ra ia haere ê atu te huiraatira. Ua na reira atoa aˈera ïa ratou. Oia atoa, ua parau atura te mau upoo faatere haapaoraa i ta ratou feia paroita e mea maitai roa te mau mea atoa. Teie râ, i te 8 no me, ua haruru aˈera te mouˈa Pelée na roto i te hoê haruru puai mau. Ua moe aˈera te oire i raro aˈe i te mau haapueraa rehu paapaa e fatata e 30000 taata tei pohe.
A tau ui i teie nei, e taipe te mouˈa Saint-Helens, e vai ra i roto i te Hau no Washington, i te mau Etats-Unis, no te hau e te maitairaa. Mea rahi roa e ua rau te huru te mau animala i reira. O te paradaiso ïa a te feia e ori haere ra e te feia taiˈa. Teie â râ, i te avae mati 1980, ua itehia aˈera te mau tapao e te fatata maira te hoê ati rahi na roto i te mau aueueraa fenua e rave rahi e te mau tutuharaa au auahi nainai. I te omuaraa o te avae me, no te mea hoi te rahi roa ˈturâ te mouˈa i te ohipa, ua haamata aˈera te mau mana faatere no taua vahi ra e no te fenua taatoa ra i te faaara i te feia no taua tuhaa fenua ra.
Noa ˈtu râ, ua faaea noa ˈtura te tahi pae taata i reira e aita ˈtura te tahi pae i faatura i te mau tapao e faaara ra e e mea atâata te tomoraa ˈtu i roto i taua tuhaa fenua ra. E inaha, i te sabati 18 no me, i te poipoi roa, ua tupu aˈera te hoê haruru puai roa. Ua pee aˈera e 400 metera repo mai nia mai i te tupuai mouˈa, ua ino roa aˈera te mau animala e te mau tiare e ua pohe aˈera fatata e ono ahuru taata tei ore i haapao i te mau faaararaa.
Fatata aˈe mai ia tatou nei, i te avae novema 1986, ua hauti taue aˈera te mouˈa auahi ra te Mihara, ma te haamataˈu i na ahuru tausani taata no te reira vahi e te feia ratere e vai ra i nia i te motu tapone o Oshima. I to ratou faaitoitoraahia ia faarue oioi noa i te motu, ua faaroo aˈera ratou i te faaararaa. I roto i te mau tumu parau i mua nei, e faatia mai ta matou papai vea i Tapone eaha tei tupu.