Te ao mai te matahiti 1914 maira
Pae o te tuhaa: 1943-1945 Te hope ra te Piti o te Tamaˈi rahi na roto i te hoê diluvi auahi
TE haamanaˈo ra te taata ra o Raymond e i te omuaraa o te mau matahiti 1940, a haere noa ˈi oia i te haapiiraa i Californie, e peu matauhia e raua to ˈna taeae te parahiraa i mua i te radio i te mau ahiahi atoa no te faaroo i te mau parau apî o te hora 10. E farii te taa-ê-raa te hora i rotopu ia Europa e ia Californie ia raua ia faaroo i te mau parau faataa no nia i te mau topitaraa ravehia i taua po ihora i nia ia Heremani. No taua nau taurearea ra, e ohipa matauhia i te po te tamataraa i te faataa tei hea ra o Essen, Berlin, Stuttgart, Hambourg e te tahi atu â mau oire no Heremani i nia i te tabula fenua rahi no Europa ta raua e vauvau i nia i te tahua i mua ia raua.
I roto i taua taime ra, te fifihia ra ïa te mau taurearea Heremani i mua i te mau tupuraa o te tamaˈi. Te peu matauhia e ratou i te po, te tamataraa ïa i te taoto, i roto i te mau tapuniraa hairiiri mau. A piti atura taime i roto e 30 matahiti noa, te titau-roa-hia ra o Heremani ia taora i te tauela i raro. Ua parau aˈera te hoê vea Heremani i muri aˈe e: “Ua riro maira te mea i mataˈuhia e tae roa mai i teie nei, ei mea itea-roa-hia — na mua ˈˈe te tau toetoe no 1942-1943: eita o Heremani e nehenehe faahou e upootia i roto i te hoê tamaˈi ua pau oia e mea maoro aˈenei.”
Te hoê auahi no te raˈi maira
I te taime a topa mai ai te mau paura taorahia e te mau Alliés (Tahoêraa o te mau nunaa no te pae Toaa o te râ ma) mai te hoê auahi mai te raˈi maira, ua papu aˈera i te mau Heremani e eita e ore e pau ratou. Te manaˈohia ra e, i roto i te tamaˈi, ua parari roa e aore ra eita e nehenehe e faaea-faahou-hia, fatata e 20 i nia i te hanere o te mau fare o te fenua ra. Ua hau i te hoê milioni huiraatira tivila tei pohe aore ra tei pêpê ino roa, e ua vaiiho aˈera te mau aroraa i roto e hitu e e vau milioni feia aita e fare.
A maitai noa ˈi te mau parau apî mai te tahua aroraa maira e a ore noa ˈi te hoê aˈe e titauhia ia taoto i roto i te mau vahi tapuniraa, ua turu noa te rahiraa o te mau heremani ia Hitler e ta ˈna politita. Teie râ, mai ta te vea ra Süddeutsche Zeitung e faaite ra, “ua faatupu aˈera te rahiraa parau oto i te hoê tauiraa i roto i te tamaˈi”. Ua faˈi maite te hoê parau faataa no o mai i te mau ohipa huna Heremani ra e tei tapaohia i te taio mahana no te 9 no atete 1943, i te mau faahopearaa ino mau o te mau topitaraa mai nia mai: te haamata ra te mau Heremani, “o te farerei ra hoi i te fifi o te ora o te taata tataitahi o te au e eita e nehenehe e faaruruhia”, i te aniani i teie nei “No te aha râ hoi te tamaˈi?”, te hoê uiraa aita hoê aˈe taata i ani aˈenei e tae roa mai i teie nei. Ua noaa aˈera i te tahi feia ohipa totoa, ta ratou tapao, te faatahuriraa ïa ia Hitler e aore ra te faaheporaa ia ˈna ia titau i te hau, i te hoê tauturu apî. E rave rau mau tamataraa i te taparahi haapohe i te Führer tei ore i manuïa, mai tei tamatahia i te 20 no tiurai 1944.
Ua haamata aˈera te mauruuru ore i te parare i rotopu i te mau Heremani; e faaitehia te reira i te tahi taime ma te parau faaarearea. Ei hiˈoraa, te faatiahia ra e, i te hoê mahana, te paraparau ra e piti na taata, te hoê no Berlin e te tahi no Essen, i nia i te rahiraa o te mau faainoraa faatupuhia e te mau topitaraa i roto i to raua na oire. Ua parau aˈera te taata no Berlin e, no te mea mea puai roa te topitaraa, te topa noa râ te mau hiˈo e pae hora i muri aˈe i te hoperaa te topitaraa. O ta te taata e faaroo ra ïa i pahono atu: “Aitâ e peapea tena! I Essen, te faarue-noa-hia râ te mau hohoˈa o te Führer na te haamaramarama e piti hebedoma i muri aˈe i te topitaraa!”
Te fatata maira te tomo-faahou-raa i Europa opuahia e te mau Alliés, e te faaaano ra ratou i te “ueueraa topita”, mai ta ratou i pii i ta ratou tabula topitaraa. Inaha, ua tamau noa ˈtura ratou i taua mau topitaraa ra e tae roa i te hopea o te tamaˈi, e ua tupu te hoê o taua mau topitaraa ra i patoi-rahi-roa-hia ˈˈe i te avae febuare noa no te matahiti 1945. Ua parau te vea Heremani ra Stuttgart Zeitung e: “Ua topita-na-mua-hia o Berlin. I muri aˈe, ua opuahia e topita i te hoê oire o tei ore i faaino-roa-hia (...), te oire o Dresde. (...) Ua faariro te aanoraa o te faainoraa, o te faahohoˈa i to Hiroshima, i teie topitaraa ei taa ê i te tahi atu mau topitaraa atoa.” Te parau faahou ra te vea hebedoma ra Illustrierte Wochenzeitung e: “Ua riro aˈera o Dresde, te hoê o te mau oire nehenehe roa ˈˈe no Europa, ei oire pohe. Aita hoê aˈe oire ê atu o Heremani i faaino-rahi-hia e te mau topitaraa na nia mai i te mau manureva.”
A hiˈo na i te mau parau a na ite e piti no teie topitaraa i papaihia i roto i te tabula i raro nei. A aniani atu ai ia outou iho i muri aˈe e: e nehenehe anei e faataa hau atu â i te riaria mau e te maamaa o te tamaˈi?
Na mua roa ˈˈe i te tau o te “tamaˈi o te mau fetia”, e mea papu roa e te vai ra te mau haamataˈuraa rahi aˈe i te mau vero i nia i te raˈi. Te reira te faahaamanaˈo mai i te parau tohu a Iesu Mesia no nia i te mau mahana hopea: “E te mea mehameha e te semeio rahi i te itearaa i nia i te raˈi. E e piri to roto i te mahana i reira, e to roto i te marama, e to roto i te mau fetia.” — Luka 21:11, 25; hiˈo Apokalupo 13:13.
Te hoê mauhaa huna o te ore e haamau i te hau
I muri aˈe i to ratou tiaihiraa i te mau nuu o te Axe mai Afirika Apatoerau, ua tapae aˈera te mau Alliés i Sicile i te avae tiurai 1943. I te avae tetepa, ua tomo aˈera ratou i Italia. Ua taparu aˈera te hau italia, o tei tuu ia Mussolini i raro, i te hau. I te avae atopa, ua tae roa oia i te faatupu i te tamaˈi ia Heremani, to ˈna hoa tahito.
I te pae hopea o taua ihora matahiti, ua faahoˈi maira o Hitler, o tei mataˈu i te hoê tomoraa o te mau enemi na te pae tooa o te râ, i te tahi o ta ˈna mau nuu e vai ra i te hitia o te râ. E titau roa oia ia tapea i te mau pae apatoerau o Farani e o Belgique. Mai reira, e opua oia i te taue i ta ˈna e tiaturi ra e e horoa faahou mai i te manuïaraa i roto i te tamaˈi: te hoê mauhaa huna!
Eaha râ ïa te reira? E nehenehe taua mauhaa ra e faaore oioi roa i te hoê oire mai ia Lonedona te rarahi. I te avae titema 1943, te parauhia ra e ua faauehia te feia no te pae tooa o te râ o Heremani ia faaineine ia ratou iho no te faaea e 60 hora i roto i te mau tapuniraa i te taime topitaraa. I muri aˈe, ia oti te ohipa a te mauhaa huna e faaohipahia ei tahooraa, e haere mai ïa ratou i rapae no te ite mai i te hoê ao i reira e itehia ˈi te hau i faahepohia e te mau nazis.
Teie râ, i te poipoi roa o te 6 no tiunu 1944, hou te mauhaa huna a Hitler a ineine ai, te tapae maira te mau Alliés i nia i te mau pae miti no Normandie. E aro atura ïa te mau nuu a Hitler i te pae hitia o te râ, tooa o te râ e apatoa. Hoê hebedoma i muri aˈe, i te 13 no tiunu, te aro ra o Hitler e te mauhaa huna ta ˈna i fafau. I te mea mau, e piti atoa ra mauhaa. E topita rere te hoê, piihia missile V1; te tahi, te fusée V2, te hohoˈa matamua ïa o te mau missiles balistiques no teie tau apî o te nehenehe e haere i te atea roa. Te rata ra “V” te omuaraa ïa o te parau heremani ra Vergeltungswaffen, oia hoi “mauhaa tahooraa”. Mai taua taime ra e tae roa ˈtu i te avae mati no te matahiti i muri aˈe, ua taora-noa-hia taua mau topita ra i nia ia Beretane e ia Belgique, e ua pohe e aore ra ua pêpê hau atu i te 23 000 taata. Teie râ, ua papu roa e mea iti roa te mau faahopearaa o te mauhaa huna a Hitler e ua maoro roa i te taeraa mai.
Ua papu roa atoa e e pari o Hitler ia vetahi no to ˈna pauraa. I rotopu i te mau parau hopea ta ˈna i papai, teie te tapaohia ra: “Mea pinepine roa, ua hape to ˈu tiaturiraa i te tahi mau taata. Ua faaino te haavare e te ino i te patoiraa, i roto i te roaraa o te tamaˈi.” Ua faaite oia i to ˈna papuraa i te reira na roto i te tiavaruraa mai roto mai i ta ˈna paeau politita e te iritiraa i te toroa o to ˈna mau hoa rave ohipa, o Hermann Göring e o Heinrich Himmler, ta ˈna e parau i teie nei e e mau taata haavare. I te mea mau, ia au i te taata ra o Sebastian Haffner, papai vea heremani tuiroo, o Hitler te “taata haavare mau”. Eiaha e faaiti i te ino o te mau mea riaria mau i faatupuhia e Hitler i nia i te tahi mau nunaa aore ra pupu taata, teie râ, “ia hiˈo-maite-hia te tupuraa, ta Sebastian Haffner ïa i parau, o Heremani iho â ta Hitler i faaino rahi roa ˈˈe”.
Ua haapohe aˈera o Hitler ia ˈna iho i te 30 no eperera 1945 i roto i to ˈna bunker i Berlin. Auê ïa hopea haama e, i roto mau i te mau aroraa uˈana, o te oire o Berlin iho hoi te tapao! Ia au i ta ˈna mau faaueraa, ua taninahia to ˈna tino i roto i te ô o te Chancellerie. Inaha, ua riro o Hitler e ta ˈna mau moemoea rarahi ei au auahi.
Ino roa ˈtu â ia Dresde
I roto i taua taime ra, te upootia rahi ra te mau Alliés i roto i te tamaˈi e o Tapone. Ta ratou tapao ohie roa, te haru-faahou-raa mai i te moana Patitifa, i tera motu e tera motu, e tae roa ˈtu ai i Tapone. E mea fifi roa râ te reira e te moni rahi hoi. Na nia ˈˈe, te manaˈohia ra e e haapohe te tomoraa ˈtu i roto i te fenua Tapone hau atu i te pae hanere tausani faehau no te mau nuu alliés, e peneiaˈe te hoê faito rahi roa ˈtu â o te mau Tapone. Ahani pai e e nehenehe e faaoti oioi noa i teie tamaˈi! E tauturu anei te mauhaa huna a te mau Etats-Unis i te reira?
Na mua noa ˈˈe a haamata ˈi te Piti o te tamaˈi rahi, ua faaara te taata ra o Albert Einstein i te peretiteni marite e e tamata te mau aivanaa heremani i te faaohipa i te puai atomi no te mau ohipa faehau. Mai te peu e e nehenehe ta ratou, e faaohipa ratou i teie puai riaria mau ia noaa ta ratou mau tapao. I te matahiti 1942, no te arai i teie haamataˈuraa, ua faaoioi aˈera te faatere hau marite i te pae Tamaˈi i te faaotiraa i te hoê tabula, parauhia i muri aˈe te opuaraa Manhattan, te tapao matamua, oia hoi te hamaniraa i te topita atomi.
I te 16 no tiurai 1945, a tahi ra te hoê topita atomi a paaina ˈi i te Nouveau-Mexique. Ua maoro roa no te faaohipa i teie mauhaa huna i Europa, e nehenehe râ e na reira i Asiaa. Inaha, i te 6 no atete, ua tuuhia aˈera te hoê topita atomi i nia ia Hiroshima, i Tapone, e te tahi e toru mahana i muri aˈe i nia ia Nagasaki. Mai te peu e ua patoihia te topitaraa ia Dresde, eaha râ ïa te huru no teie na topitaraa e piti! Te parau nei te tahi pae e ua tano iho â te reira, no te mea ua tauturu paha te reira ia faaherehere i te mau tausani taata, i te pae hopea. No vetahi atu, e navai noa te hoê tamataraa i nia i te hoê tuhaa fenua taata ore no te faahepo ia Tapone ia ani i te hau. Atira noa ˈtu râ, ua ani aˈera o Tapone i te hau i to ˈna itearaa mai e aita e ravea faahou. Ua hope te tamaˈi — e ua hope mau â!
“No te aha te tamaˈi?”
Ua haava aˈera te mau Alliés ei hara i te tau tamaˈi, i te feia atoa ta ratou e manaˈo e o te mau tumu rahi no te tupuraa o te tamaˈi e to ˈna tereraa. Ua faautua aˈera ratou i te feia ta ratou i itea mai ei feia harab. Ua faatupu mau te mau nazis i te tahi o te mau ohipa riaria mau o te Aamu o te oraraa taata nei. Eaha râ te mau tumu tei aratai i teie tupuraa? No nia i te haereraa i mua o te nazisme, ua parau te taata tuatapapa aamu helevetia ra o Walther Hofer e “mea pinepine e mea hape te mau pahonoraa ohie roa e nehenehe e horoahia no te mau uiraa i te pae aamu o te oraraa taata nei; i roto iho â ra i teie tupuraa”. Te parau faahou nei oia e: “Ahiri e aita te mau faainoraa rahi i faatupuhia e te tamaˈi rahi 1914-1918 e te huru o te pae faehau, eita roa ˈtu e manaˈohia i te mau manaˈo tumu e te faatereraa faahepo o te national-socialisme.”
Te turu ra te reira i te manaˈo ra e e nehenehe e faaau i te tumu o te mau tupuraa riaria mau o te ao nei tei itehia i roto i te rahiraa o te senekele XX nei, i tei tupu i rotopu i te matahiti 1914 e te matahiti 1918. Ia au i te tuatapaparaa i te tau bibilia, tei te reira tau te huriraahia mai i “tei parauhia o te diabolo ra, e o Satani hoi, o tei haavare i to te ao atoa nei”, mai nia mai te raˈi ra na reira hoi to ˈna faatereraa mai i te mau nunaa ia au i ta ˈna e hinaaro. “I hurihia oia i rapae i nia iho i te fenua nei”, ta te papai bibilia ïa e parau ra e i muri aˈe te pii ra oia i teie faaararaa: “E ati râ hoi to te fenua (...), tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” — Apokalupo 12:9, 12; hiˈo 11:18.
E tapao te Tamaˈi rahi Matamua e te Piti o te Tamaˈi rahi atoa no te riri o te Diabolo. Oia iho ïa te tumu matamua o na tamaˈi e piti e o te nanairaa ohipa mauiui mau ta te reira i faatupu. E taa maitaihia no te aha te tahi mau taata e ore ai e nehenehe e faaore i te inoino i te mau Heremani no te mau mea i tupu i Auschwitz, e aore ra i te mau Tapone no tei tupu i Pearl Harbor. Te inoino ra te tahi atu i te mau Beretane, ratou hoi i faaino roa ia Dresde, e aore ra i te mau Marite no Hiroshima. Mea fifi roa ia faaore i te riri o te mau fenua aore ra o te mau taata. Teie râ, eiaha roa te reira ia roohia i nia i te mau kerisetiano o te faahoˈi, ma te tano mau, i to ratou inoino i nia ia Satani, te Diabolo.
Fatata roa, e haamou te Basileia o te Atua i te Diabolo e e faatitiaifaro oia i te mau fifi atoa o te huitaata nei. O te parau apî maitai ïa ta te mau Ite no Iehova, ua maraa hoi to ratou numera mai te 71 509 i te matahiti 1939 i nia i te 141 606 i te matahiti 1945, e hinaaro ra e poro hau atu â, i teie nei e ua oti te Piti o te Tamaˈi rahi. “Eita te hoê hau e te hoê ruperupe au noa” e tapea ia ratou ia na reira; o ta tatou ïa e ite mai i roto i ta tatou numera i mua nei.
[Nota i raro i te api]
a Ahani o Hitler i ora e toru avae hau atu â, o Heremani paha ïa te fenua matamua o te faaotohia e te hoê topita atomi.
b I nia i na 22 upoo nazis haavahia i te haavaraa no Nuremberg, 12 tei faautuahia i te pohe; e 3 anaˈe tei ore i faautuahia ; ua faautuahia te toea i te utua fare tapearaa mai te 10 matahiti e tae atu i te taatoaraa o te oraraa.
[Tumu parau tarenihia i te api 16]
Te hoê logo auahi
“Te aueue ra te oire taatoa no Dresde. Te haamanii ra te mau topita auahi i te mori pereoo uira e te phosphore. Te faura maira te mau ama auahi mai nia mai i te mau fare teitei e te tae atura i roto i te mau aroâ, a paapaa roa ˈi te ta e a uteute mai ai te mau auri tereraa pereoo uira auri (tramway). O te hoê ïa logo auahi, e maha kilometera te aano e e hitu kilometera te roa. E hitu ahuru tausani taata tei paapaa roa i te auahi, tei mutumutu roa i te mau topita, tei perehahu i raro i te mau huˈahuˈa o te mau fare, e aore ra tei ihuihu roa i te au auahi. Ua taora te topitaraa riaria mau i muri aˈe, i te mau mea atoa i nia — i te mau tauihaa fare, oia mau, tae roa i te taata tei hopoi-ê-hia i roto i te mau ama auahi o te ohu noa ra. I nia i te mahora tahito o te matete, te vai ra te hoê farii rahi pape orapa e toru metera te aano. Ma te riaria roa, ua horo aˈera te tahi pae i roto i te pape no te paruru ia ratou iho, ua paremo râ ratou aore ra ua ihuihu roa; mea iti roa tei ora mai. Ua ite-noa-hia mai te mau tino pohe paapaa roa. Eita roa ˈtu e nehenehe e huna i te feia pohe no te mea ua rahi roa; ua haapue-noa-hia ratou, ua pîpîhia i te mori pereoo uira e ua taninahia; te ama noa ra te mau haapueraa tino pohe i te ao e te po. Aita to matou fare faahou. Ua pohe atoa ta matou Josie here e ta ˈna tamaiti iti e pae matahiti.” — H. e o S. M., feia no Dresde.
“Ia hiˈohia mai nia mai te manureva, te horoa maira te oire i te hoê hiˈoraa nehenehe roa; i ropu, ua turamahia te oire ra (...) e te mau ama auahi no te mau huru peni atoa. (...) Aita râ vau i manaˈo e e mea faufau roa teie hiˈoraa, no to ˈna nehenehe riaria mau.” — Te hoê faahoro manureva topita a te Royal Air Force.
[Tumu parau tarenihia i te api 19]
Te tahi atu â mau tupuraa tei tapao i te mau parau apî no taua tau ra
1944 — Te ani ra te pâpa i te feia tamaˈi atoa eiaha ia topita
ia Roma.
1945 — Haamauhia te faanahoraa o te mau Hau amui no te haapapu i
te hau e te ino ore na te ao taatoa nei.
Haamauraahia te faanahoraa CARE (Amuiraa marite no te tauturu
i te tahi mau fenua), ta ˈna tapao, te hopoiraa ïa i te maa,
te ahu e te raau na to Europa, i reira te hoo-moni-rahi-raa e
parare roa ˈi.
I roto i te mau avae hopea o te Piti o te Tamaˈi rahi,
13 fenua ê atu, e 7 no Marite Apatoa, te tia mai e aro ia
Heremani.
I Farani, ua noaa i te mau vahine te tiaraa no te maiti.
Ua faatahuri te hoê orureraa hau, aita râ i manii te toto, i
te taata ra o Getúlio Vargas, oia te peretiteni no Beresilia
a 15 matahiti i teie nei.
[Hohoˈa i te api 17]
I roto i te Piti o te Tamaˈi rahi, ua faaohipa aˈera o Heremani i te mau missiles V1 (i te pae atau) e te mau fusée V2 (i mua nei).
[Faaiteraa i te tumu]
Fare vairaa tauihaa tahito a te hau emepera no te pae tamaˈi, Lonedona
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 18]
Hohoˈa U.S. Air Force